Susþinutã de reforme structurale, economia româneascã are în prezent capacitatea de a valorifica în timp real oportunitãþile mediului economic intern ºi internaþional. Semnificativ este faptul cã sporul de producþie ºi, respectiv, produsul intern brut s-au realizat prin contribuþia echilibratã a cererii pentru export ºi investiþii, în condiþiile redresãrii sensibile a raportului dintre export ºi import.
În anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel dupã 1990, fiind de aproximativ 14 miliarde de dolari, mai mari cu 33% comparativ cu exportul din anul 2000. Deci în doi ani de zile exportul a crescut cu aproximativ o treime, ceea ce dovedeºte vitalitatea ºi puterea economicã a României care a început sã permitã aceste exporturi semnificative.
Anul 2002 reprezintã primul an de dupã 1990 când înregistrãm la un asemenea nivel de creºtere economicã, concomitent, o contribuþie pozitivã a comerþului exterior, o reducere a stocurilor, o ratã înaltã de investiþii ºi creºterea, sigur, încã nesemnificativã, dar evidentã, a nivelului de trai.
Am reuºit prin mãsurile de politicã structuralã sã producem competitiv ºi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenþã de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o producþie care este solicitatã pe piaþa internã ºi, mai ales, la export. În acest fel creãm condiþii pentru creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã, pentru sporirea veniturilor bugetare ºi a nivelului de trai al populaþiei.
În domeniul mediului de afaceri, chiar dacã acesta este încã perfectibil, prin mãsurile luate am reuºit sã rãspundem corespunzãtor aºteptãrilor investitorilor autohtoni ºi strãini. În prima etapã, am acþionat pentru simplificarea procedurilor legislative ºi administrative aferente iniþierii ºi dezvoltãrii afacerilor pe baze concurenþiale.
Astãzi, în România, este posibilã înfiinþarea unei societãþi comerciale în mai puþin de douã sãptãmâni, iar studenþii care doresc sã înceapã afaceri sunt scutiþi de plata taxei de înregistrare.
Alte direcþii de acþiune au urmãrit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a funcþionãrii societãþilor comerciale, concomitent cu reducerea birocraþiei, întãrirea disciplinei financiare, combaterea corupþiei ºi a evaziunii fiscale.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Din perspectiva relansãrii economiei ºi a creºterii competitivitãþii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii ºi investiþiilor. În acest sens, s-a reuºit, în limitele resurselor disponibile, relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cât se înregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 ºi 27,9% proiectat pentru acest an.
Este de remarcat faptul cã aceastã evoluþie favorabilã pentru dezvoltarea afacerilor s-a obþinut cu deosebire prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scãderea contribuþiilor de asigurãri sociale cu trei puncte procentuale în 2002 ºi cu alte cinci puncte procentuale în acest an.
O preocupare constantã a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale ºi bugetare sã asigure scãderea drasticã a ratei inflaþiei, dar ºi reducerea plãþilor restante ºi a blocajului financiar din economie. Doresc sã reamintesc cã pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative, care în fapt reprezentau la începutul anului 2001 cele mai grave probleme ale economiei româneºti, Guvernul a pus în aplicare programul antiinflaþie ºi programul antiblocaj financiar.
Am acordat o atenþie deosebitã întãririi disciplinei financiare, înãsprind legislaþia în domeniul recuperãrii datoriilor bugetare. Ca urmare a aplicãrii mãsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 ºi pânã la sfârºitul anului au fost încasate peste 5.000 de miliarde de lei de la un numãr de aproape 3.000 de agenþi economici.
Totodatã, pentru diminuarea arieratelor cãtre bugetul de stat ºi între partenerii de afaceri au fost luate o serie de mãsuri vizându-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performanþã; anularea obligaþiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale.
Acum, dupã mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative chiar dacã în cazul arieratelor situaþia nu ne mulþumeºte încã. Ce am
obþinut? Cel mai scãzut nivel al inflaþiei de dupã 1989. La sfârºitul anului 2002 rata inflaþiei a fost de 17,8% faþã de decembrie 2001, mult sub þinta programatã de 22%. Începem acest an cu o inflaþie pe luna ianuarie de 1,3%. Comparaþi cu 4,3%, rata inflaþiei pe ianuarie 2000.
În condiþiile reducerii sensibile a inflaþiei, ratele dobânzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces susþinut ºi de evoluþia descendentã a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut. ªi acest lucru s-a întâmplat în termeni reali la sfârºitul anului 2002 cu circa 30% faþã de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încã foarte scãzut ºi aceasta este încã una dintre problemele la care cãutãm soluþii.
Mã refer, în special, la creditul pentru investiþii pe termen mediu ºi pe termen lung, care este menþinut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de creºtere economicã. Prin bugetul general consolidat, aferent anilor 2001 ºi 2002, a fost promovatã o politicã fiscal-bugetarã orientatã cãtre susþinerea reformelor structurale.
Construcþia bugetelor a urmãrit, totodatã, îmbunãtãþirea condiþiilor sociale, prin promovarea politicilor în domeniul protecþiei sociale, sãnãtãþii, educaþiei ºi mediului.
România are în acest moment relaþii stabile cu instituþiile financiare internaþionale ºi este pentru prima datã când þara noastrã are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu Fondul Monetar Internaþional.
În perioada 2001Ñ2002, cele mai importante agenþii internaþionale de rating au îmbunãtãþit de trei ori cotaþia României. S-a ajuns la situaþia de evaluare de apreciere din anul 1996, sub aspectul aprecierilor legate de condiþiile de investire în România, respectiv la nivelul unor þãri în tranziþie avansate sub aspectul reformei.
Reamintesc cã în anul 1999 România era cotatã la fel cu Ecuadorul, Coasta de Fildeº ºi cu Zimbabwe. Aceasta era performanþa economicã în perioada în care colegii noºtri de la P.D. ºi de la P.N.L. erau la guvernare. ªi de aceea înþeleg de ce au preferat sã pãrãseascã aceastã salã ºi sã nu asculte elementele pe care noi le prezentãm în cadrul acestei dezbateri.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Permiteþi-mi sã mã refer acum, pe scurt, la reforma din domeniul microeconomic. O prioritate majorã a activitãþii Guvernului, vizând restructurarea ºi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concepþiei de privatizare. Prin ceea ce am realizat în anii 2001 ºi 2002 s-au creat condiþiile de finalizare în 2003 a privatizãrii capitalului social din portofoliul A.P.A.P.S., instituþie care, aºa cum am anunþat, îºi va înceta activitatea la sfârºitul acestui an.
În anii 2001Ñ2002 s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei ori mai mult decât în perioada Õ97ÑÕ98, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernãri, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie.
Au fost trecute în proprietate privatã numeroase societãþi comerciale mari ºi foarte mari, între care ”SidexÒ Galaþi, ªantierul Naval Constanþa, Uzinele Sodice Govora, ”PromexÒ Brãila, COS Târgoviºte, ”AlroÒ ºi ”AltromÒ Slatina ºi altele. Au fost privatizate Banca Agricolã ºi Societatea ”AstraÒ Bucureºti, fiind vândut ºi pachetul minoritar de acþiuni pe care statul îl mai deþinea la ”Banc PostÒ. Pe acest fond, nu suntem mulþumiþi însã de faptul
cã mãsura luatã la începutul anului 2001, de transfer al unor societãþi la ministere, în scopul urgentãrii privatizãrii acestora, nu a fost pe deplin valorificatã.
În acelaºi timp, nu trebuie uitat faptul cã am fost obligaþi sã consumãm mult timp cu problemele sociale apãrute în societãþile privatizate de Guvernul anterior, ca urmare a incompetenþei ºi superficialitãþii care au caracterizat acest proces în perioada 1997Ñ2000. Probabil cã am dat mai mult timp pentru a vedea felul ºi a rezolva probleme decurgând din privatizarea Combinatului de la Reºiþa decât am dat în ºedinþele de Guvern tuturor discuþiilor privind privatizarea în timpul guvernãrii noastre, tocmai pentru a încerca sã soluþionãm, sã rezolvãm problemele pe care le-a generat superficialitatea cu care a fost abordat acest proces de privatizare.
Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare, cu privire la aplicarea Legilor fondului funciar ºi forestier, demonstreazã voinþã politicã ºi determinare. Aºa cum ne-am angajat, gradul de emitere a titlurilor de proprietate a depãºit 90% la sfârºitul anului 2002, ajungând la 91,4%.
Pentru anul 2003, avem în vedere încheierea emiterii ºi înmânãrii titlurilor de proprietate, excepþia constând doar în cazurile aflate pe rolul instanþelor judecãtoreºti.
În ceea ce priveºte aplicarea Legii nr. 10/2001, referitoare la proprietãþile imobiliare naþionalizate, anul 2003 va fi decisiv. Astfel, pânã la sfârºitul anului 2002 au fost 210.000 solicitãri, urmând sã înaintãm Parlamentului proiectul de Lege privind modalitãþile concrete de soluþionare ºi de acordare a despãgubirilor, în conformitate cu resursele þãrii ºi cu practica adoptatã în alte þãri, foste socialiste.
Sigur, ºi din punctul de vedere al consolidãrii statutului proprietãþii în România noi am realizat în doi ani mai mult decât au realizat colegii noºtri de la P.D. ºi P.N.L. în cei patru ani de guvernare, pe un program pe care îl anunþaserã foarte ambiþios, legat de garantarea proprietãþii. În afarã de ”trompetaÒ pe care au folosit-o pentru a introduce un alt cuvânt în Constituþie, ”garantarea proprietãþiiÒ în loc de ”ocrotirea proprietãþiiÒ, nu au reuºit sã facã nimic în mod concret, din punctul de vedere al legilor concrete, care sã punã în aplicare acordarea titlurilor de proprietate, o dinamicã mai rapidã în acest domeniu. Aºa cã înþeleg încã o datã raþiunile pentru care colegii de la P.D. ºi P.N.L. se simt jenaþi sã participe la o dezbatere de acest gen ºi au hotãrât sã pãrãseascã sala, pentru a se pregãti pentru runda urmãtoare, când, poate, vor proceda mai bine la guvernare.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Aº vrea sã trec acum la un capitol extrem de important, care presupune mãsuri extrem de energice: este vorba de combaterea birocraþiei ºi a corupþiei. Acestea sunt domenii în care acþiunile noastre au întâmpinat multe dificultãþi. Este tot atât de adevãrat cã reforma prost gestionatã în guvernarea trecutã ºi nefinalizarea de cãtre aceasta a mãsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corupþie.
Marile probleme generate de restituirea proprietãþilor nu au beneficiat pânã în anul 2001 de un cadru legislativ unitar ºi corespunzãtor. Aceasta a fãcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funcþionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, sã creeze un adevãrat haos în economie. Prin urmare, la începutul anului 2001 ne gãseam la un asemenea nivel al corupþiei, într-un asemenea climat economic ºi social
distorsionat, încât rezultatele pozitive obþinute pânã în prezent nu au putut fi receptate de cãtre toate segmentele din societate ca fiind semnificative.
Partidele ai cãror reprezentanþi au fãcut parte din fosta putere nu au dovedit responsabilitatea de asumare a rãspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacã este vorba de adopþii internaþionale sau de privatizãri frauduloase.
Deºi vom aborda aceste aspecte pe larg într-o ºedinþã viitoare a Parlamentului, când vã vom prezenta un pachet de mãsuri legislative anticorupþie, vã rog sã-mi daþi voie, totuºi, sã vã prezint câteva acþiuni importante întreprinse pânã în prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea corupþiei ºi a criminalitãþii, ceea ce constituie bazele unei activitãþi viitoare mai intense ºi mai eficiente.
Executivul a elaborat, cu o largã consultare a reprezentanþilor principalelor partide ºi a sindicatelor, a organizaþiilor neguvernamentale ºi mass-media, o strategie naþionalã de luptã împotriva corupþiei, iar recent a adoptat un program detaliat privind accelerarea aplicãrii acestei strategii. În acelaºi timp, suntem convinºi cã lupta împotriva criminalitãþii trebuie purtatã cu respectarea deplinã a legii, fãrã conotaþii politice, consolidarea ordinii de drept, a prestigiului ºi integritãþii autoritãþilor judiciare, a credibilitãþii instituþiilor publice. Sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalitãþii ºi garantarea vieþii cetãþenilor.
În aceste domenii va trebui sã avem o înþelegere comunã, indiferent de poziþia politicã, în sensul cã ”vânãtoarea de vrãjitoareÒ sau ”tãierea de capeteÒ numai pentru a da sentimentul unei lupte hotãrâte împotriva corupþiei nu reprezintã soluþia pe termen lung a rezolvãrii acestui fenomen antisocial.
Important este ca la nivelul tuturor autoritãþilor centrale ºi locale sã se aplice cu fermitate ºi cu eficienþã, aºa cum de fapt am procedat în ultimii doi ani, mãsurile care sã elimine cauzele profunde ale corupþiei ºi birocraþiei, suspiciunile în legãturã cu astfel de fenomene.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Solidaritatea ºi protecþia socialã reprezintã principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socialã este cu atât mai importantã cu cât ignorarea acesteia în timpul guvernãrii din perioada 1997Ñ2000 a condus la prãbuºirea fãrã precedent a nivelului de trai al populaþiei.
Am sã încerc sã ilustrez efectele acþiunilor ºi mãsurilor luate în anii 2001Ñ2002 nu în general, ci pe categorii de populaþie. Sã-mi permiteþi, mai întâi, sã precizez principalele direcþii de acþiune în plan social, ºi anume:
Ñ crearea de locuri de muncã pentru diminuarea ºomajului ºi creºterea veniturilor din muncã;
Ñ dezvoltarea serviciilor de interes public ºi controlul fondurilor destinate acestora;
Ñ aplicarea de mãsuri suplimentare pentru protecþie socialã, în funcþie de situaþia specificã a fiecãrei categorii de cetãþeni.
Consecvent orientãrii social-democrate, Guvernul aplicã un amplu program social, menit sã amelioreze condiþiile de viaþã ale populaþiei, în concordanþã cu resursele pe care le are la dispoziþie.
Ca urmare a regresului economic din perioada 1997Ñ 2000, aceste fonduri, din pãcate, au scãzut foarte mult, nivelul de trai deteriorându-se în mod dramatic. Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 ºi 2002,
aºteptãrile populaþiei rãmân în continuare foarte mari. Va trebui, însã, sã þinem seama cu toþii cã mãsurile pe care le luãm depind de nivelul resurselor. Nu vrem sã avansãm promisiuni fãrã acoperire, sã creãm aºteptãri care nu pot fi îndeplinite. În acelaºi timp, trebuie sã avem grijã ºi de viitor, sã nu neglijãm investiþiile care creeazã resurse suplimentare pentru creºterea nivelului de trai.
În mod concret, în cei doi ani s-au realizat urmãtoarele: au fost încadrate în muncã peste 1.000.000 de persoane, dintre care 678.000 de persoane au aparþinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piaþa muncii: tineri, femei, ºomeri de lungã duratã, persoane cu handicap, absolvenþi cu vârsta de peste 18 ani, proveniþi din instituþiile de ocrotire socialã, persoane eliberate din detenþie, persoane de etnie romã. În cadrul acestor programe, în localitãþile în care s-a înregistrat o ratã ridicatã a ºomajului au fost încadrate peste 137.000 de persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 de persoane.
Rata ºomajului, la finele anului 2002, a fost de 8,1%, cel mai scãzut nivel din ultimii cinci ani. Numãrul ºomerilor înregistraþi a fost de 760.000 persoane, respectiv cu 246.000 de persoane mai mic decât în decembrie 2000. ªi în cazul femeilor, rata ºomajului a scãzut la 7,5%, la finele anului 2002, de la 10,3%, cât s-a înregistrat în luna decembrie 2000.
Faþã de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru mãsurile active de combatere a ºomajului doar în proporþie de 2,3% din totalul cheltuielilor prevãzute în buget, în anul 2001 pentru mãsurile active de creºtere a gradului de ocupare a forþei de muncã s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002 aceste alocaþii au reprezentat aproape 14%.
Politica salarialã a fost axatã, în principal, pe mãsuri de protecþie a veniturilor angajaþilor, comparativ cu evoluþia inflaþiei, precum ºi pe mãsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice.
În societãþile în care statul este acþionar majoritar au fost adoptate mãsuri restrictive ºi de condiþionare a creºterilor salariale în raport cu evoluþia productivitãþii muncii. Lunar, monitorizãm din acest punct de vedere aproximativ 80 de companii.
În anii 2001 ºi 2002 s-a acþionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care sã permitã agenþilor economici sã-ºi planifice pe o perioadã mai lungã costul forþei de muncã, politica de firmã ºi de produs.
Salariul minim brut pe þarã a fost majorat succesiv, începând cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2,5 milioane lei.
Ca urmare a ansamblului de mãsuri luate în acest domeniu s-a asigurat majorarea în termeni reali a câºtigurilor salariale. Astfel, în anul 2002 creºterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001Ñ2002, de circa 10%, comparativ cu scãderea salariului real, de 20%, în primii doi ani ai guvernãrii anterioare. De aceea, înþeleg de ce colegii noºtri de la Partidul Democrat ºi de la Partidul Naþional Liberal nu au dorit sã participe la aceastã discuþie, în care punem în oglindã ce s-a întâmplat în primii doi ani ai guvernãrii dânºilor ºi ce am realizat noi în aceºti doi ani de guvernare.
Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpãrare a pensionarilor, prin recorelãri ºi prin indexarea trimestrialã a pensiilor cu un procent care sã acopere rata inflaþiei. În urma aplicãrii
combinate a mãsurilor de indexare ºi recorelare, în intervalul decembrie 2000Ñdecembrie 2002 pensia medie de asigurãri sociale de stat a înregistrat o creºtere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei, faþã de 1.155.000 lei, cât era în luna decembrie a anului 2000.
Referitor la aceastã problemã, aº vrea sã subliniez cã Executivul nostru trebuie sã gãseascã soluþii pentru deficienþele acumulate în acest domeniu timp de 12 ani. Vreau sã reamintesc faptul cã pânã în anul 2000, în momentul în care apãrea o problemã într-o ramurã industrialã ºi în acelaºi timp o problemã socialã, soluþia folositã era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauzã, în loc sã se realizeze o restructurare autenticã. În felul acesta s-a ajuns la un numãr foarte mare de pensionari, care reprezintã astãzi aproape 6,2 milioane de persoane, faþã de 3,4 milioane pensionari, câþi existau în 1990. Deci, iatã, aproape o dublare a numãrului de pensionari în 12 ani. Astfel, dacã în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariaþi, în prezent pensia unei persoane este susþinutã nici mãcar de un angajat.
Sigur, putem sã gãsim explicaþii, justificãri câte dorim. Dar pânã la urmã avem o problemã în comun, aceea de a gestiona o dificultate care þine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scãderea numãrului de salariaþi datoritã unor procese specifice tranziþiei, unele imputabile unor guvernãri, altele, poate, obiective, iar, pe de altã parte, de aceste soluþii de comoditate din zona restructurãrii, care au dus, practic, la o dublare a numãrului de pensionari.
De aceea, aceastã problemã, care este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere social ºi care atrage, fãrã îndoialã, foarte multe discursuri populiste ºi demagogice, este o problemã pe care va trebui sã cãutãm sã o soluþionãm pe termen mediu ºi pe termen lung, cu înþelepciune, împreunã.
Grija Guvernului nostru este sã cãutãm, în continuare, soluþiile cele mai potrivite pentru îmbunãtãþirea nivelului de trai al pensionarilor. Dintre acþiunile aplicate în ultimii doi ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt totuºi de menþionat câteva:
Ñ acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de pânã la 1.400.000, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esenþiale din producþia internã, necesare afecþiunilor cu incidenþã majorã asupra morbiditãþii la persoanele vârstnice;
Ñ înfiinþarea ºi extinderea reþelei de magazine de tip Economat, care oferã pensionarilor produse de bazã la preþuri cu circa 20% mai mici; la sfârºitul anului 2002 funcþionau 481 de astfel de magazine, de unde îºi pot efectua cumpãrãturile peste 1.000.000 de cetãþeni cu venituri modeste.
Ñ acordarea de ajutoare pentru încãlzire;
Ñ subvenþionarea de la buget a biletelor de tratament ºi menþinerea reducerii de 50% pentru transport.
În ceea ce priveºte alocaþia de stat pentru copii, aceasta a fost majoratã, în mai multe etape, de la 130.000 lei, în luna decembrie 2000, la 210.000 lei, cât este în prezent.
Atenþia acordatã familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu creºterea substanþialã a fondurilor bugetare destinate acordãrii acestor ajutoare sociale.
Prin alocarea acestor fonduri, în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 sã beneficieze de ajutoare sociale 602.000 familii, faþã de 40.000 în anul 2000. Nivelul venitului minim garantat, în funcþie de care se calculeazã ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflaþiei.
Având în vedere criza spaþiilor de locuit, mai ales pentru categoriile de populaþie cu venituri mici, la începutul anului 2001 am pus în aplicare o nouã concepþie a unui program de construcþii de locuinþe, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar ºi pe extinderea utilizãrii creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile tinere.
În acest mod, nu numai cã am reuºit sã dãm în funcþiune în anul 2002 cel mai mare numãr de locuinþe de dupã 1996, respectiv peste 3.500 de unitãþi, dar am asigurat, totodatã, front de lucru în fiecare judeþ, pentru ca în anii 2003 ºi 2004 numãrul locuinþelor noi sã creascã simþitor.
Activitatea de construcþii de locuinþe s-a materializat prin deschiderea a circa 180 de ºantiere de lucru, de locuinþe pentru tineri, locuinþe sociale, locuinþe individuale în proprietate, prin credit ipotecar. Faþã de anul 2000, când au fost date în folosinþã 1.300 de locuinþe, în perioada 2001Ð2002 au fost în execuþie circa 21.300 unitãþi locative, dintre care s-au dat ”la cheieÒ 5.500, respectiv 2.300 de locuinþe pentru tineri destinate închirierii; 2.400 de locuinþe sociale ºi 800 de locuinþe în proprietate individualã.
Un caz aparte îl reprezintã blocurile începute înainte de 1989 ºi neterminate. Am considerat cã finalizarea construcþiilor de locuinþe aflate în diverse stadii de execuþie reprezintã o prioritate. Chiar dacã timpul scurs de la Revoluþie le-a afectat ºi din aceastã cauzã sumele necesare pentru continuarea execuþiei devin tot mai mari, trebuie sã eliminãm din peisajul oraºelor imaginea construcþiilor pãrãsite.
La sfârºitul anului 2000 existau circa 7.600 de unitãþi locative neterminate, a cãror execuþie a fost sistatã sau fusese sistatã. Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autoritãþilor centrale ºi locale, dar ºi prin implicarea sectorului privat, am reuºit sã reducem sensibil numãrul acestor blocuri. Acþiunea este deja încheiatã în 10 judeþe. Pe ansamblu am asigurat finanþare pentru aproape 4.200 de unitãþi locative, dintre care deja au fost puse în funcþiune 1.800 de apartamente.
Pe acelaºi plan am acþionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate ºi evacuarea din locurile publice a autovehiculelor pãrãsite. În felul acesta, imaginea de Beirut, dupã bombardamentele din rãzboaiele anterioare, a Bucureºtiului ºi a altor localitãþi probabil cã nu va mai exista. Dar ºi aceste mãsuri ar fi putut fi luate de cãtre guvernele anterioare ºi în felul acesta noi ar fi trebuit sã ne ocupãm de alte teme, de alte probleme, sã nu cheltuim banii pentru rezolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate înainte. În felul acesta, ºi de aceea înþeleg de ce colegii noºtri de la P.D. ºi de la P.N.L. au decis sã pãrãseascã aceastã salã, pentru a nu participa la o dezbatere despre perioada care s-a scurs dupã 1990.
Concomitent, stimaþi colegi, ne preocupãm pentru realizarea programului de construire a 400 sãli de sport, care, deºi înregistreazã unele întârzieri, va fi finalizat în aceºti doi ani.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, În anul ºcolar 2001Ñ2002 ºi în pregãtirea anului de învãþãmânt 2002Ñ2003 au fost aplicate mãsuri concrete, vizând implementarea programelor naþionale de dezvoltare a sistemului educaþional ºi de formare profesionalã.
Sintetizând cele mai importante rezultate, se cuvine precizat cã în cadrul Programului ”Reabilitare ºcoliÒ, cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate ºi date în folosinþã 800 de ºcoli, în care învaþã peste 170.000 elevi. În scopul asigurãrii accesului echitabil la educaþie pentru copiii ºi tinerii din mediul rural au fost create 400 de ºcoli centre de zonã. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la ºcoalã au fost achiziþionate ºi date în exploatare 454 de microbuze, fondurile totale alocate de la buget ridicându-se la circa 200 miliarde de lei.
Prin lansarea în anul ºcolar 2001Ñ2002 a Programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor ºcolare elevilor proveniþi din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program, în valoare de 206 miliarde lei, 930.000 elevi, iar în anul ºcolar 2002Ñ2003 beneficiazã 950.000 elevi.
Începând cu anul ºcolar 2002Ð2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuitã de produse lactate ºi de panificaþie, în care sunt cuprinºi peste 1.000.000 elevi din clasele IÐIV din învãþãmântul de stat. Programul va fi extins în acest an ºi la nivelul grãdiniþelor.
Prima etapã a Programului de informatizare a ºcolilor, pornit în anul ºcolar 2001Ð2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 de reþele de calculatoare un numãr de 113 licee ºi 7 centre naþionale de formare a profesorilor. În actualul an ºcolar, care are ca obiectiv încheierea informatizãrii liceelor, s-a continuat sã se achiziþioneze tehnicã de calcul pentru dotarea ºcolilor cu laboratoare informatice.
În vederea redresãrii ºi modernizãrii sistemului sanitar, în bugetele din 2001 ºi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 pânã la 3,8% în anii 1997Ð2000. Fondurile substanþiale alocate în aceºti doi ani au permis susþinerea în regim gratuit a 17 programe naþionale de sãnãtate, precum ºi acordarea gratuitã sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde de lei. La acestea se adaugã facilitãþile acordate pentru accesul la asistenþã medicalã, inclusiv gratuit pentru populaþia din mediul rural, cu venituri mici sau fãrã venituri, din zonele defavorizate.
Cu toate acestea, trebuie sã vã spunem cã nu suntem mulþumiþi de modul în care se desfãºoarã reforma în sectorul medical, de performanþele obþinute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sãnãtãþii.
În legãturã cu problematica principalelor domenii sociale, aº dori sã asigur cetãþenii României ºi pe dumneavoastrã, stimaþi parlamentari, cã noi considerãm cã problemele legate de sectorul sãnãtãþii reprezintã în momentul de faþã poate cea mai importantã prioritate pentru Guvern. Încercãm sã revedem sistemul aºa cum a fost el construit în aceºti ani. Am efectuat câteva modificãri la nivelul conducerii ministerului. Vom continua cu aceste mãsuri. Dorim sã gãsim cele mai bune soluþii de utilizare a fondurilor pe care le avem la dispoziþie, astfel încât într-un termen cât mai scurt în domeniul sãnãtãþii sã putem observa schimbãri semnificative.
Nu am reuºit în aceºti doi ani decât sã atacãm problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea sãrãciei ºi extinderea marginalizãrii sociale. Analizele specialiºtilor,
inclusiv ale celor din organismele internaþionale, aratã chiar o diminuare a ponderii populaþiei aflate sub nivelul minim de trai. Dar, în mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nu þin nici de foame, nu þin de cald. ªtim cã trebuie sã cãutãm mai departe resurse pentru a rezolva ºi probleme la nivelul infrastructurii localitãþilor, în special în domeniul rural, trebuie sã cãutãm ºi soluþiile de investiþii pentru a genera mai multe locuri de muncã pentru persoanele de vârstã activã.
Trebuie sã cãutãm ºi soluþiile de investiþii pentru a genera mai multe locuri de muncã pentru persoanele de vârstã activã, trebuie sã gãsim soluþii ºi pentru pensionari, probleme pentru a îmbunãtãþi sistemul de sãnãtate, pentru a îmbunãtãþi condiþiile din învãþãmânt ºi multe altele.
Problema este cã bugetul este cel pe care îl cunoaºteþi dumneavoastrã ºi pe care îl votaþi la sfârºitul fiecãrui an pentru anul urmãtor. Nu avem alte resurse pe care sã le utilizãm pentru a rezolva aceste probleme ºi încercãm sã utilizãm cât mai bine aceste sume pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele pe care le cunoaºteþi.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Voi menþiona acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentalã în domeniul culturii ºi cultelor.
Am acordat o atenþie deosebitã patrimoniului naþional, astfel încât numãrul ºantierelor de restaurare ºi a monumentelor redate circuitului turistic ºi muzeal a crescut substanþial. S-a asigurat restaurarea integralã a Muzeului Satului din Bucureºti ºi darea în folosinþã a unui nou corp de clãdire a acestuia la care lucrãrile fuseserã abandonate din anul 1997.
Anul viitor vor fi încheiate lucrãrile de consolidare ºi de restaurare la Muzeul Colecþiilor de Artã, pe care îl vedeþi atât de des mergând pe Calea Victoriei ºi care, de ani de zile, este pãrãsit ºi este o ruinã la care se uitã probabil cu dispreþ mulþi dintre vizitatorii capitalei noastre.
Va intra în circuitul cultural Muzeul de Artã Contemporanã. În România, oricât de ciudat ar pãrea, þara marilor artiºti de avangardã din secolul trecut, noi nu am reuºit sã creãm un muzeu de artã contemporanã care sã valideze gradual lucrãrile, operele artiºtilor mai tineri, astfel încât sã participãm la un dialog intercultural în aceste domenii ºi în secolul XXI, nu sã ne hrãnim doar din ceea ce a însemnat avangarda româneascã pentru cultura europeanã ºi mondialã la începutul anilor 1900.
O semnificaþie deosebitã din acest punct de vedere a avut-o ºi achiziþionarea de opere de artã contemporanã. Dacã în perioada 1999Ð2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceastã destinaþie, în anul 2001 ºi 2002 au fost utilizate 40 de miliarde de lei. Totodatã, s-a procedat la rãscumpãrarea unor terenuri pentru cercetãri arheologice în Transilvania ºi în Dobrogea ºi au fost achiziþionate opere de artã din perioada Renaºterii europene, a celei medievale ºi din avangarda româneascã.
Daþi-mi voie sã vã invit sã mergeþi sã vedeþi recent deschisa secþie medievalã de la Muzeul Naþional de Artã. Veþi vedea de ce trebuie sã fim mândri de ceea ce înseamnã, de fapt, trecutul românesc, arta româneascã, ºi cã putem oricând sã prezentãm oricãror vizitatori o carte de vizitã culturalã ºi istoricã la nivelul cel mai înalt.
În domeniul instituþiilor de spectacol considerãm un mare succes desfãºurarea Festivalului ”George EnescuÒ ºi a manifestãrilor artistice în ”Anul CaragialeÒ.
Doresc sã menþionez ºi faptul cã în curând vor începe lucrãrile la ”Orãºelul artiºtilorÒ. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinþe ºi de ateliere destinate în principal artiºtilor tineri.
Considerãm cã domeniul cultural trebuie sã reprezinte în continuare un interes special pentru Guvern ºi pentru toate instituþiile statului, inclusiv la nivel local.
Identitatea noastrã româneascã în spaþiul european este ºi va fi determinatã în mare mãsurã de specificul cultural.
Vreau sã subliniez ºi faptul cã încercãm sã tratãm cu respect istoria noastrã, chiar dacã putem sã avem pãreri diferite despre anumite segmente ale sale: felul în care am tratat segmentul perioadei monarhice din istoria româneascã; felul în care ne-am purtat cu regele Mihai, ca fost ºef al statului, în condiþiile în care guvernarea anterioarã, cu preocupãri pe care le cunoaºteþi în acest domeniu, nu a ºtiut sã asigure nici mãcar un loc decent de locuit pentru familia regalã în Bucureºti.
Au fost discuþii în ultima vreme ºi în legãturã cu o decizie a Guvernului de a aduce înapoi în þarã osemintele regelui Carol al II-lea.
Vreau sã vã informez cã aceastã decizie s-a bazat pe o intenþie pe care am exprimat-o în cursul anului 2001 într-o scrisoare pe care am trimis-o regelui Mihai ºi în care, dupã ce am vizitat locul în care erau depuse osemintele regelui Carol al II-lea ºi ale ultimei sale soþii, Elena Lupescu, într-o debara, într-o clãdire din Lisabona, am considerat atunci ºi l-am consultat pe regele Mihai, ca ºef al Casei regale, în legãturã cu aceastã intenþie. Acest schimb de scrisori a avut loc în anul 2001. Regele Mihai mi-a transmis rãspunsul sãu generos, aº spune, cunoscând bine istoria disputelor pe care le-a avut cu tatãl sãu ºi, pe aceastã bazã, am trecut la pregãtirea acestei acþiuni.
Aº vrea sã fie foarte clar: aceasta este o iniþiativã ºi o mãsurã pe care ni le asumãm.
Este adevãrat cã ºi domnul senator Adrian Pãunescu, anul trecut, în 2002, a susþinut aceastã mãsurã ºi vreau sã îi mulþumesc. Dar nu aº vrea sã parã cumva cã ne ascundem în spatele unei alte iniþiative. Pentru cã aceasta a fost o iniþiativã clarã pe care am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului ºi pe care am adoptat-o printr-o hotãrâre de guvern.
Nu punem în discuþie ce a fãcut Carol al II-lea. Nu este problema noastrã. Se vor scrie în continuare foarte multe cãrþi despre el ºi despre ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelicã. Dar nu putem sã lãsãm ca zone ale istoriei noastre sã fie aruncate prin colþuri de clãdiri în alte pãrþi ale Europei.
Aceeaºi a fost filozofia cu care am lansat ideea unui institut de cercetare, de analizã pentru exilul românesc. Dacã ne-a interesat perioada de dinainte de rãzboi, cred cã trebuie sã ne intereseze ºi perioada de dupã rãzboi. Este inadmisibil ca în Paris, spre exemplu, în coºurile de gunoi sã se arunce documente importante ale perioadei postbelice, scrisori importante ale unor personalitãþi din România, în condiþiile în care cei care au fãcut parte din exilul românesc, datoritã vârstei, dispar, iar moºtenitorii lor, probabil, sunt mai puþin interesaþi sã pãstreze aceste documente.
Repet: noi nu vrem sã facem judecãþi de valoare. Dar avem o responsabilitate de a ne raporta, aºa cum am fãcut-o în ceea ce îl priveºte pe Nicolae Titulescu, care, ºi el, era undeva într-un cimitir, departe, în sudul Franþei, la Cannes. Este datoria noastrã de a face aceste lucruri ºi de a continua aceste lucruri. Trebuie sã ne aducem înapoi istoria dacã vrem sã fim puternici atunci când ne raportãm la viitor.
Fiecare va face judecãþile sale în legãturã cu unul sau altul dintre personajele acestea. Luaþi orice studiu despre Nicolae Titulescu ºi veþi vedea cã, în perioada în care a trãit, erau mult mai mulþi cei care îl criticau decât cei care îl lãudau, dar, sigur, o datã cu timpul se decanteazã multe fapte. Poate putem sã vedem mai bine din perspectiva timpului.
## Stimaþi colegi,
În domeniul culturii minoritãþilor pregãtim deschiderea unui Centru de Culturã a Romilor, care va dispune de un ansamblu artistic, dans, teatru, muzicã, expoziþie de civilizaþie a acestei minoritãþi.
În legãturã cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toatã responsabilitatea relaþia statÑbisericã. Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical ºi neclerical, precum ºi prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru bisericã, cu titlu gratuit, importante suprafeþe de teren agricol ºi forestier, precum ºi imobile.
Am acordat ºi vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea ºi punerea în valoare a unor lãcaºuri de cult ºi construirea unor noi biserici.
## Stimaþi parlamentari,
În domeniul administraþiei publice, prin programul de guvernare am stabilit o nouã abordare a reformei care sã asigure întãrirea capacitãþii administrative potrivit cerinþelor apropierii de cetãþean ºi creºterii calitãþii serviciilor publice, în concordanþã cu standardele europene.
Am þinut seama de faptul cã reforma în acest domeniu este un proces complex ºi de duratã.
Analizând rezultatele, apreciem cã 2001 a fost anul creãrii cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidãrii sistemului instituþional. În acest context, sunt de menþionat în principal: creºterea responsabilitãþii ministeriale; întãrirea autonomiei locale administrative ºi financiare; descentralizarea ºi demilitarizarea unor servicii publice prin trecerea lor la comunitãþile locale; reglementarea funcþionãrii serviciilor publice de gospodãrie comunalã. În plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 ºi 2002 am asigurat descentralizarea financiarã, trecând o importantã parte a fondurilor de la ministere cãtre autoritãþile locale.
## Stimaþi colegi,
Înainte de a trece la o prezentare chiar dacã succintã, însã necesarã, a activitãþilor de politicã externã, daþi-mi voie sã remarc cu admiraþie ce au reþinut unii dintre gazetarii români din ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani. Unul dintre cele douã-trei elemente notabile pe care le-au reþinut a fost gestionarea durabilã a ursului brun. Vreau sã îi felicit pentru capacitatea de a înþelege fenomenele importante care se produc în România, ceea ce s-a întâmplat în aceºti doi ani.
Dacã tot a venit vorba despre ursul brun, vreau sã vã spun cã România este singura þarã din Europa care mai are aproximativ 6.000 de urºi bruni, tocmai datoritã felului în care a fost ”gestionatãÒ aceastã specie în România. Conform regulilor internaþionale ºi regulilor de gestionare a speciilor protejate, în România pot fi vânaþi aproximativ
600 de urºi în fiecare an, astfel încât sã asigurãm un echilibru între numãrul urºilor ºi resursele de hranã.
Anul trecut nu au fost vânaþi decât 120 de urºi bruni datoritã unor condiþii distincte, datoritã unor preþuri practicate, datoritã condiþiilor de vreme. Vânãtorii cunosc bine aceste lucruri.
Îi rog pe cei care sunt interesaþi de acest subiect sã mã abordeze în calitate de preºedinte al Asociaþiei Generale a Vânãtorilor ºi Pescarilor; le voi da detaliile necesare, ca sã nu mai aibã îngrijorãri în legãturã cu acest domeniu. Îi asigur cã relaþiile noastre ºi activitatea noastrã în acest domeniu sunt exemplare, ceea ce demonstreazã ºi poziþia specialã pe care o avem în cadrul C.I.C., în cadrul Consiliului Internaþional al Vânãtorii din care facem parte, ºi domnul Schram, care este conducãtorul acestui mare consorþiu internaþional de vânãtoare, este unul dintre cei mai buni martori, care poate atesta aceste lucruri.
Revin însã la problemele de guvernare ºi, de data aceasta, la chestiunile de politicã externã.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Activitatea de politicã externã a Guvernului României în cei doi ani a marcat decisiv noua identitate europeanã ºi euroatlanticã a þãrii noastre prin confirmarea unui traseu concret ºi previzibil al aderãrii la Uniunea Europeanã ºi obþinerea invitaþiei de aderare a României la NATO.
Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solidã a politicii externe la progresele economice ºi sociale obþinute în conformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare.
Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global ºi regional, precum ºi angajarea efectivã a þãrii noastre în procesele integrãrii ºi cooperãrii economice internaþionale, pe bazele competitivitãþii ºi performanþei.
La obþinerea deciziilor pozitive pentru destinul european ºi euroatlantic al României, luate la Praga ºi la Copenhaga la finele anului 2002, un rol esenþial l-a avut modul consecvent ºi coerent al acþiunii Guvernului în ansamblul sãu, implicarea responsabilã a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin agenda pentru reformã ºi în planurile sectoriale de acþiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã ºi la NATO.
Se disting în mod deosebit progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni de care ne leagã relaþii cu semnificaþii speciale, cum sunt Franþa, Germania, Italia, Grecia, iniþierea unei noi etape în relaþiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca ºi alte þãri membre ale Uniunii Europene, precum ºi deschiderea fãrã precedent în relaþiile politice ºi economice cu Suedia, aºa cum am arãtat, în urma soluþionãrii definitive a problemei datoriei României faþã de aceastã þarã, prin plata sumei de 120 de milioane de dolari în cele patru rate din 2001 ºi 2002.
În anii 2001 ºi 2002 au avut loc întâlniri oficiale ºi de lucru cu prim-miniºtrii din toate statele membre ale Uniunii Europene ºi ale NATO ºi au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru, ca ºi al celorlalþi membri ai Guvernului, pentru susþinerea relaþiilor pragmatice cu spaþiul estic ºi cu parteneri din alte zone geografice.
În sprijinul candidaturii þãrii noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atenþie specialã intensificãrii contactelor politice atât în plan bilateral, cu membrii Alianþei, cât ºi în relaþia cu Secretariatul Internaþional al NATO.
Am realizat întâlniri cu ºefi de stat ºi de guverne din þãrile aliate ºi din þãri candidate, ocazii în care au fost întãrite parteneriate cu o dinamicã înnoitã, în special cu S.U.A., Franþa, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia ºi alte þãri aliate.
România a dovedit, totodatã, cã este un aliat de nãdejde în confruntarea cu ameninþãrile neconvenþionale, în lupta împotriva terorismului internaþional.
Buna pregãtire a României pentru aderarea la NATO a fost confirmatã de preºedintele S.U.A. în cursul vizitei sale la Bucureºti în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul român pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept o reuºitã, iar invitaþia privind admiterea în Alianþa NordAtlanticã drept un vot de încredere din partea þãrilor NATO.
O atenþie deosebitã a fost acordatã întãririi rolului ºi contribuþiei României la dezvoltarea cooperãrii regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de stabilitate ºi pe baza unei strategii de acþiune coerentã a României în plan regional.
România a avut o prezenþã activã ºi iniþiative de referinþã în cadrul cooperãrilor regionale la Marea Neagrã, în cadrul procesului de cooperare în sud-estul Europei ºi SECI, precum ºi în cadrul cooperãrilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participãm.
România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de iniþiative regionale în plan politico-militar în sudestul Europei.
Guvernul a adoptat poziþii constructive ºi a propus o abordare pragmaticã a proiectelor ºi iniþiativelor de cooperare regionalã în cadrul Iniþiativei Central Europene ºi CEFTA.
Relaþiile cu þãrile vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeanã.
Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut iniþierea unei noi etape în relaþiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum ºi prin întâlnirile frecvente între prim-miniºtrii celor douã þãri.
În ultimii doi ani relaþia cu Bulgaria a avut o amplitudine specialã care a confirmat viziunea comunã a Guvernului României ºi Guvernului bulgar privind parcursul cãtre aderarea þãrilor noastre în Uniunea Europeanã ºi NATO.
A fost amplificatã cooperarea cu Guvernul sârb ºi au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comerþului ºi în domeniul transporturilor. De altfel, chiar astãzi se aflã la Bucureºti ministrul de externe al noii entitãþi statale Serbia ºi Muntenegru, tocmai pentru a discuta felul în care putem sã dezvoltãm, în noile condiþii, relaþiile bilaterale.
Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relaþii constructive cu Republica Moldova, în spirit deschis, pragmatic, european, urmãrind relansarea cooperãrii economice bilaterale ºi consolidarea comuniunii culturale.
Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe care va trebui sã îl vedem cu atenþie. Sunt diverse procese de aºezare la Chiºinãu pe care le urmãrim cu atenþie. Dialogul nostru cu Chiºinãul în nici un caz nu va porni de la precondiþii pe care cineva sã le impunã în legãturã cu felul în care noi putem sã abordãm anumite tipuri de probleme. Ne rezervãm dreptul de a face propriile noastre aprecieri în legãturã cu o realitate sau alta.
În ceea ce priveºte relaþiile pe care le avem între þãrile noastre vecine, cum menþioneazã tot mai des liderii de la Chiºinãu, ºi pe care noi le considerãm relaþii frãþeºti pentru diverse raþiuni de istorie, sigur, suntem deschiºi sã abordãm cu mai multã atenþie, cu mai multã amplitudine relaþiile economice ºi, bineînþeles, pe cele culturale.
Au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa.
Guvernul ºi-a propus relansarea ºi dezvoltarea legãturilor economice ºi comerciale ºi a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federaþia Rusã privind încheierea tratatului de bazã a fost productiv ºi este de aºteptat semnarea acestuia de cãtre preºedinþii celor douã state în cursul acestui an.
Convorbirile cu premierul Federaþiei Ruse au confirmat trecerea la noua etapã de cooperare, bazatã pe încredere reciprocã, pe interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung. De altfel, la sfârºitul lunii martie îl aºteptãm la Bucureºti pe premierul Kasianov pentru a continua dialogul pe care l-am început cu ocazia vizitei efectuate anul trecut la Moscova.
În ultimii doi ani s-au revitalizat legãturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate cu regularitate demersurile necesare pentru valorificarea relaþiilor de cooperare ºi a oportunitãþilor de export în zona Asiei Centrale, în þãri arabe, în Africa ºi în America de Sud.
Una dintre acþiunile de referinþã pentru amplificarea relaþiilor þãrii noastre cu parteneri din afara spaþiului euroatlantic a constituit-o vizita oficialã întreprinsã în China în anul 2002.
Guvernul României a continuat sã promoveze consecvent dimensiunea esticã a cooperãrii.
Prin poziþia sa geostrategicã, România reprezintã puntea prin care Uniunea Europeanã poate sã-ºi proiecteze rolul ºi capacitatea sa de motor de dezvoltare a relaþiilor spre spaþiile în tranziþie de dincolo de Marea Neagrã, cãtre Marea Caspicã ºi Asia Centralã.
România s-a pronunþat activ pentru susþinerea eforturilor comunitãþii internaþionale privind combaterea ameninþãrilor neconvenþionale ºi pentru respectarea strictã a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere în masã. În acest sens, Guvernul nostru a adoptat poziþii ferme în legãturã cu problema irakianã, confirmând responsabilitatea þãrii ca viitoare membrã a NATO ºi a Uniunii Europene.
ªi din acest punct de vedere, ºi în calitate de vicepreºedinte al C.S.A.T. ºi de prim-ministru, doresc sã vã mulþumesc pentru votul pe care l-aþi exprimat astãzi ºi pentru sprijinul pe care l-aþi asigurat poziþiilor pe care Guvernul ºi, bineînþeles, C.S.A.T.-ul le-au formulat în legãturã cu criza irakianã.
Guvernul a urmãrit cu consecvenþã consolidarea relaþiilor cu comunitãþile româneºti din strãinãtate ºi, în special, cu cele din þãrile vecine.
În ceea ce priveºte promovarea valorilor culturii româneºti, a fost organizatã o suitã de evenimente în plan intern ºi internaþional la Geneva, Paris, Londra ºi în alte capitale, dedicate personalitãþii celui mai important diplomat român ºi ilustru reprezentant al Societãþii Naþiunilor, Nicolae Titulescu.
Un rol important în acþiunea de politicã externã a Guvernului României l-a avut dialogul substanþial cu societatea civilã, în special prin dinamizarea activitãþii unor
prestigioase repere ale diplomaþiei româneºti, cum sunt: ADIRI, Fundaþia ”Nicolae TitulescuÒ, Institutul Român pentru Studii Internaþionale, precum ºi prin cooperarea cu o serie de organizaþii neguvernamentale ºi academice din þarã ºi din strãinãtate.
A fost inaugurat noul sediu al ambasadei României la Berlin, o realizare deosebitã, ºi este în curs de finalizare pregãtirea noului sediu al Misiunii României pe lângã Uniunea Europeanã la Bruxelles.
Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au fãcut contractul pentru sediul noii ambasade de la Berlin ºi care au semnat contractul înainte de 2000 sã ºi plãteascã banii pentru aceastã construcþie. Dânºii au preferat, pentru diverse raþiuni, doar sã semneze contractul, lãsându-ne pe noi sã plãtim realizarea investiþiei. Le mulþumim foarte mult ºi apreciem încã o datã felul în care au ºtiut sã transfere la guvernarea noastrã aceastã problemã.
Totuºi, vreau sã vã spun cã prin eforturi deosebite ale echipei de constructori acest nou sediu al României în Germania aratã cu totul remarcabil.
Am cumpãrat, aºa cum ºtiþi, cu aprobarea dumneavoastrã, un nou bloc la Bruxelles, pentru a permite un alt mod de lucru pentru echipele noastre, în perspectiva finalizãrii negocierilor ºi desfãºurãrii contactelor cu Uniunea Europeanã. Este un proiect pentru care, din nou, a trebuit sã dãm bani. Dacã ar fi fost alþii înaintea noastrã care sã dea aceºti bani, probabil cã noi am fi folosit banii pentru altceva.
În scurt timp, acest nou sediu din centrul Bruxellesului va fi funcþional ºi ne va fi extrem de util pentru eforturile viitoare.
De asemenea, a fost consolidat Serviciul consular cu mijloace de lucru performante, care sã fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai ºi s-au fãcut pregãtiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg ºi Hong Kong.
Doresc sã subliniez faptul cã în perioada 2001Ð2002, în întreaga activitate de politicã externã, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al preºedintelui þãrii, domnul Ion Iliescu, ºi al Parlamentului României. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Trebuie sã vã mulþumesc în mod special pentru efortul pe care l-aþi depus în aceastã parte a mandatului dumneavoastrã în vederea susþinerii programului de guvernare prin adoptarea, în perioada 2001Ð2002, a 703 legi cu semnificaþii deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale ºi instituþionale.
Vã mulþumesc, de asemenea, pentru atenþia pe care aþi acordat-o ºi pentru modul responsabil în care aþi tratat, în cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderãrii României la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord ºi a integrãrii þãrii noastre în Uniunea Europeanã.
Aº vrea, de asemenea, sã folosesc acest moment pentru a mulþumi colegilor noºtri, membri ai Partidului Umanist Român, ºi, de asemenea, colegilor din Grupurile parlamentare ale U.D.M.R., în cadrul unei colaborãri parlamentare pe care doresc sã o salut încã o datã ºi care consider cã a reprezentat unul din motoarele principale ale rezultatelor bune pe care le-am obþinut împreunã.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.