Camelia Gavrilă

„Studiul limbilor străine, premisă a educației moderne, condiție a multiculturalismului european”

Declarația mea de astăzi atrage atenția asupra necesității și semnificațiilor majore ale studiului limbilor străine în cadrul învățământului preuniversitar, acesta fiind unul dintre atuurile incontestabile care determină o integrare în societăți multiculturale, o inserție rapidă a tinerilor pe piața muncii, la un nivel superior de salarizare. Studierea limbilor străine este, de asemenea, o premisă pentru consolidarea toleranței, ca atitudine, în relație cu diversitatea, formă a comunicării eficiente și a acceptării diversității culturale.

Din punct de vedere social, cultural și mai ales economic, România de astăzi se dezvoltă într-un context multilingvistic, într-o Europă care recunoaște și pune în valoare cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, printre care și limba română. România nu poate și nu trebuie să se izoleze în spațiul ei de cultură și de civilizație, sub falsul pretext al apărării integrității naționale, ignorând beneficiile care decurg din cunoașterea limbilor de circulație internațională, din comunicarea cu ceilalți, din schimbul de idei, din accesul la cărți, lectură, cunoaștere, valori, fie că vorbim de tânăra generație sau de generația adultă. Limba străină nu este doar un simplu instrument de comunicare, ci înseamnă și cultură, cunoașterea unei alte civilizații, acces la literatură și la informație, ceea ce oferă tinerilor termene de comparație și posibilitatea de a-și perfecționa multiple competențe.

Mai mult decât atât, cunoașterea limbilor străine reprezintă, în mod cert, un avantaj în competiția pentru un loc de muncă. În acest context, doresc să subliniez importanța studiului limbilor străine în școală, atunci când tinerii pot acumula cunoștințe cu ușurință, în mod gradat, dar și gratuit, întrucât învățarea temeinică a unei limbi străine necesită timp și lectură, profesori buni, exerciții practice.

Declarația de astăzi trage un semnal de alarmă în privința demersului actual și de reformare a planurilor-cadru pentru liceu, care vizează, în unele variante, diminuarea numărului de ore alocate săptămânal limbii moderne 2, L2, propunere care ignoră contextul european actual și care reduce șansele tinerilor de inserție pe piața muncii.

Toți tinerii trebuie să aibă șansa de a-și dezvolta întregul spectru de competențe-cheie. Acestea includ abilitatea de a citi și de a scrie, competențe în domeniul limbilor străine, competențe în matematică, în domeniul științelor, competențe digitale și de programare, precum și competențe civice și sociale, dar și competențe antreprenoriale și transversale, cum ar fi creativitatea și gândirea critică.

Politicile europene privind predarea și învățarea limbilor moderne sunt ferme, iar România trebuie să se alinieze acestor afirmații: „Comisia Europeană promovează învățarea limbilor străine și diversitatea lingvistică în întreaga Europă, în vederea îmbunătățirii competențelor lingvistice de bază. Comisia colaborează cu guvernele naționale pentru a realiza un obiectiv ambițios, pentru ca cetățenii să poată comunica în alte două limbi, pe lângă limba lor maternă. Acest obiectiv a fost convenit încă din 2002 de șefii de stat și de guvern din UE.” – http://ec.europa.eu/education/policy/multilingualism_ro