Șerban Nicolae

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Cei care au fost la comisiile de specialitate – au fost trei comisii sesizate în fond cu această propunere legislativă – cunosc argumentația care a stat la baza propunerii. Ea a fost lansată pentru prima dată în legislatura trecută.

Potrivit procedurii, încă valabilă la Senat, neintrând pe ordinea de zi a Senatului, a fost clasată. Motiv pentru care în cursul acestui an, în prima parte, în prima sesiune din acest an, am reluat propunerea privind acordarea unui regim derogatoriu în ceea ce privește regimul juridic și, de asemenea, în ceea ce privește regimul fiscal pentru suprafețe de teren de tip insulă, grind, ostrov și altele asemănătoare, așa-numitele terenuri câștigate apelor – terenuri, suprafețe de uscat rezultate în urma fie a acțiunii naturale a apelor, fie în urma unor lucrări de amenajare hidrotehnică, lucrări de îndiguiri, lucrări de irigații pentru sectorul agricol, lucrări de protecție, lucrări de deviere de curs de apă și toate celelalte asemănătoare, care au dus la acumulări de suprafețe de uscat care în prezent nu produc nimic.

Nu sunt nici zone cu regim special protejat în ceea ce privește flora sau fauna, nu fac parte din circuitul turistic, nu fac parte din patrimoniul de mediu al României, ci pur și simplu sunt suprafețe inutile, care ar putea, pe considerente economico-sociale, să intre în circuitul comercial, pe bază de investiții private, și care să producă atât resurse bugetare pentru bugetul central și bugetele locale, cât și locuri de muncă.

Veți observa din propunerea pe care am făcut-o că e vorba de câteva condiționări care să susțină un asemenea argument, și anume faptul că această lege creează un cadru legislativ atractiv. Sau stimulativ.

Nu am identificat eu aceste suprafețe de teren și nu este în interesul meu, pentru că această lege propune autorităților publice locale să identifice, după apariția legii, acele suprafețe de teren pretabile unor activități economice din cele prevăzute de lege. Pe baza unor asemenea analize și pe baza unor planuri urbanistice bine documentate se pot identifica aceste suprafețe de teren, păstrând regimul de proprietate în favoarea statului, terenurile nefiind înstrăinabile în niciun fel, ci rămânând în patrimoniul statului, urmând a fi valorificate prin concesiune către investitorii privați.

În aceste condiții, comparația, să spun așa, este cât se poate de favorabilă propunerii mele, pentru că se compară nimic cu ceva ce s-ar putea obține din punct de vedere economic, bugetar și social ca locuri de muncă.

În general, aceste suprafețe se află în zone...