Alexandru Pereș

Titlul declarației mele este „«Starea de bine» a angajatului – factor esențial de progres economic”.

Potrivit unui studiu realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă:

„Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia. Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:

– volumul excesiv de muncă;

- cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul

- pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;

– lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității;

- schimbările organizatorice gestionate necorespunzător,

- nesiguranța locului de muncă;

- comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea

- conducerii sau a colegilor;

– hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.

Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute. Ca și alte aspecte care afectează sănătatea psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când sunt privite la nivel organizațional, și nu ca problemă individuală, riscurile psihosociale și stresul pot fi gestionate în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.”

## Stimați colegi,

Iată de ce economia modernă nu ar trebui să însemne numai tehnologie și globalizarea piețelor, productivitate sporită, creativitate, investiții, infrastructură de transport și logistică informațională, ci și gândirea în parametri noi a utilizării forței de muncă.

A apărut o autentică cultură a confortului la locul de muncă, limitat nu doar la ergonomie. Confortul – mental, fizic și emoțional – determină angajații să se simtă mai siguri și mai implicați, deci să devină mai productivi. Mai ales companiile private, dar și unele state au înțeles, în urma unor studii științifice relevante, că așa-numita „stare de bine” a salariaților reprezintă un factor esențial de progres economic.

Unele companii private au făcut ce depinde de ele pentru angajați: au răspuns nevoii de siguranță a locului de muncă, de recunoaștere a calităților profesionale ale celor talentați și merituoși, nevoii de apartenență a fiecăruia la un colectiv sudat și responsabil. Aproximativ 30% din marile companii asigură salariaților timp de odihnă și relaxare pe parcursul programului de lucru, pauze de o oră pentru masă și chiar săli de sport în care cei doritori pot să scape de stres, respectiv să se remonteze pentru restul programului de lucru.