Teodor Marius Spînu

Stimați colegi de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, cei care mai rezistați în continuare eroic la a... „nˮ-a moțiune depusă în această sesiune,

Mă numesc Marius Spînu, sunt cadru didactic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuzaˮ, cea mai veche universitate din România și prima în topul cercetării românești în ultimii 5 ani, în mod constant.

Atunci când am aflat că colegii din Partidul Național Liberal vor să depună o nouă moțiune, de data asta pe tema cercetării, să știți că chiar am luat foarte în serios acest lucru, nu datorită unui vot final previzibil pe moțiune, ci datorită temei. Și am stat și m-am consultat cu o serie dintre colegii mei din Iași, profesori la mai multe universități, cercetători, și împreună cu unul dintre ei, un prieten drag mie, profesorul Tudor Luchian de la Facultatea de fizică din Iași, un cercetător de înaltă ținută al României, un om care a venit de 4 ori în România, după ce a fost plecat în străinătate și a lucrat la cele mai înalte laboratoare de fizică din lume, un om care predă la Universitatea Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii și care a ales să vină în România din nou și să-și creeze un laborator care, la ora asta, este în topul laboratoarelor mondiale de biofizică. Și am luat foarte în serios această temă, pentru că toți suntem conștienți că acest domeniu extrem de important, într-adevăr, suferă.

Împreună cu distinșii mei colegi care m-au ajutat și aveau informații, de multe ori mai pertinente decât le aveam eu, am căutat și am făcut un document cu destul de multe pagini, pe care astăzi voiam să-l citesc aici.

Din păcate, după aceasta, am citit textul moțiunii colegilor de la PNL și am spus că, în momentul când cineva îți propune un lucru neserios, iar tu încerci să răspunzi serios, vina nu este a celui care propune, ci a celui care răspunde. Și am hotărât să nu mai dau un răspuns serios, cu toate că acest răspuns ar trebui să-l discutăm toți, dragi colegi, indiferent de partid, indiferent de categorii politice, împreună cu cei care vor să facă cercetare de vârf în România, dar nu în cadrul unei moțiuni.

Vreau să vă dau din acest document, în care există punctual identificate foarte multe lucruri care trebuie îndreptate, erori chiar de sistem, care provin din cei 20 de ani sau poate mai mulți, și o să vă dau un singur lucru pertinent, pentru că vorbim despre cercetare. Și atunci când vorbim despre cercetare ne gândim de obicei la cercetarea — să spunem — în științele exacte, cercetarea aplicată.

În județul Iași, în 2006, din 6.771 de candidați la examenul de bacalaureat, obiectul fizică a fost ales de doar 175, deci aproximativ 2,5% din totalul absolvenților. Putem face, că n-am avut datele, grosier, o estimare la nivelul tuturor județelor din România și probabil procentul se păstrează. Tot în același an, peste 50.000 dintre candidații care au absolvit examenul de bacalaureat au optat ulterior pentru facultăți cu profil, orientate către știință și tehnologie, de exemplu: inginerie, medicină, matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și lista poate continua.