„Susținerea reală a învățământului agricol se va concretiza prin întărirea acestui domeniu strategic”
În ultimii ani, *tot mai mulți fermieri români s-au plâns că nu au angajați12.* Foarte puțini dintre absolvenții liceelor de profil vor cu adevărat să muncească pământul, deși salariile din agricultură au devenit comparative cu cele din statele din vestul Europei, grație deciziilor luate de conducerile PSD ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Pe de o parte, liceele agricole au înregistrat cele mai multe tăieri de clase și locuri și din pricina scăderii numărului total de elevi, începând cu anul 2020, iar, pe de altă parte, a fost perpetuată confuzia dintre liceele agricole și școlile profesionale. Dacă primele dau ca absolvenți tehnicieni și tehnologi, cu nivelul 4 de pregătire și cu bacalaureat, din băncile școlilor profesionale rezultă muncitori calificați, cu nivelul 3 de pregătire și strict cu o diplomă de calificare. Liceele sunt adevăratele pepiniere de specialiști, fermieri și viitori studenți în domenii precum agronomia, medicina veterinară, tehnologiile de mașini, ecologia, serviciile de agroturism și industrie alimentară. Toți aceștia vor contribui la reducerea importurilor de fructe și legume de calitate mai puțin conformă sau discutabilă, în favoarea produselor autohtone, în următorii ani.
Așadar, decizia ministrului Petre Daea de includere a finanțării pentru cele 57 de licee agricole în Planul național de redresare și reziliență, care va atrage fonduri în valoare de 43,6 milioane euro, va însemna și creșterea reputației educației agricole, atât în rândul elevilor, cât și în rândul partenerilor privați, precum și îmbunătățirea metodelor de predare, conectarea cu mediul de business, activități extrașcolare sau soluțiile de e-learning. Bineînțeles că acordarea celor aproximativ 700.000 de euro fiecărei unități de învățământ de profil va presupune și demararea unor discuții cu toate aceste instituții, pentru a determina care sunt necesitățile lor și principalele probleme ce trebuie rezolvate.
Această deschidere către dialog, manifestată de conducerea PSD a MADR, trebuie apreciată și pentru că, spre exemplu, anul trecut, la nivel european, tendința în ceea ce privește liceele tehnologice și agricole a constituit-o axarea pe învățarea la locul de muncă, numită work-based learning. Numai că, în România, elevii care frecventează aceste unități de învățământ au beneficiat în mică măsură de asemenea soluții. Conform unui studiu dat publicității în luna februarie 2021 de Centrul Român de Politici Europene, CRPE, care a vizat 49 de licee tehnologice, în respectivul an școlar au fost încheiate 506 contracte de parteneriat pentru practica elevilor* în învățământul profesional și în învățământul dual din domeniul agricol. Altfel spus, dintr-un calcul simplu, rezultă, în baza celor 506 parteneriate, pentru peste opt mii de elevi, o medie de 16 elevi la un operator economic. Dar sunt și situații în care acest raport poate ajunge chiar până la o medie de peste 50 de elevi la un operator economic, spre exemplu, în cazul unor calificări precum cea de apicultor sericicultor.
Unu din trei licee agricole evaluează oportunitățile de practică de specialitate la agenții economici ca fiind insuficiente sau chiar aproape inexistente. Numărul parteneriatelor acoperă, în cazul acestora, cel mult jumătate din necesarul de stagii la toate calificările. Avantajul deprinderilor directe la agentul economic este racordarea elevilor la piața muncii, atât în ceea ce privește pregătirea profesională, cât și ușurința găsirii unui loc de muncă.
În plus, MADR a precizat că de investiții consistente vor beneficia și clădirile acestor unități de învățământ, pentru eficientizare energetică, ceea ce presupune refacerea cantinelor, a internatelor școlare, dotarea laboratoarelor și atelierelor de specialitate. De asemenea, achiziționarea de softuri și simulatoare este o altă investiție care le-ar permite elevilor să vadă cum se conduc diverse utilaje agricole.
Sunt convins că, prin intermediul acestor noi investiții, liceele agricole vor fi reinventate și retehnologizate, aduse la același nivel cu liceele de profil din alte state ale Uniunii Europene, deci vor suscita din nou interesul multor elevi.
Subliniez că investițiile în modernizarea învățământului profesional și agricol sunt vitale pentru dezvoltarea agriculturii românești, la fel și pregătirea fermierilor ce vor activa în domeniul agricol.
În acest context, vă reamintesc că, la începutul acestei veri, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a stabilit și un parteneriat împreună cu Ministerul Educației pentru tutela comună asupra liceelor agricole. Prin acest acord necesar unei mai strânse colaborări, precum și coordonări, tot mai mulți specialiști își vor aduce aportul la dezvoltarea și construcția unei agriculturi moderne și performante.
În concluzie, noi, social-democrații, confirmăm prin fapte clare că ne îndeplinim toate promisiunile12 și creăm premise de progres real pe toate palierele acestui domeniu strategic de activitate pentru România!