Dumitru Badea

”Subsemnaþii senatori, aflaþi în exerciþiul unui mandat reprezentativ, în baza prevederilor art. 64 ºi 111 alin. 2 din Constituþia României ºi ale art. 148 din Regulamentul Senatului, depunem prezenta moþiune.

Scopul? Armonizarea ºi corelarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã privid protecþia ºi folosirea limbilor regionale sau minoritare, amânarea finalizãrii de cãtre Parlamentul României a Legii privind organizarea administraþiei publice locale ºi regimul general al autonomiei locale, pânã la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

Într-o societate pluralistã, documentele internaþionale privind protecþia drepturilor persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale au un rol esenþial în stabilirea unei vieþi democrate. În baza acestora se asigurã respectarea identitãþii lor etnice, lingvistice, culturale ºi religioase ºi, totodatã, se creeazã condiþii corespunzãtoare care sã le permitã sã îºi exprime, pãstreze ºi dezvolte aceastã identitate.

Considerând cã numai un climat de toleranþã ºi dialog contribuie la îmbogãþirea culturalã a societãþii ºi previne divizarea ei, noi, semnatarii prezentei moþiuni, propunem colegilor parlamentari o dezbatere care sã fie finalizatã prin adoptarea mãsurilor propuse în dispozitivul moþiunii cu privire la cadrul juridic ºi limitele folosirii în România a limbilor regionale sau minoritare în administraþia publicã localã, învãþãmânt, justiþie, culturã.

Propunem ca dezbaterea sã aibã în vedere Constituþia României, art. 1 ºi 13, Pactul internaþional relativ la drepturile civile ºi politice al Naþiunilor Unite, Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale a Consiliului Europei, Actul Final de la Helsinki, Documentul Reuniunii de la Copenhaga din 1990, Carta Europeanã a autonomiei locale, adoptatã la 15 octombrie 1985, la Strasbourg, ºi Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, adoptatã la 5 noiembrie 1992, la Strasbourg, semnatã al 17 iulie 1995 de Guvernul P.D.S.R.ÐP.U.N.R., sprijinit parlamentar de P.R.M. ºi P.S.M., dar neratificatã pânã în prezent.

Facem aceastã propunere deoarece:

1. Lipsa de voinþã politicã pentru ratificarea Cartei ºi poziþia duplicitarã a unor forþe româneºti faþã de organismele internaþionale au determinat ca în prezent, din nefericire, România sã nu dispunã de un cadru juridic coerent, unitar ºi european, pentru protecþia ºi folosirea limbilor regionale sau minoritare în învãþãmânt, justiþie, administraþie publicã localã, mijloacele de comunicare în masã ºi în culturã. S-a preferat strecurarea unor prevederi din legislaþia internaþionalã, chiar dacã unele neratificate de Parlament, în diverse legi care au fost adoptate, în funcþie de interesul conjunctural al unor forþe politice. S-a ajuns astfel în situaþia ca unele legi, de exemplu, Legea învãþãmântului, Legea funcþionarului public ºi altele, sã conþinã prevederi care încalcã flagrant normele Constituþiei.