Răzvan Mustea-Șerban

## „Termene de tranziție expirate”

Pentru cei mai mulți dintre români, aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, a fost greșit înțeleasă ca fiind data la care toate problemele noastre vor lua sfârșit. Majoritatea cetățenilor români au început deja să aibă nemulțumiri legate de apartenența noastră la gruparea europeană și de faptul că avantajele aderării nu se fac simțite pentru ei și familiile lor.

Lipsa de transparență în derularea negocierilor de aderare din perioada anilor 2000–2004 a determinat în cea mai mare parte acest deficit de informare. Capitolele de negociere, finalizate în decembrie 2004, au cuprins, în totalitatea lor, termene de tranziție pe acele condiții pe care România nu era capabilă să le îndeplinească în mod automat. De la negocierile de aderare, timpul s-a scurs foarte repede, iar acțiunile autorităților române, în sensul îndeplinirii exigențelor europene, au lipsit cu desăvârșire.

Ne trezim astăzi că românii susțin din ce în ce mai puțin acțiunile proeuropene ale autorităților naționale. Este și normal, atât timp cât susținerea de peste optzeci de procente a acestora în favoarea aderării era legată de avantajele pe care le-ar fi adus aderarea, și nu de costurile ei.

Suntem, de altfel, din ce în ce mai frecvent avertizați de către Comisia Europeană că termenele de tranziție pe certe domenii au expirat sau sunt pe cale să expire, iar Comisia își prezervă dreptul de a declanșa procedura de _infringement_ împotriva României. ## Doamnelor și domnilor,

Suntem doar în anul 2009, iar oricine ar studia termenele de tranziție negociate va putea observa cu ușurință că cea mai mare parte a termenelor expiră începând cu anul viitor. Ar trebui să ne întrebăm cât de mult am făcut noi, românii, în sensul integrării noastre în UE. Multe dintre termene vizează transpunerea unor directive ale Parlamentului European. Condițiile impuse de acestea nu sunt absurde, ci sunt tocmai condițiile care pot ameliora viața românilor. Ele vizează ameliorarea mediului, a infrastructurii, a condițiilor concurențiale, piața de capital, domeniul serviciilor, dar și altele.

În aceste condiții, ceea ce putem spune cu siguranță este faptul că am aderat la Uniunea Europeană, însă suntem foarte departe de integrare, iar clasa politică românească nu depune suficiente eforturi pentru ca efectele aderării să se transforme în beneficii, și nu în costuri pentru cetățenii români.