Stenogramă plen

## Stimați colegi, luați loc.

Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 407 deputați, în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări 211. Sunt absenți 196, dintre care 31 participă la alte acțiuni parlamentare.

## Cvorumul legal este îndeplinit.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente:

– ordinea de zi pentru ședințele de plen în zilele de luni, 30 septembrie, și marți, 1 octombrie 2013;

– programul de lucru pentru perioada 3 septembrie – 5 octombrie 2013;

– lista rapoartelor depuse în perioada 23 – 30 septembrie 2013 de comisiile permanente sesizate în fond;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și, nu în ultimul rând, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Trecem la ordinea de zi.

Vă mai informez, de asemenea, că la ora 17.00 va avea loc sesiunea consacrată vizitei în România a domnului Igor Corman, președintele Parlamentului Republicii Moldova.

Înainte de a intra în ordinea de zi, mai dau citire unei informări, prin care domnul deputat Chebac Eugen, ales în Circumscripția electorală nr. 18 din Colegiul uninominal nr. 3, ne aduce la cunoștință faptul că începând cu data de 30 septembrie 2013 se declară deputat UNPR, aparținând Grupului parlamentar al PSD din Parlamentul României. Semnează domnul deputat Chebac Eugen.

La punctul 3 al ordinii de zi există un Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

La punctul 4 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul feroviar.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Călin Bogdan Găurean** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ _**:**_

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

La emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62, în anul 2009, Guvernul României a urmărit două obiective principale, și anume: preluarea în totalitate a dispozițiilor aplicabile ale directivelor europene nr. 58/2007 și nr. 14/2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară și tarifarea utilizării infrastructurii feroviare, situație apreciată la momentul respectiv ca fiind un caz excepțional, și, al doilea obiectiv, accelerarea absorbției fondurilor comunitare pentru dezvoltarea capacităților de infrastructură feroviară publică din Portul Constanța.

Au fost modificate două acte normative, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 și Ordonanța Guvernului nr. 89/2003.

Principalele reglementări aduse de ordonanța supusă atenției Domniilor Voastre sunt următoarele: definirea unor termeni legali; completarea atribuțiilor Ministerului Transporturilor ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în sensul de a aviza metodologia de tarifare a infrastructurii feroviare; stabilește posibilitatea concesionării unor componente ale infrastructurii feroviare, în condițiile legii, și altor companii naționale aflate în subordinea MT, nu doar către CFR – SA, această reglementare reprezentând premisa pentru ca în luna septembrie a acestui an Ministerul Transporturilor, prin AM POS-T, să semneze un contract de finanțare în valoare de 100 de milioane RON cu APM Constanța pentru dezvoltarea și reabilitarea capacității feroviare din Portul Constanța. Ultimele două reglementări, categorii de reglementări, stabilesc modalitatea în care se permite accesul operatorilor de transport feroviar străin care efectuează transport feroviar pe infrastructura feroviară română și se reglementează condițiile în care un operator de transport feroviar poate solicita o capacitate de infrastructură în vederea prestării unui serviciu de transport internațional de călători cu data de 1 ianuarie 2010.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul președinte Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond cu proiectul de lege menționat.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

De asemenea, foarte pe scurt, aș vrea să vă spun că, în principal, obiectul de reglementare al proiectului de lege este alinierea la Directiva nr. 58/2007, precum și la Directiva nr. 440/1991 și Directiva nr. 14/2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare. De asemenea, dezvoltarea căilor ferate comunitare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

## Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Udriște, PDL, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi parlamentari,

Proiectul de lege, așa cum s-a menționat, are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul feroviar, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și Ordonanța Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară și tarifarea utilizării infrastructurii feroviare din România.

Membrii Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal apreciază ca necesară și obiectivă promovarea acestui act normativ, în scopul alinierii și armonizării legislației românești cu legislația Uniunii Europene, și de aceea vor vota în favoarea proiectului de lege propus astăzi dezbaterii parlamentare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Udriște. Vă rog, domnule deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2009, care a produs deja efecte, după cum ne spunea și domnul secretar de stat – unele dintre ele sau, mă rog, unele dintre ele importante, alte mai puțin importante, dar tot benefice –, se referă la transpunerea în integralitate a Directivei nr. 58/2007 și a Directivei nr. 14/2001 și aduce, în principal, reglementări privind: definirea unor termeni; completarea atribuțiilor Ministerului Transporturilor privind metodologia de tarifare a infrastructurii feroviare; stabilește concesionarea unor părți ale infrastructurii feroviare, în condițiile legii, pentru a permite accesul și altor companii naționale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, nu doar CFR; stabilește modalitatea în care se permite accesul operatorilor de transport feroviar străin care efectuează transport feroviar pe infrastructura feroviară și condițiile în care un operator de transport feroviar poate solicita o capacitate de infrastructură în vederea prestării serviciilor de transport internațional de călători.

Grupul parlamentar al PNL va vota favorabil acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem o Propunere legislativă pentru modificarea art. 58 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Termenul de dezbatere și votul final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, lege organică.

Termenul pentru dezbatere și adoptare fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție.

La punctul 7 avem, de asemenea, o Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă pentru definirea spațiului rural național.

Domnul Almăjanu, din partea...

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva? Nu.

Domnul Almăjanu, din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Fac precizarea: Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor necesare definirii spațiului rural național, în scopul îmbunătățirii situației sociale și economice a locuitorilor din zonele rurale.

Se propune ca spațiul rural să fie format din suprafața administrativ-teritorială a comunelor, a satelor aparținătoare orașelor și a unităților administrative cu populație de până la 25.000 de locuitori care îndeplinesc mai puțin de jumătate din indicatorii cantitativi și calitativi minimali de dezvoltare urbană, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, cu modificările și completările ulteriore.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în ședința din 24 septembrie 2013.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind definirea spațiului rural național.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Gheorghe Tinel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Dacă inițiativa asta legislativă ar fi venit în 2002–2003, ar fi fost excepțional, pentru că ar fi schimbat foarte mult fața spațiului rural. Poate că, într-adevăr, am fi putut să punem în practică multe dintre proiectele pe care n-am putut să le derulăm nici pe PNDR, nici pe dezvoltare regională.

Din păcate însă, acum am acceptat în perioada de preaderare criteriile Legii nr. 2/1968 cu privire la modul de organizare administrativ-teritorială și nu putem acum, după ce am încheiat un exercițiu bugetar, 2007–2013, să venim să spunem: „Pardon!, ne răzgândim, mediul rural, spațiul rural îl ducem până la 25.000 de locuitori, unități administrativteritoriale”, și cred că aici este părerea noastră de rău. Nu știu dacă putem negocia, dacă putem..., dar argumentele care au stat la baza fundamentării acestui act normativ sunt corecte, să știți, sunt reale și sunt..., vin din realitatea concretă a spațiului nostru rural.

Din păcate, așa cum am spus, momentan nu avem cum să aprobăm un astfel de act normativ.

Grupul parlamentar al PDL nu susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule ministru Cseke.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să reiterez în plen ceea ce am discutat și în comisie.

Este o propunere legislativă cu foarte mulți inițiatori, din foarte multe formațiuni politice din Parlamentul României, și aceasta este legea despre care s-a vorbit foarte mult în spațiul public ca fiind legea prin care unele orașe vor fi declasificate în comune. Motivația acestei legi, pentru că aceasta este importantă, este cu totul alta și trebuie să o discutăm, și Ministerul Agriculturii, în primul rând, și Guvernul trebuie să facă demersurile ca această situație să nu mai existe pentru viitorul program bugetar european. PNDR-ul, Planul național de dezvoltare rurală, care se va încheia în curând, satele care aparțin prin organizarea administrativă de orașe sau municipii nu beneficiază de posibilitatea depunerii unor proiecte cu finanțare europeană și cofinanțare națională sau proprie, pentru că la un moment dat așa s-a negociat. Cu ce este vinovat un sat care aparține de o comună și nu se poate dezvolta pe anumite proiecte europene față de un alt sat limitrof, dar care aparține de o comună, și nu de un oraș? Și, atunci, inițiatorii au avut în vedere o posibilitate, o soluție legislativă.

Sigur, noi și în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic am discutat și probabil nu aceasta este soluția, ca printr-o lege să rezolvăm această problemă. Dar problema rămâne și trebuie rezolvată. Acestor sate care aparțin de orașe, care au fost în 1968 arondate unor orașe, din punct de vedere administrativ, trebuie să li se acorde șansa să depună și ele proiecte pentru finanțare europeană, nu numai satelor care aparțin de comune. Acest lucru poate fi, credem noi, negociat în dezbaterile cu Comisia Europeană și cerem Ministerului Agriculturii și Guvernului ca în aceste negocieri să introducă posibilitatea ca aceste sate să poată să depună proiecte pe finanțare din Programul național de dezvoltare rurală. Acesta este motivul pentru care inițiatorii au făcut această lege.

Încă o dată, poate nu este soluția cea mai bună, dar problema rămâne și problema trebuie rezolvată în sprijinul comunităților locale.

Vă mulțumesc, domnule Cseke. Domnule Dobre, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ambii antevorbitori au spus o serie de lucruri și ele așa sunt, dar proiectul de lege care ne-a fost prezentat este în contradicție cu cadrul legislativ general și, în același timp, trebuie să recunoaștem că avem o serie întreagă de probleme: noi avem orașe de 4.000 de locuitori, comune de 20.000 și municipii de 11.000.

Asta a fost o situație pe care am moștenit-o și încă n-am corectat-o. Ceea ce cred însă că este important este angajamentul Ministerului Agriculturii și al Guvernului de a reglementa chestiunea pe care o menționa domnul deputat Cseke, respectiv situația satelor care sunt componente ale orașelor.

În România, de asemenea, avem o problemă: în general situația orașelor mici a fost, este și în continuare va fi dificilă.

Această propunere vrea să rezolve. Din păcate, nu o poate rezolva și, bineînțeles, noi nu vom vota acest proiect de lege, Grupul PNL, dar am reținut ca și ceilalți colegi angajamentul Ministerului Agriculturii pentru a reglementa această chestiune pentru viitorul buget al Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc, și eu. Dacă mai dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 9 avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Din partea inițiatorului, nu.

Vă rog, domnule doctor.

A, iertați-mă! Domnule Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect legislativ pe care l-am inițiat împreună cu reprezentanții Consiliului elevilor.

Aceștia doresc să aibă în consiliul de administrație al unităților de învățământ un reprezentant major, cu drept legal de vot. De fapt, se prevede o revenire la situația de dinaintea adoptării Legii nr. 1/2011 și mi se pare normal ca cei care beneficiază de procesul de învățământ să aibă un reprezentant și în consiliul de administrație.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că motivul invocat pentru respingerea acestui proiect de act normativ este lipsa de experiență.

Vă reamintesc că faptul de a participa într-un astfel de consiliu de administrație constituie de la început garanția că acești oameni se vor informa și că se vor implica în conducerea școlii. Așa că, din punctul meu de vedere, este un act normativ necesar, cu atât mai mult cu cât avem din ce în ce mai puțini tineri implicați în procesul de învățământ activ în România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Angel Tîlvăr, din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației nr. 1 din 2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) și (3) ale art. 96 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca reprezentantul elevilor din unitățile de învățământ să poată participa la ședințele consiliului de administrație în calitate de membru deplin cu drept de vot, nu doar cu statut de observator, cum este în prezent reglementat. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii din ședința din 24 septembrie, comisia a propus, cu 10 voturi pentru respingere, 6 voturi împotriva respingerii, respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva din partea grupurilor politice parlamentare să vorbească?

Vă rog, din partea UDMR-ului, domnule deputat.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Pot să vă spun că Legea educației naționale în forma încă în vigoare, întrucât deja de Camera Deputaților a trecut o inițiativă legislativă, prevede un echilibru al reprezentanților în consiliul de administrație, și anume sunt trei actori principali: reprezentanții părinților, reprezentanții pedagogilor, ai profesorilor și reprezentanții autorităților publice.

În forma în care, din păcate, a fost adoptată o modificare în Camera Deputaților – sperăm ca în Senat să fie o revenire – s-a propus ca profesorii împreună cu directorul să aibă majoritatea în consiliul de administrație.

Atât timp cât într-o serie de acte legislative, din ce în ce mai mult, deciziile care se referă la puterea administrațiilor publice de a gândi și de a duce povara instituțiilor de învățământ crește, considerăm că decizia ca doar un actor din cei trei să devină majoritar în consiliul de administrație nu este bună, nu este oportună.

În acest context, această inițiativă, într-adevăr, are probleme în ceea ce privește Codul de procedură civilă, în sensul că acei copii care sunt sub 14 ani sau 16 ani nu pot delibera la decizii – reprezintă o problemă legislativă –, dar considerăm și dorim să vă aducem în față că actuala lege, prin care echilibrul celor trei actori: părinți, profesori, respectiv administrația publică, fiecare participă cu o treime aproximativ la luarea deciziilor, este cea bună.

Eu sper ca la nivelul Senatului... și vă cerem sprijinul să reușim să respingem acea inițiativă legislativă care ducea doar într-o direcție, doar profesorii să aibă decizia în consiliul de administrație.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, Partidul Național Liberal, domnule deputat, aveți cuvântul.

Radu Zlati, Colegiul parlamentar nr. 5 – Gherla.

Stimate colege și stimați colegi,

Motivul principal pentru care comisia a respins acest proiect de lege nu este lipsa de expertiză a elevului, care ar fi trebuit să facă parte din consiliul de administrație, ci, practic, imposibilitatea ca acesta să răspundă pentru votul său, întrucât consiliul de administrație ia și decizii patrimoniale. Or, închipuiți-vă _per absurdum_ , un elev de clasa a V-a sau a VI-a care votează într-un astfel de caz sau votează penalizarea, dau un exemplu, unui cadru didactic, dar el nu are capacitatea de a răspunde pentru votul său.

Din această cauză principală noi am respins acest proiect de lege, deși eu, personal, și alți membri ai Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport am fi fost de acord ca, de la o anumită vârstă, unii elevi, de pildă cei de la liceu, să facă parte cu drept de vot din consiliul de administrație. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Am spus bine?

Da, foarte bine, domnule președinte, întotdeauna ați spus bine. Vă mulțumesc foarte mult.

Și aș vrea, în plus la argumentele aduse la această tribună de către colegul meu, domnul Zlati, să spun faptul că și eu am discutat cu reprezentanți ai elevilor și mi-au spus că ar putea fi o soluție ca reprezentantul lor în consiliu să aibă împlinită vârsta care să-i permită să răspundă.

În felul acesta, oricum reprezentantul elevilor nu i-ar mai reprezenta pe toți ceilalți elevi, mai ales că cei care sunt sub vârsta care i-ar permite să răspundă în fața legii n-ar putea să participe la o competiție internă pentru a fi desemnați și a reprezenta elevii în consiliul de administrație.

De aceea, și noi considerăm că acest proiect de lege trebuie respins.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PP-DD.

Mulțumesc, domnule Zgonea.

Era o precizare în expunerea de motive care este făcută împreună tot cu cei de la consiliul elevilor, că cei care vor fi desemnați în consiliul de administrație vor avea 18 ani și se vor supune art. 211 din Codul civil.

Sunt convins că, pe măsură ce ar participa la ședințele consiliului elevilor cei care ar ajunge la vârsta majoratului, și răspunderea ar fi egală din punctul de vedere al răspunderii administrative în consiliul de administrație, și astfel cerința ar fi îndeplinită. Așa că eu zic să le dăm totuși o șansă de a participa activ la procesul de învățământ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte luări de cuvânt? Nu.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Conform art. 104 din regulamentul nostru, merge la votul final, nefiind amendamente.

Caracterul este organic.

10. Mergem mai departe, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63 din 2001 privind înființarea, bineînțeles, a Inspectoratului de Stat în Construcții.

Caracter ordinar, procedură de urgență. Raportul nu conține amendamente. Inițiatorul, Guvernul.

Domnule ministru... secretar de stat, aveți cuvântul.

Azi e ziua Vrancei, am înțeles. Aveți cuvântul. O să vă lăudăm la domnul președinte Marian Oprișan.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** – _secretar de stat în_

_Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții, publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 2013, în cadrul acestei instituții își desfășura activitatea numai personal contractual, deși atribuțiile îndeplinite de acesta implicau exercitarea prerogativelor de putere publică, astfel cum acestea sunt definite de art. 2 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 188/1999.

A devenit imperios necesară modificarea prevederilor legale ale Ordonanței Guvernului nr. 63, astfel încât ISC să poată stabili funcții publice în conformitate cu prevederile Legii nr. 188.

Conform prevederilor art. 56 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificări și completări ulterioare, ocuparea funcțiilor publice se face prin: promovare, transfer, redistribuire, recrutare și, la punctul e), alte modalități prevăzute expres de prezenta lege.

Prin urmare, având în vedere prevederile art. 56 lit. e), considerăm că art. 111 din Legea nr. 188/1999 reprezintă o modalitate expres prevăzută de lege pentru ocuparea unei

Vă mulțumesc.

Comisia raportoare.

Domnule președinte, ca de obicei, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată spre reexaminare cu Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2013.

Această lege, adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 și art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 27 iunie 2013.

În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare trimisă de Președintele României.

În conformitate cu art. 61 și art. 137 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a luat în dezbatere raportul inițial, cererea de reexaminare, precum și legea adoptată de Senat în ședința din 25 septembrie 2013.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate cu voturi, cu o abținere, întocmirea raportului înlocuitor de respingere a cererii de reexaminare trimise de Președintele României și propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Liderii grupurilor parlamentare, luări de cuvânt. Domnule deputat, Grupul parlamentar al PDL. Domnul deputat Gheorghe Tinel are cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să încep prin a vă citi penultimul alineat din cererea de reexaminare a Președintelui României, care spune că: „În concluzie, reglementarea impusă de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2013 nu prevede nicio condiție cu privire la recrutare sau promovare prin examen sau concurs, după caz, pentru personalul contractual încadrat la ISC, atunci când acesta își schimbă statutul în funcționari publici. Solicităm ca actul normativ transmis spre promulgare să prevadă expres trimiterea la regulile prevăzute pentru ocuparea și numirea funcționarilor publici, așa cum sunt ele consacrate prin Legea nr. 188/1999.”

Până la urmă, acesta este fondul acestei cereri de reexaminare pe care reprezentantul Guvernului ar fi trebuit să-l susțină, pentru că, în textul de ordonanță, poate legiuitorul ar fi putut prevedea, la art. II: „Transformarea posturilor personalului contractual încadrat în structura organizatorică a Inspectoratului de Stat în Construcții ISC la data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență a Guvernului, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în funcții publice se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999.”

Deci nicio prezentare explicită, nu implicită, așa cum spune reprezentantul, domnul secretar de stat, reprezentant al Guvernului. Deci noi asta am cerut și președintele asta a cerut, o precizare explicită: prin concurs sau examen.

Faptul însă că trimiteți la Legea nr. 188, care – vezi Doamne – nu transformă posturile decât prin concurs sau examen, după părerea noastră... Avem informații că lucrurile, în realitate, nu se întâmplă așa și în perioada următoare o să arătăm că lucrurile nu s-au întâmplat conform prevederilor Legii nr. 188.

Tocmai de aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota împotriva raportului comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte luări de cuvânt?

Nu sunt din partea grupurilor parlamentare.

Potrivit 106, nefiind amendamente, urmează votul final, reamintindu-vă că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea cererii de reexaminare și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26.

Este o lege ordinară, merge la votul final. Mergem mai departe.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Conform dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 17 septembrie 2012 în calitate de primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României susține promovarea propunerii legislative cu observații și propuneri, conform punctului de vedere nr. 447/5.04.2013.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu completările ulterioare.

Astfel, sarcina consultării prin organizarea unor dezbateri publice se impune a fi prevăzută cu caracter obligatoriu, și nu doar la cererea punctuală a societății civile. În acest fel, se acordă dreptul și beneficiul de a se proceda la excluderea consultărilor prin organizarea de dezbateri publice pentru proiecte de acte normative ce nu prezintă larg interes.

Din totalul de 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități au participat la dezbateri 18 deputați.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor s-a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt?

Grupurile politice parlamentare? Bun!

Mergem la amendamentele admise atunci și intrăm pe dezbaterea proiectului de lege.

Sunt 23 de amendamente admise.

Mergem în calupuri de cinci.

De la amendamentul 1 admis până la amendamentul 5, obiecții, comentarii?

Nu sunt.

Admise.

6–10, obiecții, comentarii? Nu.

Admise. 11–15, obiecții, comentarii? Nu.

Admise.

16–20, obiecții, comentarii? Nu.

Admise. 21–23, obiecții, comentarii? Nu.

Admise.

Doamnelor și domnilor, proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

Sunt mai mulți!

Comisie grea asta, Comisia pentru muncă. Nu este comisia cu muncă, e Comisia pentru muncă.

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a citi raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Consiliului Economic și Social, instituție publică autonomă de interes național tripartită, constituită dintr-un număr egal de reprezentanți ai confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, ai confederațiilor sindicale, patronale reprezentative la nivel național și din reprezentanți ai organizațiilor reprezentative ale societății civile numite de Guvern.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 11 iunie a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna Patricia Alexandra Braica, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 27 de deputați din totalul de 28.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 22 mai 2013.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât se află în procedură legislativă un proiect de lege cu același obiect de reglementare, inițiat de Guvern, care corespunde exigențelor de tehnică legislativă.

Vă mulțumesc.

## Domnule deputat,

Vreau ca domnul deputat Oltean să ia act de BistrițaNăsăud, care a salvat Comisia pentru muncă astăzi.

La dezbateri generale, domnule deputat, liderul Grupului parlamentar al Partidul Democrat Liberal.

Este ultimul proiect pe ordinea de zi astăzi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eram în spate, vin mai greu.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 165/2013, 27 mai 2013, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind organizarea și funcționarea

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Fiindcă reprezentantul Comisiei pentru muncă a spus că o respingem fiindcă vedeți că este în studiu și prezintă Guvernul un act normativ similar, trebuie să vă spun că e o practică la noi, în Camera Deputaților. Orice lege care apare și, eventual, se suprapune se discută în comun, se face un raport comun, poate și prevederile din această lege sunt foarte bune. Deci această practică.... respingem că vine Guvernul, colegii, nouă ni se pare nu numai neproductivă, ci chiar și nedemocratică.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Nu este vina lui, e vina comisiei că a făcut un astfel de raport.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Dacă nu, doamnelor și domnilor colegi, vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative.

Conform art. 104 din Regulamentul Camerei Deputaților, nu avem amendamente admise sau respinse.

Inițiativa merge la votul final.

Doamnelor și domnilor deputați,

Distinși membri ai Corpului diplomatic, Stimați invitați,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților cu ședința consacrată vizitei în România a domnului Igor Corman, președintele Parlamentului Republicii Moldova, împreună cu o delegație parlamentară a principalelor grupuri parlamentare care susțin integrarea în Uniunea Europeană – așa-zisul Grup Pro Europa.

Domnule președinte, bine ați venit în România!

Dragi colegi,

Îmi face o deosebită plăcere și mie să-i urez domnului președinte Igor Corman bun venit în România, împreună cu membrii delegației parlamentare moldovene.

Pentru România și Moldova este un moment special care ilustrează nu numai stadiul foarte bun al cooperării dintre forurile noastre legislative, dar și pentru importanța pe care noi o acordăm diplomației parlamentare.

Este încă un prilej de a reafirma hotărârea comună de a conferi o nouă dimensiune raporturilor interparlamentare româno-moldovene și de a pune și mai mult în valoare potențialul de colaborare dintre cele două parlamente.

După 22 de ani de când România a recunoscut Republica Moldova, putem spune că relația dintre țările noastre este una matură și solidă, iar în acest an, prin schimbul de vizite care a avut loc la cel mai înalt nivel, atât la Chișinău, cât și la București, a atins un nivel fără precedent. Avem un dialog politic extrem de dens și de activ, ceea ce reprezintă saltul calitativ față de alte perioade, precum și o abordare deschisă și constructivă, orientată către rezultate concrete, în sensul că așteptările cetățenilor pe care îi reprezentăm trebuie să se pună în aplicare.

Parlamentul este forumul suprem al acestei țări, este expresia vie a suveranității popoarelor și reprezintă garantul voinței populare.

Un exemplu ilustrativ îl oferă manifestarea de voință a Republicii Moldova. Parcursul european al acestei țări de care ne leagă foarte multă istorie, tradiție, dar și cultură ne bucură și ne dă speranța unui viitor european comun.

Domnule președinte,

În numele Camerei Deputaților, pe care o conduc, dar și ca parlamentar român, vă pot spune cu toată convingerea că suntem mândri să fim alături de Republica Moldova în drumul său european.

Vă asigurăm de tot angajamentul nostru față de dezvoltarea relațiilor dintre statele noastre, pe fundamentul solid, oferit de patrimoniul spiritual comun și de susținerea noastră activă față de opțiunea europeană a Republicii Moldova.

Știți deja că puteți conta pe sprijinul ferm, total și necondiționat al României în această direcție.

## **Domnul Igor Corman:**

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor parlamentari, Onorată asistență,

## Dragi prieteni,

Permiteți-mi să vă salut cordial în numele meu personal, precum și al întregului Parlament al Republicii Moldova.

Țin să vă mulțumesc, domnule președinte Zgonea, pentru invitația de a efectua această vizită la București, pentru ospitalitatea, deschiderea și căldura cu care suntem primiți aici. De asemenea, mulțumesc pentru onoarea de a mă adresa Camerei Deputaților a Parlamentului României.

## Domnilor parlamentari,

Astăzi, Republica Moldova este mai aproape ca oricând de Uniunea Europeană. Sigur că vom avea încă multe etape de parcurs până când ne vom ocupa locul firesc în familia popoarelor europene. Avem însă convingerea că opțiunea noastră de dezvoltare europeană a țării nu are alternativă, mai mult decât atât, este ireversibilă! Avem obligația, dar și șansa de a edifica un stat modern european. Și mai avem voința fermă de a onora acest angajament și de a face față șansei pe care ne-o oferă istoria.

În 2009, cetățenii noștri au încredințat forțelor democratice mandatul de a guverna. Coaliția proeuropeană s-a angajat plenar în realizarea proiectului său de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proiect care a creat mari speranțe, pe potriva setei poporului de libertate, democrație și prosperitate.

În pofida provocărilor timpului, astăzi suntem angajați într-un proces amplu de democratizare și modernizare, un proces de reforme dificil, cu mari riscuri și deseori dureros, dar care are deja darul de a ne încuraja prin primenirile tot mai vizibile.

Apropiatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius va marca fără îndoială o etapă importantă în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Așteptăm să fie parafat și, pe parcursul anului următor, semnat Acordul de asociere, care ne va poziționa într-o altă albie de dialog cu Uniunea Europeană. Crearea zonei de comerț liber ne va deschide calea spre integrarea economică în piața unică europeană. Am finalizat, în mare parte, implementarea angajamentelor privind liberalizarea vizelor și avem îndreptățita încredere că nu va întârzia o decizie pozitivă și în această privință. Asta ar însemna și ridicarea barierei vizelor pentru cetățenii noștri de la hotarul de pe Prut.

Suntem, cum spuneam, mai aproape ca oricând de Europa, inclusiv datorită sprijinului constant pe care l-am simțit și apreciat din partea dumneavoastră.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Distinși membri ai Parlamentului Republicii Moldova,

Biroul permanent al Camerei Deputaților și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, întrunite astăzi în ședință comună, au hotărât să supună plenului adoptarea unei declarații a Camerei Deputaților privind susținerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană.

Dacă sunt obiecții?

Nu sunt.

Dau cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici, secretarul Camerei Deputaților, pentru citirea textului declarației.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Declarație privind susținerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană

Pornind de la afirmarea voinței comune de consolidare a relației speciale dintre România și Republica Moldova, în virtutea comunității de limbă, istorie, cultură și tradiții,

Pe baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova,

Ținând cont de dimensiunea europeană a cooperării bilaterale vizând obiectivul strategic comun al României și Republicii Moldova, al integrării în Uniunea Europeană,

Luând în considerare rolul fundamental al parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, precum și în apărarea intereselor cetățenilor din cele două țări,

Întrucât Republica Moldova traversează o etapă crucială în vederea racordării sale ireversibile la Europa, obiectiv strategic pentru a cărui atingere România este ferm hotărâtă să-i acorde tot sprijinul său,

Salutând rezultatele remarcabile obținute de Republica Moldova în ultimii trei ani pe calea integrării europene și exprimând convingerea că forțele politice interesate de viitorul european al Republicii Moldova trebuie să acționeze și pe mai departe în direcția susținerii unei coaliții solide, stabile și cu angajament european dovedit în mod concret,

Pronunțându-se pentru semnarea cât mai curând, în anul 2014, a Acordului de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, precum și a Acordului de liber schimb și pentru înregistrarea de progrese substanțiale și decisive în procesul de eliberare a vizelor,

În perspectiva încheierii acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, Camera Deputaților susține obiectivele Republicii Moldova privind noul cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, în contextul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius,

Dorim ca perioada următoare să fie decisivă pentru înscrierea ireversibilă a Republicii Moldova pe traseul european.

Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 30 septembrie 2013.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Ștefan Zgonea.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Nu trebuie să citiți și finalul. Numai declarația. Dacă sunt obiecții, comentarii?

Dacă sunt obiecții, comentarii din partea grupurilor politice parlamentare?

Cer permisiunea grupurilor politice să votăm cu mâna ridicată.

Dacă sunt obiecții pentru această procedură de vot, cu mâna ridicată?

Nu sunt.

În unanimitate, toată lumea votează declarația prin vot deschis cu ridicarea mâinii.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Abțineri?

Comentarii?

Cu unanimitate de voturi, Declarația Camerei Deputaților privind susținerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană a fost adoptată.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat...

Domnule președinte al Parlamentului Republicii Moldova,

În numele Camerei Deputaților și al colegilor mei, plecând de la Grupul parlamentar al UDMR și terminând cu Grupul parlamentar al Partidului Poporului, dați-mi voie să vă ofer medalia Camerei Deputaților, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea relațiilor parlamentare dintre România și Republica Moldova.

Domnule deputat, pe final, necutumiar, dar cu respect pentru dumneavoastră, aveți un minut să vă spuneți cuvântul.

## Onorat prezidiu,

## Stimați deputați,

Doamnelor și domnilor,

În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor țării și în numele colegilor mei din Partidul Democrat Liberal, sunt onorat să salut venirea în România a domnului Igor Corman, președintele Parlamentului Moldovei. Faptul că Republica Moldova este atât de aproape de semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană reprezintă pentru noi, oamenii politici din cadrul Partidului Democrat Liberal, un succes major.

În perioada în care am fost la guvernare, ne-am exprimat interesul pentru realizarea unui dialog real cu reprezentanții politici ai Republicii Moldova, fapt evidențiat în consolidarea DUPĂ PAUZĂ

comunicării politice dintre cele două părți și aprofundarea relațiilor bilaterale.

Concret, putem exemplifica cu succes acordurile semnate de cele două guverne prin care colaborarea noastră s-a dezvoltat fructuos.

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizați.

Un minut, domnule președinte, vă rog.

Domnule deputat,

Nu este oportun și nu este uzual ca după președintele unui parlament dintr-o țară prietenă și vecină să poată să vorbească un membru al unui grup parlamentar. Am avut zece solicitări. Eu am crezut că intrați pe procedură. Declarația Camerei Deputaților este suficientă și acoperă opinia tuturor grupurilor politice parlamentare.

Vă rog frumos, declarațiile politice sunt mâine-dimineață la ora 8.30.

Mulțumesc.

Închei în 30 de secunde, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Desființarea frontierelor din România și Republica Moldova va deschide orizonturi noi de cooperare economică între țările noastre, precum și cu țările din Comunitatea Europeană.

Parlamentarii Partidului Democrat Liberal susțin obiectivele Republicii Moldova de aderare. Vom semna cu convingere declarația de susținere a Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană și am votat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc și eu în numele Camerei Deputaților, domnule deputat.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Declar ședința de azi închisă.

La ora 18.00 vor fi răspunsurile la interpelări.

Vă urez o zi frumoasă.

Bună seara, stimați colegi, pe unde-ți fi la ora aceasta! Dați-mi voie să deschid ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

O să începem cu interpelarea adresată de către domnul deputat Nazare Alexandru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, Ministerului Fondurilor Europene, referitoare la stadiul negocierii documentelor programatice pentru absorbția fondurilor europene în perioada 2014–2020.

Este prezent pentru a răspunde la această interpelare domnul secretar de stat Gabriel Onaca.

Având în vedere că distinsul nostru coleg nu este prezent în sală, domnule ministru, o să vă rog să-i comunicați în scris răspunsul și considerăm că ministerul s-a achitat de obligația pe care o avea față de interpelarea adresată de distinsul nostru coleg.

Eu vă mulțumesc și vă doresc o seară bună! Mai avem planificate pentru astăzi răspunsuri, din partea Ministerului Economiei, domnului deputat Niculescu Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, referitoare la altă asociere, altă posibilă căpușare pentru Oltchim.

Constatăm că ministerul a cerut o amânare, amânare care s-a aprobat. O să fie reprogramat într-o altă ședință.

La fel în ceea ce privește întrebarea doamnei deputat Bogdănici Camelia Margareta, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, privind urgentarea finanțării programului de transplant renal la Spitalul „C.I. Parhon” din Iași.

Ministerul Sănătății a solicitat amânarea. În consecință, aprobăm. Va fi reprogramat și acest răspuns.

Îl avem prezent pe domnul secretar de stat Francisk Chiriac.

Domnule ministru, vă salut!

Domnia Sa s-a prezentat pentru a răspunde la întrebarea doamnei deputat Mincă Liliana, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, referitoare la 35 de mii de bolnavi și un ministru sfidați de un „locotenent politic”.

Domnule ministru, domnule secretar de stat, vă rog să prezentați răspunsul pregătit pentru doamna deputat. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr. 563 B/2013 privind redeschiderea Centrului de patologie neuromusculară „Dr. Radu Horia” Vâlcele, județul Covasna, vă comunicăm următoarele: Centrul de patologie „Dr. Radu Horia” a fost unitate spitalicească de monospecialitate, neurologie, aflată în subordinea directă a Ministerului Sănătății.

PAUZĂ Obiectul de activitate al unității l-a constituit patologia eredodegenerativă neuromusculară cu determinism genetic patologic, ce afectează îndeosebi copilul și adultul tânăr.

În cursul anului 2010, acest centru a funcționat cu un număr de 75 de paturi, 60 de adulți și 15 copii, 1.057 de pacienți beneficiind de serviciile de asistență medicală.

La propunerea Consiliului Județean Covasna și a Direcției de Sănătate Publică a Județului Covasna, a fost elaborată Hotărârea Guvernului nr. 489/2011 privind desființarea și organizarea unor unități sanitare publice din județul Covasna, hotărâre prin care a fost aprobată desființarea Centrului de patologie neuromusculară „Dr. Radu Horia” Vâlcele, aflat în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății, prin preluarea activității de către Spitalul de recuperare cardiovasculară „Dr. Benedek Geza” Covasna și transferul activității de asistență medicală din cadrul centrului în imobilul de la Întorsura Buzăului, construcție cu destinație de sediu înființată de Ministerul Sănătății.

Prin comasarea unităților sanitare, a luat ființă secția externă Întorsura Buzăului, activitatea Centrului de patologie neuromusculară „Dr. Radu Horia” fiind preluată de către Spitalul de recuperare cardiovasculară Covasna, denumit, din anul 2010, „Dr. Benedek Geza”.

Referitor la situația actuală a Spitalului de cardiologie și, implicit, a pacienților cu afecțiuni neuromusculare din cadrul secției externe Întorsura Buzăului, condițiile de cazare și de tratament pe care le oferă noua locație sunt superioare celor care au putut fi asigurate în clădirea din localitatea Vâlcele. Chiar și în cazul în care pacienții urmau să rămână în continuare în clădirea din localitatea Vâlcele, aceasta ar trebui să suporte lucrări de intervenție, renovare, pentru a se putea transforma într-un centru modern pentru afecțiunile neuromusculare, activitate ce nu se putea desfășura decât cu mutarea pacienților într-un alt centru pe perioada lucrărilor.

Da.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dați-mi voie să o invit la microfon pe doamna deputat pentru a-și exprima poziția față de răspunsul dumneavoastră și, în același timp, să apreciez preocuparea serioasă și conștiinciozitatea dumneavoastră privind și această parte a activității parlamentare.

Aveți cuvântul doamna deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Trebuie să recunosc că sunt total dezamăgită de acest răspuns din partea Ministerului Sănătății, minister care ar trebui să se ocupe cu adevărat de viața celor 35 de mii de bolnavi cu distrofie musculară.

Primul răspuns pe care l-am primit de la această tribună, de la acest microfon, răspuns primit la prima mea interpelare, răspuns primit din partea domnului ministru Eugen Nicolăescu, mi-aduc aminte că nu făcea altceva decât să le promită celor 35 de mii de bolnavi de distrofie musculară că se va repune în funcțiune spitalul de la Covasna.

Dorința celor 35 de mii de bolnavi de distrofie musculară a fost adresată Parlamentului României, mie, ca parlamentar, dar și ministrului sănătății. Atunci i-am mulțumit pentru răspunsul prompt, pentru promisiune, crezând că se va ține de cuvânt și că cei 35 de mii de bolnavi de distrofie musculară vor reveni acolo, la Covasna, unde le este locul, și că se vor găsi fonduri pentru a se face tratament în condiții umane, nu spun europene. Pentru că ar trebui să fie în condiții europene tratamentul asigurat acestor oameni care n-au făcut altceva decât să cotizeze, ei și cu familiile lor, la bugetul de stat.

Lucrurile nu s-au întâmplat. Au trecut luni, fiecare și-a văzut de treaba lui, iar oamenii aceștia..., pentru că vă spun sincer, nu este o dorință a lor de a fi neapărat la Covasna, ci răspunsurile primite de la medici nu spun altceva decât că acele condiții sunt propice, sunt cele mai bune condiții pentru bolnavii de distrofie musculară.

Eu n-am în familie bolnavi de distrofie musculară, dar am prieteni bolnavi de distrofie musculară și o să vă spun că Daniela Tontsch, vicepreședintele Asociației distroficilor musculari din România, mi-a explicat exact care sunt condițiile pentru acești bolnavi. Sunt niște condiții climatice specifice, pentru că boala lor nu evoluează niciodată în sens pozitiv, ci în sens negativ. Or, nu facem altceva decât să-i omorâm cu zile, transferându-i la Buzău.

Păcat că ministrul sănătății Eugen Nicolăescu nu s-a ținut de cuvânt, dar asta nu mă miră. Pentru că văd că acest Guvern, care are peste 70% și ar putea să rezolve toate problemele românilor, așa cum a promis în campania electorală, nu se ține nici măcar de o mică promisiune. Era vorba de viața celor 35 de mii de distrofici musculari. Nu mai vorbim de viața pensionarilor din România, de viața celor

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, mulțumesc și eu pentru prezența dumneavoastră și pentru răspunsul dat.

Mulțumesc tuturor celor văzuți și nevăzuți care au urmărit această ședință.

Vă urez tuturor o seară frumoasă!

- Ne revedem mâine dimineață la ora 8.30 în ședința

- consacrată declarațiilor politice.

Până atunci, la bună vedere!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.13._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647725]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/8.X.2013 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei