Gheorghe Dinu

...suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de aproximativ 126 miliarde lei: 25 miliarde lei pentru protecþia socialã privind asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încãlzirea locuinþelor ºi susþinerea sistemului de protecþie a persoanelor cu handicap; 15 miliarde lei pentru susþinerea sistemului de protecþie a copilului; 86 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local, de la 104 la 191, repartizate pentru bugetul propriu, cu cel local ºi aºa mai departe.

Ideea este urmãtoarea: judeþul Braºov este un judeþ de munte, care contribuie la bugetul statului cu venituri în sume respectabile. Mã uit pe anexa aceasta, domnule ministru, de la pagina 96: pentru Braºov se repartizeazã 367 miliarde lei, în timp ce pentru Botoºani 483 miliarde lei. Care este logica? Dacã aplicãm formula aceea de la 7, cum iese judeþul Botoºani totdeauna pe primul loc? Noi înþelegem o solidaritate naþionalã, dar pânã la un anume moment, pentru cã, la un moment dat, o parte din judeþe, numai ele sunt donatoare, în timp ce altele sunt acceptoare. Trebuie sã delimitãm în timp. Cât timp facem aceastã subvenþie încruciºatã, luãm de la un judeþ, care tot timpul dã, ºi punem la un judeþ care, din varii motive, nu reuºeºte sã aibã veniturile necesare?

Altfel, la nivelul judeþului Braºov, unde temperaturile reci sunt cam 8 luni pe an, noi primim ca subvenþie doar 150 miliarde lei, în timp ce judeþe precum Constanþa sau Timiº, cu temperaturi mult mai prietenoase, primesc aproape dublu. Este cazul judeþului Timiº, care primeºte 315 miliarde lei.

Deci, se pune problema: pânã unde mergem cu aceastã încruciºare ºi cei care donãm îi ajutãm pe cei care acceptã tot timpul? Asta pe de o parte. Pe de altã parte, trebuie sã þinem cont de faptul cã judeþul Braºov, fost preponderent industrial, devine, din ce în ce, preponderent în ºomaj.

Gândiþi-vã puþin la industria de apãrare, care este pe butuci, gândiþi-vã cã embleme ale economiei româneºti, precum _Tractorul_ ºi _Roman_ Ñ S.A., care erau ºi sunt încã unicate în producþia internã de camioane, respectiv tractoare, îºi trãiesc obºtescul sfârºit.

Pânã unde mergem? Pânã la a avea o explozie socialã ca cea din 1987? E o întrebare pe care mi-o pun ºi vã rog, cu deosebitã condescendenþã, sã vã aplecaþi asupra ei.

Vã mulþumesc.