Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 martie 2009
other · adoptat
Adrian Năstase
Discurs
## Stimați invitați, Dragi colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Cu exact cinci ani în urmă, în calitate de prim-ministru, veneam în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, înaintea votului care avea să aprobe aderarea României la NATO, cu următorul mesaj: „Actul istoric pe care Parlamentul este chemat să-l consfințească este noua calitate a identității României în lume și o nouă demnitate atât de meritată pentru armata română. Este un moment pe care l-am așteptat de mult timp cu toții, o împlinire la care au contribuit toate forțele politice, toate guvernările de după 1989, întreaga societate românească.”
Acceptând invitația de a adera la NATO, România exprima o opțiune definitivă, care rupea complet șirul compromisurilor și angajamentelor de circumstanță din istoria noastră.
Aniversarea a cinci ani de la aderarea României la NATO îmi dă prilejul unui mesaj care să marcheze importanța evenimentului. Atribuirea statutului de aliat a însemnat intrarea în cea mai fastă perioadă din istoria modernă a statului nostru.
Am avut privilegiul să conduc Guvernul României atunci când acest deziderat fundamental pentru interesul național a fost realizat și pot spune astăzi că, dacă reușitele și importanța trecutului ar trebui lăsate pe seama istoricilor, învățămintele oferite de acest trecut ne interesează pe noi, cei învestiți cu puterea de a modela viitorul politic al țării noastre.
Doamnelor și domnilor,
Integrarea în NATO a fost un model de conlucrare politică la care trebuie reflectat. Acest succes al nostru, al tuturor, a avut o cauză fundamentală.
În procesul integrării euroatlantice, oamenii politici români au asigurat continuitate și coerență, indiferent de schimbările succesive. Ministere importante, președinți, prim-miniștri aparținând unor partide diverse au pus umărul la acest proiect.
Într-o epocă marcată pe scena noastră politică de adversități exagerate și inutile, merită să medităm la acest lucru și merită să înțelegem că eventuale eșecuri din prezent se datorează, mai ales, lipsei unui obiectiv strategic major care să mobilizeze și să ofere direcții.
Calitatea de membru NATO a însemnat, în primul rând, garantarea securității naționale și intrarea cu drepturi depline în rândurile celei mai puternice Alianțe politico-militare din istorie. Peste 80% dintre români au susținut procesul de integrare, la care Guvernul PSD din perioada 2001—2004 a contribuit esențial, printr-un efort susținut, politic, diplomatic și militar.
Guvernarea pe care am condus-o ca prim-ministru a coincis, de altfel, cu singura perioadă de la căderea comunismului în care Armata Română, cea mai populară instituție de stat, a primit un buget de 2,38% din PIB, potrivit angajamentului nostru față de NATO. Astfel, a fost posibilă, printr-o voință politică asumată și o responsabilitate națională dovedită, ridicarea drapelului României la Cartierul General al NATO de la Bruxelles.