Vom suspenda ∫edin˛a, urm‚nd ca proiectul de lege s„ fie dezb„tut m‚ine, Óncep‚nd cu ora 10,00.
Œnainte de a trece la partea a doua a ∫edin˛ei, vreau s„ v„ informez c„ mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de 72 de deputa˛i se va dezbate luni, 3 mai 2004, ora 18,00.
Mul˛umesc.
Trecem la partea a doua a ∫edin˛ei noastre de ast„zi, consacrat„ r„spunsurilor la Óntreb„ri.
Pentru doamna deputat Liana Naum r„spunde domnul ministru Dan Nica.
Prima Óntrebare adresat„ de doamna deputat Liana Naum se refer„ la: Ón ce modalitate portalul pentru acces la serviciile e-government poate contribui la Ómbun„t„˛irea ∫i eficientizarea serviciilor publice?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2004
Aceasta a fost una dintre preocup„rile constante ale Guvernului, de debirocratizare a administra˛iei publice din Rom‚nia.
Cu to˛ii ne-am Ónt‚lnit cu aceia∫i func˛ionari care sunt fie nervo∫i, fie au alte preocup„ri, ba beau o cafea, ba fac altceva, atunci c‚nd noi avem o treab„. Indiferent la ce sediu de institu˛ie te duci, practic, Ónt‚lne∫ti Ón permanen˛„ aceast„ nep„sare.
Solu˛ia radical„ pe care noi am adoptat-o a fost aceea de a pune la lucru func˛ionarul perfect, care este calculatorul. El nu ∫tie nici de pile, nici de interven˛ii, nu trebuie s„-∫i fac„ nici unghiile, nu bea nici cafea ∫i, mai ales, nu cere ∫pag„.
Din acest motiv, Ón baza Legii nr. 161, lege pentru care Guvernul ∫i-a asumat responsabilitatea anul trecut, am instituit obligativitatea fiec„rei institu˛ii publice din Rom‚nia de a avea servicii desf„∫urate ∫i prin intermediul calculatorului, serviciu on-line, ceea ce Ónseamn„ c„ fiecare cet„˛ean al Rom‚niei are la ora actual„ ∫i o alt„ posibilitate de a-∫i rezolva problemele curente. P‚n„ acum, repet, eram cu to˛ii prizonierii unei singure op˛iuni, ∫i op˛iunea era buna dispozi˛ie sau lipsa de dispozi˛ie pe care o avea la un moment dat func˛ionarul de la ghi∫eu.
Acest lucru a Ónsemnat, Ón primul r‚nd: am introdus obligativitatea pentru toate prim„riile, ∫i am Ónceput etapizat, pre∫edin˛ii de jude˛, municipii, apoi, ora∫e ∫i comune care s„ ofere posibilitatea, de pild„, a pl„˛ii taxelor ∫i impozitelor utiliz‚nd calculatorul ∫i cartea de credit. Am introdus obligativitatea existen˛ei pe toate siteurile de Internet a tot ceea ce Ónseamn„ formular de interes, astfel Ónc‚t s„ nu trebuiasc„ s„ te deplasezi Ón permanen˛„, uneori la distan˛e foarte mari, atunci c‚nd ai nevoie de o simpl„ h‚rtie ∫i de un simplu formular.
Din acest punct de vedere am adoptat un num„r important de legi — este vorba de peste 5 legi ∫i peste 10 hot„r‚ri de Guvern — care s-au constituit Ón modalit„˛ile de aplicare legislativ„ a acestui important domeniu, care este un domeniu important pentru fiecare din cei 22 de milioane de cet„˛eni ai Rom‚niei.
Sistemul electronic na˛ional ast„zi func˛ioneaz„, avem 7 servicii disponibile on-line, am introdus multe servicii pentru firme, servicii care sunt importante pentru activitatea desf„∫urat„ de fiecare firm„, fie c„ este vorba de posibilitatea de a-∫i pl„ti taxa pe valoarea ad„ugat„, fie c„ este vorba de declararea Ón vam„ ∫i utiliz‚nd serviciul de vam„ on-line a bunurilor care sunt importate ∫i exportate. V„ repet c„, p‚n„ acum, orice agent economic din Rom‚nia era obligat s„ mearg„ la sediul v„mii. Acum lucrurile pot fi desf„∫urate altfel.
De asemenea, am introdus modalit„˛i care, p‚n„ acum, nici nu puteau fi imaginate. Œn luna martie am aniversat doi ani de zile de c‚nd am introdus sistemul electronic de achizi˛ii publice, un alt serviciu important din domeniul sferei de servicii de tip e-government, este cel mai mare sistem din lume. Avem peste 250.000 de licita˛ii desf„∫urate p‚n„ acum, cu economii foarte importante — ∫i ceea ce este extrem de important — am redus la zero, am eliminat, practic, birocra˛ia ∫i corup˛ia Ón acest domeniu.
Oricine ast„zi poate s„ verifice cum sunt cheltui˛i banii statului, care sunt firmele care c‚∫tig„ un contract, la ce pre˛, ∫i toate aceste lucruri au fost posibile datorit„ unei voin˛e politice extraordinare.
N-a fost u∫or, nu este u∫or s„ fii singura ˛ar„ din lume care adopt„ un asemenea sistem, dar acest lucru a ar„tat dou„ lucruri: pe de o parte, primul a fost acela c„ dac„ ai voin˛„ politic„, po˛i s„ faci orice, nu exist„ limite. Un al doilea element l-a constituit pentru noi sprijinul masiv pe care l-am avut din partea popula˛iei ∫i a agen˛ilor economici.
Am demitizat faptul c„ doar anumi˛i agen˛i economici sau doar anumi˛i rom‚ni sunt de∫tep˛i ∫i pot s„ utilizeze calculatorul. V„ dau un exemplu: am decis ca autoriza˛ia de transport auto interna˛ional de marf„ s„ fie distribuit„ doar de c„tre calculator ∫i prin intermediul acestui sistem.
Mi s-a repro∫at la vremea respectiv„ c„ nu se poate, c„ sunt unele firme de transport Ón care patronul este ∫i ∫ofer, n-a v„zut Ón via˛a lui un calculator ∫i nu va merge.
Ast„zi, dup„ patru luni de zile, am distribuit 130.000 de autoriza˛ii de transport interna˛ional de marf„ ∫i pot s„ v„ spun c„ n-am avut nici cea mai mic„ problem„ de utilizare a calculatorului, indiferent cine a fost persoana, Ón cadrul firmei respective, Óns„rcinat„ s„ lucreze la acest sistem, ceea ce arat„ c„ rom‚nii se adapteaz„ extrem de u∫or, sunt inteligen˛i, iar cei care Óncearc„ s„ creeze o alt„ idee sunt departe de adev„r.
Pot s„ v„ spun c„ inten˛ia Guvernului Rom‚niei este de a generaliza acest sistem electronic de achizi˛ii publice, de la peste 1.000 de institu˛ii publice obligate ast„zi s„ utilizeze acest sistem pentru 3.000 de produse ∫i servicii s„ ajungem la un procentaj care s„ Ónsemne cvasitotalitatea bunurilor ∫i serviciilor care pot fi achizi˛ionate electronic.
Acesta este un sistem care a fost apreciat de c„tre toat„ lumea, el a fost premiat inclusiv de c„tre Comisia European„, anul trecut, la Conferin˛a mini∫trilor comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei din Italia. Sistemul electronic na˛ional, pentru num„rul de servicii on-line introduse a fost, de asemenea, premiat la summit-ul pentru societatea informa˛ional„, din decembrie, de la Geneva.
Acestea au fost doar c‚teva cuvinte. Doamna deputat, v„ rog s„ accepta˛i s„ primi˛i r„spunsul complet Ón scris ∫i s„-mi da˛i voie s„ trec la r„spunsul la a doua Óntrebare.
Doresc s„ v„ Óntreb Ón ce m„sur„ sistemul informatic de e-job poate fi util agen˛ilor economici ∫i dac„ poate facilita g„sirea locurilor de munc„ ∫i Ón special Ón sezonul estival?
E-job Ónseamn„ a∫a: c„ pe un site de Internet, cei care doresc s„ se angajeze Ó∫i plaseaz„ oferta pe care o au, iar cei care caut„ un loc de munc„ intr„ pe acest unic loc de acces, astfel Ónc‚t, pe de o parte, po˛i s„ selectezi mai bine posturile disponibile, iar ∫i tu ca angajator ai ofert„ mai mare ∫i mai diversificat„ ∫i po˛i s„-˛i angajezi cei mai buni oameni de care ai nevoie.
Deci este un sistem Ón care c‚∫tig„ toat„ lumea. ™i o s„ m„ Óntreba˛i, de ce nu a fost introdus p‚n„ acum, dac„ toat„ lumea c‚∫tig„? Deci dac„ ∫i cel care-∫i caut„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/3.V.2004
un loc de munc„ poate s„-∫i aleag„ ∫i s„ selecteze din mai multe locuri de munc„, f„r„ s„ trebuiasc„ s„ bat„ pe la poarta a zeci ∫i sute de institu˛ii, dac„ ∫i agen˛ii economici c‚∫tig„, de ce nu a fost introdus mai devreme? Probabil datorit„ unei lipse de viziune ∫i de a-˛i p„sa de ceea ce se Ónt‚mpl„. Pot s„ v„ spun c„ acest model nu constituie inven˛ie rom‚neasc„. Eu l-am adoptat dup„ modelul australian.
Australia, Óntre 1996 ∫i 2000, a introdus acest sistem, iar guvernul australian a economist 2 miliarde de dolari australieni doar prin introducerea acestui sistem. De ce? Pentru c„ a eliminat foarte mult„ birocra˛ie, a facilitat accesul la g„sirea unui loc de munc„ pentru to˛i cet„˛enii — pentru c„ acesta este un sistem disponibil pentru orice cet„˛ean — ∫i, de asemenea, firmele au c‚∫tigat enorm, prin aceea c„ au putut s„-∫i selecteze mai bine personalul.
Acesta este proiectul pe care noi l-am pus Ón func˛ie, ∫i eu cred c„ pentru litoralul rom‚nesc aceasta constituie o surs„ extraordinar„. Pentru c„, pe de o parte, fiecare trebuie s„ ∫tie un unic loc unde s„-∫i caute oferta de locuri de munc„ disponibile, iar, pe de alt„ parte, ∫i firmele pot s„-∫i selecteze mai bine personalul. V„ imagina˛i c„, Ón loc s„ citeasc„ cineva zeci de C.V.-uri, Ó∫i pune oferta de loc de munc„, cu un chestionar care este pre-preg„tit, astfel Ónc‚t, din prima, dac„ nu Óndepline∫ti anumite condi˛ii, practic, nu mai plictise∫ti lumea, trimi˛‚nd oferte de loc de munc„. De asemenea, eu, dac„ vreau s„-mi caut un loc de munc„, la fel, prin intermediul r„spunsului la ofert„, pot s„ spun c„ nu m„ intereseaz„ un loc de munc„ care are un salariu mai mic de 5 milioane de lei. ™i atunci, fiecare ∫tie la ce s„ se a∫tepte, ∫i nu mai pierde nimeni timp Ón mod inutil.
Eu v„ Óncurajez, doamn„ deputat, ∫i sunt dispus s„ v„ ajut Ón aceast„ ac˛iune, pentru c„ eu cred c„, datorit„ cererii mari pe care o are litoralul rom‚nesc Ón perioada de var„, e nevoie de un asemenea sistem ∫i este nevoie s„ acord„m un sprijin pentru ca activit„˛ile economice din aceast„ zon„ s„ se desf„∫oare Ón cele mai bune condi˛ii.
O a treia Óntrebare pe care mi-a˛i pus-o, doamn„ deputat, se refer„ la proiectul privind plata electronic„ a taxelor ∫i impozitelor locale. V„ spuneam, la serviciile de e-government, c„ am introdus acest sistem de plat„ a taxelor ∫i impozitelor locale, c„ am reu∫it s„ schimb„m foarte multe din aceste lucruri. Trebuie s„ v„ m„rturisesc, cu nepl„cere, c„ am Ónt‚mpinat o rezisten˛„, Ón schimb, nea∫teptat„: extrem de mul˛i func˛ionar, nec„ji˛i de aceast„ decizie luat„ de c„tre Guvern, de a impune ∫i acceptarea pl„˛ii cu card (sunt 5 milioane de posesori de carduri ast„zi Ón Rom‚nia), s-au speriat. S-au speriat c„, la ghi∫eu, dac„ vine cineva s„ pl„teasc„ cu cardul, nu numai cu numerar, nu-i mai r„m‚ne clasica îaten˛ie“ — vede˛i ghilimele —, clasicii bani care erau l„sa˛i Ón permanen˛„ ∫i care se constituiau Óntr-o sinecur„ pentru to˛i ace∫ti oameni. ™i, din acest motiv, au Ónceput s„-i refuze pe to˛i cei care vin s„ pl„teasc„ cu card, sub diferite pretexte, neadev„rate toate.
Din acest motiv, acum 3 s„pt„m‚ni am adoptat o hot„r‚re de Guvern prin care am instituit amenzi foarte severe pentru to˛i cei care refuz„ nejustificat ∫i pun pe drumuri cet„˛enii, fie refuz‚nd plata cu card, fie refuz‚nd
s„ le dea acea parol„, ca s„ poat„ s„ pl„teasc„ prin intermediul calculatorului.
O s„ m„ Óntreba˛i: îBun, dar cu calculatorul ce au?“ P„i, v„ spun ce au, au realizat c„ Ón momentul Ón care Ói dau parola unui cet„˛ean, 20 de ani nu mai calc„ prin prim„rie cet„˛eanul respectiv! Nimeni nu vine s„ stea la coad„ de bun„voie, s„ piard„ vremea, fie c„ e diminea˛„, fie c„ e sear„, fie c„ e frig sau cald afar„! ™i au realizat c„ omul, o dat„ intrat Ón posesia parolei, Ó∫i va pl„ti taxele ∫i impozitele locale de acas„: s‚mb„ta, duminica, c‚nd are el timp, ∫i nu mai calc„ prin prim„ria aia 20 de ani!
™i atunci, a intervenit acest mecanism de conservare, pe care suntem deci∫i s„-l distrugem. S„-l distrugem, pentru c„ op˛iunea aceasta, de a moderniza Rom‚nia, noi nu o discut„m ∫i nici nu o negociem cu nimeni, cu at‚t mai pu˛in cu aceia care ne chinuiesc Ón fiecare zi.
Referitor la municipiul Mangalia, aici sistemul de plat„ on-line func˛ioneaz„ ∫i poate fi accesat la adresa de Internet http://taxe.mangalia.ro. Este un sistem care a fost introdus Ón beneficiul celor din Mangalia ∫i Ón beneficiul celor care vor veni Ón aceast„ perioad„.
Eu cred c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia, c‚nd, practic, nu mai exist„ firm„ f„r„ o adres„ de Internet, exist„ foarte multe firme care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea de comer˛ prin intermediul Internetului, primind comenzi, accept‚nd pl„˛i, f„c‚nd pl„˛i, constituie o adaptare a Rom‚niei la normalitate. Ast„zi Ón Rom‚nia nu exist„ nici o deosebire din acest punct de vedere nici fa˛„ de Germania, nici fa˛„ de Fran˛a, nici fa˛„ de Italia, suntem la fel ca celelalte ˛„ri dezvoltate ∫i civilizate din Europa. ™i acest lucru pentru c„, Ón primul r‚nd, cet„˛eanul rom‚n Ól merit„, ∫i noi acest lucru l-am f„cut.
Doamn„ deputat, domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi da˛i voie ca r„spunsurile complete s„ le Ónm‚nez doamnei deputat ∫i s„ v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.