Florin Costin Pâslaru

Subiect: „Programul ineficient al utilajelor agricole”

Guvernul și-a propus să modernizeze parcul național de tractoare și combine, urmărind creșterea eficienței în agricultură. Prin intermediul Programului „Rabla pentru utilajele agricole”, fermierii au posibilitatea de a-și înlocui vechile mașini agricole cu altele noi și vor primi, în schimbul scoaterii din uz a utilajelor, o primă de casare în valoare de 17.000 lei (circa 4.200 euro).

Deși acest program este extrem de necesar pentru dezvoltarea agriculturii, în condițiile în care țara noastră este printre ultimele din UE la capitolul tehnică agricolă, totuși, așa cum a fost el conceput, cred că în plan real nu se va schimba deloc situația din sector. Acest program nu va ajuta fermele mici și mijlocii din cauză că agricultorii nu au bani să investească în achiziția de utilaje. Ei trebuie să acopere diferența de preț pentru că prima de 4.200 de euro este insuficientă pentru achiziția unui tractor nou, al cărui preț variază între 30.000 euro și 100.000 euro.

Parcul de utilaje agricole este alcătuit, conform statisticilor, din 176.841 de tractoare și 24.299 de combine de cereale, din care peste 60% au durata normală de funcționare depășită. Prin acest program se urmărește înlocuirea unui număr de numai 5.880 de tractoare și mașini agricole, număr prea mic, comparativ cu numărul de utilaje agricole învechite. Avem un deficit de 350.000 de tractoare fizice noi, fără de care ne vom situa tot la coada UE la capitolul eficiență și mai ales uzură a utilajelor: în medie, în România, unui tractor îi revine să are o suprafață de teren de 110 hectare, aproape de opt ori mai mare ca media UE, estimată la 14,24 hectare.

Înlocuirea utilajelor vechi este o soluție, însă, fără creșterea efectivelor de utilaje agricole performante, există riscul ca noile utilaje achiziționate să se strice din cauza suprasolicitării.

* ## Subiect: „Catastrofa de la Cernobîl”

Pe data de 26 aprilie se împlinesc 24 de ani de la cel mai mare accident tehnogen din istoria omenirii, de la catastrofa de la centrala nucleară situată în apropierea orașului ucrainean Cernobîl. O dramă ale cărei urmări negative le-am resimțit noi și le vor resimți încă multe generații de locuitori din Europa.

O bună parte din Europa a fost expusă contaminării. Aproape un milion de oameni au murit în primele două decenii de la accident de diverse forme de cancer, provocate sau agravate de radiațiile de la Cernobîl, și acest bilanț va crește. Norul a fost purtat de vânt aproape peste tot în lume, iar substanțele rămân active zeci de mii de ani. Catastrofa a dus la mutații genetice la plante și animale și a scăzut imunitatea la boli a populației tinere în numeroase zone, inclusiv în România. Oficial, numai în Ucraina se consideră că 2,3 milioane de persoane au avut de suferit de pe urma catastrofei. Între 1986 și 2006, 4.400 de ucraineni – copii sau adolescenți în momentul catastrofei – au fost operați pentru cancer de tiroidă, consecința cea mai evidentă a iradierii.