Țin să vă mulțumesc, domnule președinte Zgonea, pentru invitația de a efectua această vizită la București, pentru ospitalitatea, deschiderea și căldura cu care suntem primiți aici.
De asemenea, mulțumesc pentru onoarea de a mă adresa Camerei Deputaților a Parlamentului României.
## Domnilor parlamentari,
Astăzi, Republica Moldova este mai aproape ca oricând de Uniunea Europeană. Sigur că vom avea încă multe etape de parcurs până când ne vom ocupa locul firesc în familia popoarelor europene. Avem însă convingerea că opțiunea noastră de dezvoltare europeană a țării nu are alternativă, mai mult decât atât, este ireversibilă! Avem obligația, dar și șansa de a edifica un stat modern european. Și mai avem voința fermă de a onora acest angajament și de a face față șansei pe care ne-o oferă istoria.
În 2009, cetățenii noștri au încredințat forțelor democratice mandatul de a guverna. Coaliția proeuropeană s-a angajat plenar în realizarea proiectului său de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proiect care a creat mari speranțe, pe potriva setei poporului de libertate, democrație și prosperitate.
În pofida provocărilor timpului, astăzi suntem angajați într-un proces amplu de democratizare și modernizare, un proces de reforme dificil, cu mari riscuri și deseori dureros, dar care are deja darul de a ne încuraja prin primenirile tot mai vizibile.
Apropiatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius va marca fără îndoială o etapă importantă în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Așteptăm să fie parafat și, pe parcursul anului următor, semnat Acordul de asociere, care ne va poziționa într-o altă albie de dialog cu Uniunea Europeană. Crearea zonei de comerț liber ne va deschide calea spre integrarea economică în piața unică europeană. Am finalizat, în mare parte, implementarea angajamentelor privind liberalizarea vizelor și avem îndreptățita încredere că nu va întârzia o decizie pozitivă și în această privință. Asta ar însemna și ridicarea barierei vizelor pentru cetățenii noștri de la hotarul de pe Prut.
Suntem, cum spuneam, mai aproape ca oricând de Europa, inclusiv datorită sprijinului constant pe care l-am simțit și apreciat din partea dumneavoastră.
Calea până la acest moment, calea spre libertate și democrație, n-a fost deloc ușoară. Recent, la 27 august, am sărbătorit împlinirea a 22 de ani de când, prin voința poporului, am purces să construim un stat suveran și independent și România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova.
Am înfruntat, în acești 22 de ani, mai multe încercări. Am trecut printr-un război pe Nistru, al cărui ecou îl mai simțim și astăzi. Teritoriul statului continuă să rămână divizat. Am avut perioade de declin, care au alimentat unei părți a societății nostalgiile trecutului, în timp ce sute de mii de concetățeni, obosiți de așteptări, de altfel ca și prin alte părți, au ales calea exodului, pribegind pe meleaguri străine în căutarea unei vieți mai bune.
Adesea am bătut pasul pe loc și am ratat ocazii, iar clasa politică s-a lăsat antrenată în nesfârșite polemici sterile, care au divizat societatea și au privat-o de perspectivele unei modernizări mai rapide.
Am simțit efectele unor constrângeri, presiuni, atât din interior, cât și din exterior, în condițiile unei societăți în multe privințe divizate și încă în convalescență după vremuri de restriște.
Am învățat, ca oameni politici și cetățeni responsabili, că integrarea europeană este nu atât o opțiune geopolitică, cât, în primul rând, o opțiune de civilizație, un model de dezvoltare pentru Republica Moldova.
Destinul pe care ni l-a rezervat istoria ne obligă să tratăm cu multă înțelepciune relațiile cu vecinii noștri din Est, ținând cont de interesele economice, comerciale, energetice, dar și de faptul că, timp de decenii, am dezvoltat cu aceste popoare relații interumane și culturale valoroase. Integrarea europeană și cooperarea cu partenerii tradiționali din Est nu trebuie să se excludă una pe alta, ci să se completeze. Antagonizarea geopolitică este o cale contraproductivă, fără sorți de izbândă și nu are perspectivă pentru țara noastră. Perspectivă are cooperarea, nu confruntarea.
Cred că o asemenea abordare este în interesul dezvoltării noastre firești, pregătirii terenului pentru reintegrarea țării, consolidării statului și societății noastre multiculturale. Ne dorim pace și armonie în societate, astfel ca fiecare om, indiferent de apartenența etnică sau lingvistică, să fie mândru că este cetățean al Republicii Moldova.
## Doamnelor și domnilor parlamentari,
Relația moldo-română – cea oficială, nu între oameni – a cunoscut în acești 22 de ani o evoluție sinusoidală. De multe ori, ceea ce ar fi trebuit să ne apropie ne-a îndepărtat. Au existat destule prejudecăți, complexe și clișee, atât la Chișinău, cât și aici, la București. Mă bucur însă să constat că, în ultimii ani, relația noastră se dezvoltă de o manieră firească, a devenit mai matură și mai pragmatică, bazându-se azi pe valori europene și interes comun.
În ultimii patru ani, noi am reușit să construim un dialog consistent, marcat de vizite frecvente atât pe dimensiunea guvernamentală, cât și parlamentară. Am dezvoltat o colaborare bilaterală temeinică, pe toate palierele, în spiritul și logica Declarației comune privind instituirea unui parteneriat strategic, care a fost semnat în 2010. Doar în ultimii trei ani au fost semnate peste 50 de acorduri bilaterale. Am avut voință politică să semnăm și mult prea discutatul Tratat privind regimul de frontieră, pe care noi l-am ratificat anul acesta și așteptăm s-o faceți și dumneavoastră în Parlamentul României.
Cred că este foarte important că am reușit să întărim componenta simbolică a relației noastre cu cea pragmatică și s-o articulăm pe două coordonate majore. Pe de o parte, pe afirmarea caracterului special al relației moldo-române, conferit de comunitatea de cultură, tradiții, istorie, limbă, iar, pe de altă parte, pe dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării europene a Republicii Moldova.
Am realizat împreună lucruri frumoase. Ponderea economică a României în Republica Moldova a crescut constant în acești ani. România a devenit a doua piață de
desfacere pentru produsele moldovenești și prima printre țările Uniunii Europene. Sunt în creștere investițiile românești în Republica Moldova.
Am deschis împreună consulate la Cahul, Bălți și Iași, a căror activitate benefică a fost resimțită de către cetățenii noștri. Am inaugurat Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, care are un rol important în fortificarea schimburilor culturale și integrarea artiștilor din Republica Moldova în circuitul românesc și internațional. Au fost deschise extensiuni ale universităților din România la Cahul și Bălți. A sporit constant numărul burselor, peste 80 mii de moldoveni având posibilitatea de a studia la liceele și universitățile din România. Și eu sunt unul dintre ei.
România a mărit continuu asistența pentru dezvoltare alocată Republicii Moldova. Ne-ați fost alături și în timpul inundațiilor din vara anului 2010 pe râul Prut, România fiind prima țară care a acordat Republicii Moldova ajutor umanitar, tehnic, financiar, echipe de salvatori, chiar dacă în acel moment se confrunta cu aceleași probleme.
România este unul dintre promotorii de bază în Europa ai interesului nostru legitim de integrare europeană, fiind și coinițiatorul Grupului pentru acțiunea europeană a Republicii Moldova.
De asemenea, ați amplificat sprijinul concret în procesul de armonizare și transpunere a legislației, a standardelor și practicilor europene în țara noastră.
Evident că putem și trebuie să facem cu mult mai mult. Este important să sprijinim dialogul politic foarte bun cu mai multe proiecte concrete, cu un impact mai mare asupra relațiilor dintre România și Republica Moldova. Astfel, am redeschis împreună un pod, dar avem mai multe care-și așteaptă rândul. Am lansat proiecte ambițioase destinate conectării Republicii Moldova la spațiul european în domeniul energetic, al transporturilor și al mediului, dar suntem abia la început de cale. Am în vedere gazoductul Iași–Ungheni. Apropo, a ajuns și la noi ecoul unor discuții privind oportunitatea utilizării țevilor în implementarea acestui proiect, dar suntem siguri și avem toată convingerea că soluțiile vor fi găsite, va fi și țeavă, va fi și gaz, conform termenilor stabiliți.
Am în vedere și liniile electrice de înaltă tensiune Fălciu– Gotești, Suceava–Bălți, extinderea stației de la Bălți și interconectarea Republicii Moldova prin România la rețelele electrice europene. Energia regenerabilă deschide ambelor state noi oportunități de cooperare, România fiind unul dintre liderii regionali în domeniul producerii energiei eoliene. Mă refer și la construcția liniilor de cale ferată cu ecartament european chiar și la Chișinău, care ne vor conecta la rețeaua transeuropeană feroviară.
Toate aceste proiecte vor consolida securitatea noastră energetică, un element fundamental al securității naționale și al stabilității economice și, în același timp, vor contribui plenar la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
## Stimați colegi,
Cooperarea noastră interparlamentară se înscrie plenar în dinamica relațiilor moldo-române și reprezintă o componentă cu adevărat importantă. Mă bucur că avem cadrul legal și instituțional necesar pentru a dezvolta și a aprofunda în continuare dimensiunea parlamentară. Mă refer aici la Acordul de colaborare dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, care a fost semnat în anul 2010. De asemenea, la Comisia interparlamentară pentru integrare europeană, comisia comună, avem un schimb destul de des de vizite și contacte la nivelul conducerilor legislative, al comisiilor de profil, al grupurilor de prietenie, inclusiv și vizita noastră, a mea și a colegilor mei, se înscrie în acest context și este o dovadă.
Până la aderarea României la Uniunea Europeană, dumneavoastră ați realizat un volum de muncă uriaș de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul comunitar, adoptând mii de legi euro-conforme. Republica Moldova urmează acum aceeași cale. De aceea, vă suntem recunoscători pentru disponibilitatea de a împărtăși cu noi acest patrimoniu și experiența dumneavoastră valoroasă. Accesarea la baza de date on-line de legi și la biblioteca Parlamentului României ne-ar fi, de asemenea, de real ajutor.
Pornind de la importanța funcției de control parlamentar asupra autorităților publice și executării legilor, am fi interesați în transferul de bune practici și în acest domeniu.
În statele democratice, Parlamentul are un rol determinant în plan intern, este cel care trebuie să inspire, să orienteze, să influențeze, să facă politică, dar are și un rol important în plan extern. De aceea, cred că noi, parlamentarii, trebuie să fim și mai prodigioși, să promovăm mai energic diplomația parlamentară. Am toată convingerea că o cooperare parlamentară consolidată va reprezenta o valoare adăugată importantă pentru ambele state.
Cu această ocazie, vreau să vă îndemn și să vă invit, stimați colegi parlamentari, să ne vizitați cât mai des pentru a cunoaște cât mai bine realitățile noastre, pentru a ne cunoaște cât mai bine unii pe alții. Consider că cu cât mai bine ne vom cunoaște, cu atât mai sănătoasă va fi relația între noi.
În încheiere, doresc să-mi exprim încă o dată satisfacția și bucuria pentru faptul că relațiile moldo-române sunt pe calea cea bună, așa cum le stă bine unor buni vecini, este în puterile noastre să facem și mai multe, noi putem și trebuie să construim mai multe poduri peste Prut, mai multe poduri de flori, dar și poduri de piatră, astfel încât în relația noastră să avem și poezie, dar să avem și pragmatism. Am toată convingerea că noi împreună vom reuși acest lucru.
Vă mulțumesc mult pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.