Nicolae Vlad Popa

Stimați colegi,

Sigur că este bine să respectăm adevărul. „Câteva amendamente”. Pentru asta, pentru „câteva amendamente”, nu are rost să amânăm, să studiem, să cugetăm. Pentru „câteva amendamente”, care sunt 88, fără cele 14 respinse, 88 de amendamente care sunt pe puncte, amendamente extrem de complicate.

Sigur că, la experiența mea de 40 de ani în justiție, pot să citesc și într-o mare viteză, ce am făcut acum. Și eu vă spun câteva lucruri greșite în această lege, dar greșite tinzând să încalce Constituția noastră.

Și încep cu, poate, cel mai minor. Se spune în această lege că firma, societatea este obligată să aibă sediul social la locul unde se face activitatea minieră, lucru care încalcă libertatea economică a societății, care poate să-și înființeze firma oriunde dorește. Acesta este un drept care este recunoscut în toată lumea.

Dar ce am sesizat eu? Că, de fapt, această lege poate fi numită „Legea Roșia Montană 2” sau _reloaded_ , cum spun unii, sau „Legea Roșia Montană sub acoperire”, pentru că în ea sunt trecute toate, dar absolut toate marile „drepturi” și proceduri speciale, cu derogări de la legi, făcute în legea anterioară, pe care am respins-o.

Cât de rectilinii suntem sau, mai bine zis, cum ne respectăm votul și munca din raportul respectiv, dacă acceptăm, sub altă formă, sub un alt nume, textele din acea lege?

Și vă rog să mă credeți, pe partea de concesiune, pe partea de expropriere, se instituie un interes public major, care face ca cetățeanul român să nu mai aibă absolut, dar absolut niciun drept: poate fi expropriat, iar într-o lună de zile se începe și forarea sau exploatarea pe terenul respectiv.

Stimați colegi, suntem cetățeni ai acestei țări. Trebuie să respectăm cetățenii acestei țări. În această lege, autoritățile, printr-un „sau”, un simplu „sau”, unitățile administrației locale – „statul și/sau...” – pot fi excluse de la decizie. S-a terminat și cu referendumul, s-a terminat cu posibilitatea de a reacționa în orice fel și se poate face absolut orice, dacă pe hârtie beneficiul e mai mare decât prejudiciul, prejudiciul major făcut mediului ambiant.

Cine poate stabili dinainte care este prejudiciul sau, mai bine zis, dacă acest avantaj economic, câtă vreme nimeni nu poate să garanteze ce este în subsol, poate fi mai mare, să poată da drumul oricând, printr-un mic abuz de putere, mic-mare abuz de putere?

Vă rog să mă credeți, nu am putut să parcurg _mot à mot_ toate cele 88 de amendamente, dar am sesizat, de exemplu, înființarea unui drept de uz. Și-acum, un drept de uz sau uzufruct, un drept de uz pe care firma care primește licența sau care a primit licența... pentru că se înțelege că toți cei care au primit licențe, chiar dacă ele sunt nule... eu susțin că licența de la Roșia Montană e nulă de drept, pentru că a fost dată înainte de legea din 2003 cu patru ani de zile, nu au fost respectate condițiile, pentru că s-a dat fără licitație. Ea e nulă. Statul român ar trebui să ceară constatarea nulității. Nu o face și nu o face pentru că sunt anumite interese, pe care pot să le numesc oneroase. Interese.