Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 noiembrie 2009
procedural · adoptat
Varujan Vosganian
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
Stimați domni,
Majoritatea trebuie respectată ca atare, pentru că altfel o să începem ca negustorii de care vă vorbeam, să împărțim la unu, și nu-i bine ca într-o țară unul să câștige și ceilalți să sufle a năduf, că prin asta am mai trecut o dată și nu mai vrem a doua oară.
Chestiunea este ce e de făcut. Noi, astăzi, îi vom înceta acest periplu stânjenitor domnului Croitoru și nu vom învesti acest guvern. Problema este ce facem din clipa asta. Există încă șansa să putem evita o ofensă pe care o vom resimți pe piețele internaționale din cauza plecării misiunii Fondului Monetar fără o soluție.
Chestiunea este că noi va trebui aici să dăm o expresie de voință pentru susținerea acestui acord. Unii dintre noi s-au îndoit de el la începutul anului, susținând că argumentele Guvernului nu sunt corecte, și am avut dreptate. Guvernul și Banca Națională ne sugerau că avem nevoie de acești bani pentru a salva deficitul de cont curent al României și noi am spus că, probabil, cea mai mare îngrijorare a lor este legată de incapacitatea Guvernului de a onora responsabilitățile fundamentale. Așa s-a dovedit.
În vara acestui an, ni s-a spus o altă partitură, că banii îi va lua Guvernul, dar pentru investiții. Nu, stimați colegi, Guvernul ia banii ca să plătească pensii și salarii și, până la urmă, dacă nu sunt bani din altă parte, trebuie s-o acceptăm și pe asta, însă aș vrea să spuneți adevărul până la capăt. Dacă nu avem buget nu înseamnă că salariile și pensiile nu se plătesc. Ele și în ianuarie, și în februarie se plătesc. Și anul acesta s-au plătit, fără să avem buget.
Potrivit Legii bugetare, în ianuarie și februarie se alocă 8,5% din totalul anului trecut, deci, practic, media cheltuielilor lui 2009, și bani de salarii și pensii vor fi. Problema este însă că trebuie să fim o țară care să înțelegem datoria pe care o avem, astfel încât să fim respectați de partenerii noștri financiari.
Și atunci, eu vă propun așa, pentru că este limpede că nu avem un interlocutor la Palatul Cotroceni, este limpede că nu avem, în același timp, un interlocutor pentru a crea un consens în Parlament cu Partidul Democrat, trebuie să existe o majoritate, care, printr-o declarație a Parlamentului, să asume indicatorii macroeconomici, să asume, de asemenea, faptul că se va face un proiect al Legii bugetului până la sfârșitul anului, să asume, de asemenea, că, în clipa în care legile de care vorbim vor fi promulgate, vor fi parte a bugetului. Nu e niciun risc în asta, pentru că toate legile de care vorbim, și cea privind Legea unică a salarizării, și cea privind structurarea agențiilor, și cea privind responsabilitatea fiscală, nu măresc cheltuielile, ci le reduc.
Așadar, dacă noi concepem un buget chiar și fără aceste legi, cu ele ne va fi chiar și mai ușor. De aceea, Fondul Monetar trebuie să știe că în România există un interlocutor responsabil, trebuie să știe că în România Parlamentul, pentru prima oară, poate, în 20 de ani, devine portavocea democrației și că noi suntem cei care facem cu adevărat tranziția de la democrație la democrație, având interludiu acest sfârșit de mandat al domnului Traian Băsescu.