Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu toat„ deschiderea pe care noi, membrii Guvernului Rom‚niei, o avem fa˛„ de institu˛ia Parlamentului, pentru a r„spunde la mo˛iunea simpl„ îSimptomele unei economii Ómboln„vite“. Am venit Óntruc‚t suntem convin∫i c„, Óncerc‚nd s„ r„spundem tuturor interpel„rilor legate de subiectul mo˛iunii, vom reu∫i s„ facem cunoscut pe de-a-ntregul drumul reformei pe care Rom‚nia s-a angajat s„-l fac„ Ón anul 2005 ∫i, mai ales, pentru perioada viitoare.
De∫i se reiau ∫i Ón aceast„ mo˛iune problemele ∫i argumentele nefondate economic din celelalte mo˛iuni, 5 la num„r Óntr-o perioad„ de 6 luni, schimb‚nd, ca ∫i p‚n„ acum, doar titlul, de aceast„ dat„ dorim s„ eviden˛iem c„ suntem de acord — aten˛ie! — suntem de acord cu semnatarii mo˛iunii Ón ceea ce prive∫te starea economiei rom‚ne∫ti la momentul Ón care am preluat guvernarea.
Œn acela∫i timp, ne bucur„ c„ semnatarii mo˛iunii au g„sit cea mai bun„ caracterizare pentru guvernarea P.S.D. Da! Prin mimarea reformei ∫i tratarea problemelor economice dup„ principiul clientelar, guvernarea trecut„ a Ómboln„vit economia, a∫a cum spune˛i Ón mo˛iune, ∫i ceea ce a fost mai grav a fost c„, de∫i economia d„dea semne de Ómboln„vire, nu i-a˛i aplicat nici un tratament.
La finele anului 2004, economia ajunsese a∫a de bolnav„, Ónc‚t pentru Óns„n„to∫ire a fost nevoie de un tratament ∫oc, iar actualul Guvern a fost capabil s„ aplice un astfel de tratament, pe care o s„-l prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ Ón continuare.
Faptul c„ Óns„n„to∫irea unei economii este un proces relativ lung, ∫i semnatarii mo˛iunii ar trebui s„ ∫tie acest lucru, mai ales Ón condi˛iile Ón care Ón anul 2005 Rom‚nia s-a confruntat cu cele mai dificile fenomene interne ∫i externe…
A∫ vrea s„ v„ reamintesc c„ Ónc„ Óncep‚nd din anul 2003 Comisia European„ semnala simptomele Ómboln„virii economiei. At‚t Ón Raportul de ˛ar„ de la acea vreme, c‚t ∫i Ón comentariul comisiei despre perspectivele economice ale anului 2004, se aprecia c„ Ónt‚rzierile Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006
reforma economic„ au Ónceput s„ se vad„ Ón acutizarea dezechilibrelor economice pe care dumneavoastr„ le acuza˛i Ón prezent.
Se semnala atunci pericolul c„ economia Óncepe s„ se bazeze mai mult pe consum dec‚t pe investi˛ii ∫i, implicit, pe importuri, Ón loc de produc˛ie. Dar aten˛ion„rile speciali∫tilor au r„mas vorb„ goal„ Ón fa˛a disper„rii electorale cu care s-au abordat politicile economice Ón anii 2003 ∫i 2004. ™i ce s-a Ónt‚mplat? Situa˛ia la finele anului 2004, chiar Ón condi˛iile unei cre∫teri economice mai sus˛inute de condi˛ii favorabile pentru agricultur„, era mai rea dec‚t se anticipa la Bruxelles. Asta pentru c„ propaganda extern„ nu putea s„ aib„ efecte concrete Ón economie ∫i pentru c„ economia are legile ei obiective.
™i mai spun ce-am mai spus ∫i ieri Ón plenul Senatului.
Stima˛i semnatari ai mo˛iunii, noi, prin demersurile noastre, putem s„ facem doar dou„ lucruri: s„ Óncetinim efectele unei reforme sau s„ le gr„bim, dar s„ oprim apari˛ia efectelor lor, niciodat„!
Œn anul 2004, dezechilibrele externe s-au accentuat, ajung‚nd la 8,4% din produsul intern brut, fa˛„ de 5,6 procente, c‚t au fost la nivelul anului 2003. Consumul popula˛iei, despre care dumneavoastr„ vorbi˛i acum, ˛in s„ v„ aduc aminte c„ s-a majorat cu 12,9 procente, iar investi˛iile au crescut doar cu 10,8%.
Ce am reu∫it noi? Œntr-un singur an am inversat raportul dintre consum ∫i investi˛ii, chiar dac„ cre∫terea economic„ Ónc„ mai este determinat„ Ón mare m„sur„ de consum, ∫i lucrul acesta Ón mod onest Ól recunoa∫tem.
De∫i a trebuit s„ suport„m ∫i s„ buget„m chiar unele m„suri electorale ale P.S.D.-ului, Ón anul 2005, consumul popula˛iei a crescut cu doar 9 procente, deci o reducere de amplitudine de 4 puncte procentuale, iar investi˛iile Ónregistrate Ón anul 2005 au avut o cre∫tere de 13 procente, cea mai mare din ultimii ani.
Restructurarea unei economii, ∫i ˛in neap„rat s„ precizez acest lucru, nu se poate face Óntr-un an, chiar dac„ m„surile de continuare a reformei Ón 2005 au fost f„r„ echivoc. Œn anii preceden˛i s-a Ónt‚rziat ∫i mimat reforma economic„. Dac„ nu ar fi fost a∫a, ast„zi nu am fi avut peste 15 miliarde de RON arierate.
De fapt, P.S.D. arat„ prin aceast„ mo˛iune efectele lipsei de reform„ din perioada Ón care a guvernat ∫i sunt sigur c„, dac„ ar fi f„cut o analiz„ profesionist„ a cauzelor, ar fi renun˛at la multe dintre acuza˛iile aduse.
Œn economie, lucrurile nu se pot schimba de pe o zi pe alta. Cei care cunosc mecanismele economice, care au legit„˛ile lor, nu au semnat mo˛iunea. Œl felicit„m pe fostul ministru al finan˛elor pentru faptul c„ nu a semnat mo˛iunea simpl„, Domnia sa fiind un profesionist.
Solicita˛i reducerea taxei pe valoarea ad„ugat„ la produsele alimentare de baz„. Œn spatele acestor cereri, v„ Óntreb, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, a˛i f„cut vreun calcul economic?
Asigurarea fondurilor pentru modernizarea infrastructurii ∫i dezvoltarea unei economii competitive pe pia˛a Uniunii Europene... V„ Óntreb: se poate face prin reducerea fondurilor bugetare?
Solicita˛i diminuarea cotei de tax„ pe valoarea ad„ugat„, aceasta Ón condi˛iile Ón care una dintre principalele realiz„ri ale guvern„rii actuale, introducerea cotei unice de impozitare, a fost atacat„ ca fiind o m„sur„ ce va duce la colapsul Óncas„rilor bugetare.
S„ nu uit„m c„ Ónc„ ne lupt„m pentru implementarea disciplinei financiare, domeniu care a fost tratat cu totul ∫i cu totul politic Ón guvernarea trecut„.
Ne propune˛i Ónghe˛area costurilor locative pentru persoanele cu venituri mici, Ón condi˛iile Ón care pre˛ul unor utilit„˛i cre∫te Ón mod obiectiv, ∫i lucrul acesta Ól ∫ti˛i, cel pu˛in datorit„ cre∫terii produselor energetice pe pia˛a interna˛ional„. Pentru compensarea acestei cre∫teri, noi am luat deja m„suri de limitare a major„rii pre˛ului gazului metan din produc˛ia intern„.
Vorbi˛i despre cre∫terea venitului minim garantat ∫i revizuirea sistemului de pensii, Ón scopul major„rii acestora, toate acestea, Ón condi˛iile Ón care ∫tia˛i c„ economia nu ar putea sus˛ine aceste eforturi, iar dac„ ar fi a∫a, Ón cei 4 ani c‚t a˛i fost la guvernare, cu toat„ cre∫terea produc˛iei industriale ∫i a privatiz„rilor — spun eu, nef„cute Ón firea lor —, nu v-a˛i pus niciodat„ problema de a pune Ón practic„ aceste m„suri complet nerealiste pe care ni le cere˛i nou„ ast„zi.
Ceea ce dumneavoastr„ invoca˛i Ón mo˛iune reprezint„
- ∫i efectele unei reforme economice mai mult mimate. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Nu suntem perfec˛i ∫i sunt multe lucruri care pot fi Ómbun„t„˛ite, ∫i, dac„ v-ar preocupa viitorul Rom‚niei, ar trebui s„ ne ajuta˛i, ridic‚nd probleme realiste, critic‚nd obiectiv, nu continu‚nd o campanie electoral„ Ón care aleg„torul v-a acordat îcartona∫ul ro∫u“.
Œncerc„m s„ facem acest lucru pun‚nd la dispozi˛ia cet„˛enilor ∫i oamenilor de afaceri instrumentele de cre∫tere economic„ s„n„toas„. Cu alte cuvinte, Óncerc„m s„ Ónv„˛„m omul s„ pescuiasc„, nu s„-i d„m c‚te un pe∫te din c‚nd Ón c‚nd, cre‚ndu-i iluzia c„ ne preocup„ soarta lui.
Toate acestea le dezvolt„m Óntr-un climat de competi˛ie cinstit„, transparent„, f„r„ clien˛i politici, Ón care obiectivele stabilite pe termen lung sunt urm„rite atent ∫i cu profesionalism, pentru a putea asigura dezvoltarea durabil„ cu impact pozitiv asupra mediului economic, ∫i, cel mai important lucru, spunem noi, pentru crearea unei societ„˛i care poate s„-∫i arate grija fa˛„ de pensionari ∫i persoanele v‚rstnice.
Aceasta, Ón schimb, nu este o treab„ simpl„. Dac„ ar fi o treab„ simpl„, v„ spun foarte deschis, a˛i fi f„cut-o Ón cei 10 ani Ón care a˛i guvernat.
Ave˛i pozi˛ii, uneori, at‚t de politicianiste, Ónc‚t ataca˛i ∫i o m„sur„ foarte bun„, pe care v-a˛i dorit s„ o fi implementat, dar nu a˛i avut voin˛a s„ o duce˛i la cap„t. ™i aici m„ refer la propunerea de renun˛are la cota unic„. Pune˛i astfel la Óndoial„ programul economic, un program ce nu se dore∫te spectaculos, ci dore∫te s„ ofere un instrument ce va asigura dezvoltarea durabil„ pe termen lung ∫i cu o cre∫tere constant„ a produsului intern brut, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ poat„ fi Ón timp una dintre economiile prospere ale Europei.
Sunt ast„zi, aici, Ón Parlament, nu numai pentru a sus˛ine punctul de vedere al Guvernului ca r„spuns la mo˛iunea depus„, ci pentru a Óncerca s„ facem c‚t mai vizibile realiz„rile noastre, ∫i cu bune, ∫i cu rele, pentru c„ eu cred c„, Óntr-un proces absolut onest ∫i transparent, dumneavoastr„ ∫i cet„˛enii acestei na˛iuni trebuie s„ le cunoasc„.
A trecut un an ∫i jum„tate de c‚nd acest Guvern a preluat fr‚iele ˛„rii, ∫i, ast„zi, prin m„surile luate ∫i prin voin˛a politic„ de care am dat dovad„, suntem mult mai aproape de a ne atinge dezideratul de a fi membri ai Uniunii Europene.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006
Ne acuza˛i c„ nu ne preocup„ Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de trai al popula˛iei, ca ∫i cum acesta ar fi apanajul opozi˛iei, ∫i nu preocuparea de baz„ a Guvernului. ™i, mai ales, noi o facem Óntr-o manier„ transparent„ ∫i avem curajul s„ ar„t„m realit„˛ile ∫i constr‚ngerile economice pe care Rom‚nia va trebui s„ le aib„ Ón vedere.
Pentru prima dat„ Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei, sistemul sanitar nu mai st„ s„ Óntre Ón colaps ∫i doresc s„ reamintesc c„ anul trecut am fost nevoi˛i s„ îinject„m“ 8.500 miliarde Ón acest sistem, pentru a nu p„˛i ca Ón perioada antecedent„. ™i spunem noi c„ ∫i acesta contribuie la nivelul de trai al popula˛iei.
Toate se pot face printr-o politic„ fiscal„ coerent„, sprijinit„ pe acest sistem de relaxare fiscal„, ∫i nu printr-un sistem clientelar, de sus˛inere a unor îmamu˛i industriali“ prin subven˛ii, doar pe criterii electorale.
Ne acuza˛i c„ prin m„surile luate s-a redus dratistic nivelul de trai al popula˛iei, dar refuza˛i s„ vede˛i c„ acesta nu se compune doar din c‚∫tigurile lunare, care oricum au crescut ca rezultat al pachetului legislativ fiscal ∫i al index„rilor, ci este un cumul de venituri, servicii, ∫i, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, mai ales prin oportunit„˛i ∫i ∫anse de a tr„i decent, pe care trebuie s„ le oferim acestei na˛iuni.
Am fost obliga˛i s„ contoriz„m lipsurile pe care le au categoriile defavorizate ∫i, prin m„surile pe care le Óntreprindem, nu facem dec‚t s„ le d„m ∫ansa unui nou Ónceput.
O prim„ solicitare a semnatarilor mo˛iunii se refer„ la relansarea cre∫terii economice la ritmuri de cre∫tere anuale de 6-7%.
Referitor la relansarea cre∫terii economice la ritmuri anuale de 6-7%, v„ asigur c„ prin m„surile luate, conforme cu programul de guvernare aprobat de votul popular, am reu∫it, Ón sf‚r∫it, s„ recuper„m decalajul dintre promisiunile guvern„rii P.S.D. ∫i realitate. ™i avem ∫ansa acum, Ón ultimul an al ader„rii la Uniunea European„, de a pune bazele unei cre∫teri solide ∫i Ómbun„t„˛irii nivelului de trai al popula˛iei.
Referitor la solicitarea semnatarilor mo˛iunii, de asigurare a unor ritmuri anuale de cre∫tere economic„ de 6-7%, doresc s„ reamintesc c„ actualul Guvern este primul dup„ Revolu˛ie care ∫i-a propus prin programul de guvernare s„ asigure un ritm de cre∫tere ridicat, de peste 6%, astfel Ónc‚t decalajele de dezvoltare dintre Rom‚nia ∫i ˛„rile membre ale Uniunii Europene s„ se reduc„, iar rezultatele din primul an de guvernare dovedesc c„ acest obiectiv este pe deplin realizabil ∫i pe viitor.
Putem spune c„ anul 2005 este un an cu rezultate bune, dac„ ne raport„m — ∫i este bine s„ spunem c„ oamenii, de regul„, apeleaz„ doar la compara˛ii —, dac„ ne raport„m la condi˛iile vitrege interne ∫i externe la care Guvernul a trebuit s„ fac„ fa˛„. A∫ spune doar c‚teva dintre ele, care sunt extrem de importante: inunda˛iile care au afectat Rom‚nia, o mare parte din an, din prim„var„ p‚n„ Ón toamn„, au f„cut ca valoarea ad„ugat„ brut„ din agricultur„ s„ scad„ cu circa 14 procente; Ón acela∫i timp, au redus volumul de activitate ∫i Ón alte sectoare, din construc˛ii ∫i turism; aprecierea monedei na˛ionale, care a defavorizat exportul; liberalizarea comer˛ului cu textile din China, care a afectat industria u∫oar„ cu o sc„dere a produc˛iei de 13,5%.
Stima˛i semnatari ai mo˛iunii, despre acest lucru a˛i ∫tiut Ónc„ din 2001 ∫i 2002, c„ va veni o vreme a scaden˛ei. Nu cred c„ a˛i f„cut prea mare lucru pentru industria Ón lohn ∫i pentru fabricile de mobil„ de ast„zi din Rom‚nia.
Am vrut s„ spun c‚˛iva dintre factorii externi asupra c„rora nu se poate ac˛iona oricum, chiar dac„ suntem un guvern, ∫i vreau s„ spun c„ acesta este un lucru pe care dumneavoastr„ Ól cunoa∫te˛i.
Vorbi˛i de un ritm de cre∫tere economic„ Ón 2005, a∫a cum ar„ta˛i Ón mo˛iune, la jum„tate fa˛„ de ritmul din 2004, f„r„ a vorbi despre sursele cre∫terii, ∫i eu v„ spun, acesta este un lucru nepermis pentru un profesionist.
Dac„ o asemenea abordare grosier„ ar putea fi iertat„, minciunile de genul îsc„derea ritmului construc˛iilor“, îpierderea de aproape un miliard de euro venituri bugetare“, îinfluen˛e nefavorabile asupra ocup„rii“, îreducerea dinamicii investi˛iilor“ sunt de neiertat. ™i am s„ prezint contrariul celor afirmate de dumneavoastr„.
Valoarea ad„ugat„ brut„ din construc˛ii s-a majorat Ón anul 2005 cu 9,9%, fa˛„ de 9,1 Ón 2004; formarea brut„ de capital fix a crescut Ón anul 2005 cu 13 procente, fa˛„ de 10,8 Ón 2004; investi˛iile din sectorul majoritar privat au Ónregistrat Ón 2005 cea mai mare cre∫tere din ultimii 10 ani, respectiv 24,9%.
Cu alte cuvinte, anul 2005 poate fi considerat un an al investi˛iilor private, dac„ avem Ón vedere c„ rata de investi˛ii a crescut cu aproape dou„ puncte procentuale. Veniturile bugetare din 2005 au fost mai mari cu 3,5 miliarde de euro.
Stima˛i semnatari ai mo˛iunii, v„ rog s„ verifica˛i, v„ cer s„ verifica˛i dac„ cifrele pe care le-am prezentat sunt o minciun„ sau o realitate, iar dac„ sunt o realitate, v-a∫ ruga s„ le ar„ta˛i semnatarilor mo˛iunii, cel pu˛in din dorin˛a de a fi one∫ti ∫i a ar„ta cet„˛enilor acestei na˛iuni care este adev„rul.
Ocuparea s-a Ómbun„t„˛it Ón 2005, Ónregistr‚ndu-se cea mai mare cre∫tere a efectivelor de salaria˛i de dup„ 2000 ∫i reducerea pentru prima dat„ Ón ultimii ani a muncii la negru.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ mult hulit„ cot„ unic„ a scos din economia îgri“, a oficializat aproape 200.000 locuri de munc„. Cre∫terea real„ a produsului intern brut a fost Ón anul 2005 de 4,1%, dar ea s-a ob˛inut prin contribu˛ia superioar„, comparativ cu anul 2004, a construc˛iilor ∫i sectorului ter˛iar, activit„˛i cu un aport important la cre∫terea veniturilor bugetare ∫i care, totodat„, dau un caracter de modernitate economiei rom‚ne∫ti, ∫i mul˛i dintre dumneavoastr„ ∫ti˛i acest lucru.
Dac„ facem abstrac˛ie de agricultur„, unde Ón 2004 s-a Ónregistrat o cre∫tere de 18,9% datorit„ condi˛iilor climaterice excep˛ionale, ∫i nu ca urmare a unui efort deosebit al Guvernului P.S.D., iar Ón 2005 o sc„dere de 13,9, dac„ am face aceste compara˛ii Ón condi˛ii echitabile, a˛i fi constatat c„ a˛i avut o cre∫tere de doar 7,1% Ón 2004, ∫i 6,7% Ón 2005. Acesta este apanajul speciali∫tilor care ∫tiu s„-l fac„, ∫i m„ pot corecta dac„ gre∫esc.
Dac„ semnatarii mo˛iunii ar fi f„cut o minim„ analiz„ de impact, ar fi putut constata c„ agricultura, din p„cate, nu contribuie major la veniturile bugetare, de∫i are o pondere important„ Ón PIB. ™ti˛i foarte bine c„ consumul popula˛iei ∫i gr‚ul din hambarele cet„˛enilor nu este impozitat, stima˛i semnatari ai mo˛iunii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006
A∫ vrea s„ v„ spun c‚teva lucruri legate de alte evolu˛ii economice.
Œn conformitate cu raportul B„ncii Mondiale din septembrie 2005 — pentru c„ tot cit„m institu˛ii interna˛ionale — privind realizarea afacerilor Ón 2006, crearea de locuri de munc„ pe baza celor 10 criterii de analiz„ privind reformele ini˛iate Ón anul 2005, Rom‚nia se Ónscrie Ón prezent Ón r‚ndul primilor 12 performeri care au f„cut progrese Ón aceast„ direc˛ie.
Volumul investi˛iilor str„ine directe Ón Rom‚nia, Ón anul 2005, s-a ridicat la 5,2 miliarde de euro, cu 26,8% mai mult dec‚t Ón anul precedent, iar investi˛iile de portofoliu au fost de 685 milioane de euro.
Atractivitatea Rom‚niei ca ˛ar„ de destina˛ie pentru investitorii str„ini s-a manifestat ∫i prin cre∫terea cu aproape 14% a num„rului de societ„˛i comerciale cu participare str„in„ la capitalul nou-Ónregistrat Ón anul 2005, fa˛„ de anul 2004.
V„ Óntreb: acestea nu sunt progrese pentru mediul economic?
Guvernul a demonstrat voin˛„ ∫i efort sus˛inut pentru o politic„ coerent„ de impulsionare a dezvolt„rii economice, prin oferirea unor condi˛ii c‚t mai favorabile Óntreprinz„torilor pentru reducerea birocra˛iei, servirea mai bun„ a cet„˛eanului, Ón calitate de contribuabil, ∫i combaterea corup˛iei prin diminuarea arbitrarului Ón decizia administra˛iei ∫i, mai ales, a˛i putut observa, printr-un tratament nediscriminatoriu al agen˛ilor economici. îBodu n-are tat„, n-are mam„!“ Pe vremea cealalt„ n-a∫ fi auzit astfel de lucruri.
O a doua solicitare este renun˛area la cota unic„ ∫i revenirea la un sistem de impozitare progresist pentru cre∫terea veniturilor bugetare, dar ∫i pentru solidaritate social„ mai puternic„. Este al doilea lucru cerut.
Œn momentul deciziei de introducere a cotei unice de impozitare, respectiv la 1 ianuarie 2005, Ón economia real„ a Rom‚niei ∫i Ón mod special Ón mediul de afaceri se Ónregistrau unele tensiuni structurale, institu˛ionale ∫i comportamentale; Ón esen˛„ gradul ridicat de fiscalizare s-a reflectat Ón cre∫terea economiei ascunse, cu efecte Ón dinamica veniturilor bugetare pe termen lung.
Solu˛ia la aceast„ problem„ era introducerea unei cote mai sc„zute, relaxarea fiscal„ Ón economie. Efectele pozitive ale relax„rii fiscale sunt considerabile ∫i decurg, Ón principal, din rolul stimulativ al reducerii impozit„rii directe asupra muncii ∫i capitalului. Premisa conform c„reia transferul de resurse de la buget c„tre popula˛ie ∫i societ„˛i comerciale are un efect multiplicator Ón economie, gener‚nd venituri superioare la buget, pe fondul unei activit„˛i economice mai intense, s-a dovedit a fi una realist„.
Unul dintre scopurile introducerii cotei unice a fost acela de a Óncuraja munca, investi˛iile, pentru a asigura un mediu de afaceri atractiv ∫i stabil, prin aceasta de a permite crearea de noi locuri de munc„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, conformarea voluntar„ la plata obliga˛iilor bugetare a multor agen˛i economici. Drept dovad„, arieratele Óntreprinderilor monitorizate s-au redus cu 21%, Ón termeni reali Ón anul 2005.
Œn sintez„, dorim s„ v„ reamintim c„ veniturile bugetului general consolidat au fost Ón 2005 cu 18% mai mari dec‚t cele din 2004, iar Ón primele dou„ luni din acest an, cu 22 procente fa˛„ de primele dou„ luni ale anului 2005.
V„ Óntreb, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, aici este vorba de cifre: unde este pierderea de un miliard de euro? P„i, dac„ discut„m de o pierdere de un miliard de euro, datorit„ introducerii cotei unice, v„ spun c„ un miliard de euro se afl„ Ón buzunarul cet„˛enilor. Dac„ se afl„ Ón buzunarul cet„˛enilor, de ce spune˛i c„ nu ne preocup„m de nivelul lor de trai? Mi se pare c„ este o mare confuzie la nivel economic.
Œn sintez„, dorim s„ v„ amintim c„ valoric s-au Óncasat la bugetul general consolidat, ∫i pute˛i verifica, cu 3,5 miliarde euro mai mult dec‚t Ón 2004. ™i noi v„ spunem cu onestitate: asta nu Ónseamn„ c„ nu avem nevoie de venituri suplimentare la buget, din perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, fie pentru cofinan˛area fondurilor, fie pentru contribu˛ia la bugetul comunitar, dar nu ne putem permite, la infinit, s„ accept„m acuza˛ii pe care nu le pute˛i sus˛ine.
Rezultatele finale ale cotei unice au ∫i efecte colaterale, ∫i pentru mediul de afaceri acesta este un lucru extrem de important. Au condus la simplificarea procedurilor administrative, la cre∫terea num„rului de salaria˛i ∫i oficializarea locurilor din economia ascuns„, cu peste 200.000, a∫a cum am ar„tat la Ónceputul interven˛iei.
Œmbun„t„˛irea disciplinei financiare: de∫i cota medie de impozitare a salariilor s-a redus cu mai mult de 10 puncte procentuale, Óncas„rile la buget au fost, Ón anul 2005, mai mici dec‚t Ón 2004 doar cu 5,3 procente. ™i, doresc s„ v„ spun, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, c„ acest lucru noi l-am prev„zut. Am prev„zut o sc„dere a veniturilor bugetare.
Ca urmare, propunerea semnatarilor mo˛iunii nu are nici un fundament legat de cota unic„. Cre∫terea veniturilor tuturor salaria˛ilor Ón termeni reali a fost cu 13,5 mai mare ∫i acest lucru Ól confirm„ Institutul de Statistic„.
Desigur, st„ Ón aten˛ia noastr„ preocuparea pentru elaborarea unei politici fiscal-bugetare pe termen mediu, care s„ asigure sporirea veniturilor publice cu circa 3 — 4 puncte procentuale din produsul intern brut. Exper˛ii interna˛ionali, la care dumneavoastr„ face˛i referire Ón mo˛iune, se refer„ la aceste aspecte, care sunt Ón aten˛ia Guvernului.
Elaborarea cadrului fiscal-bugetar pe termen mediu care s„ permit„ o predictibilitate a politicii fiscal-bugetare a Guvernului se afl„ deja Ón faz„ avansat„ de elaborare.
3. Se solicit„ Ón mo˛iune diminuarea cotei T.V.A. la produsele agroalimentare de baz„, p‚ine, lapte, ulei, zah„r ∫i carne. Ce mai putem spune despre politica P.S.D.-ului dac„ semnatarii mo˛iunii ne propun nou„ s„ reducem T.V.A.-ul la produsele esen˛iale, o m„sur„ pe care ei ∫i-au trecut-o Ón 2001 Ón programul de guvernare ∫i, timp de 4 ani, nu au f„cut nimic?
V„ Óntreb, stima˛i semnatari ai mo˛iunii: de ce n-a˛i f„cut nimic Ón 4 ani legat de acest lucru, dac„ a fost corect? Este doar o Óntrebare.
## **Domnul Ioan Bivolaru**
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.