™i l-am Óntrebat pe cel care conducea jude ˛ ul, Ól chema Ciucu. Om de treab„, de altfel! **îTovar„∫e Ciucu, dumneavoastr„ a ˛ i auzit c„ Ón Sarmizegetusa a intrat I.G.O., ∫i face pentru regizorul Vitanidis oper„ de cur„ ˛ are a cet„ ˛ ii, arunc‚nd aceste nenorocite de urme dacice?“**
**îDa“,** zice, î **este o treab„ foarte bun„. Am ob ˛ inut ∫i ni∫te bani ∫i oameni ca s„ termin„m c‚t mai repede!“** , ∫i militarii aruncau Ón pr„pastie urmele **Ceasului,** urmele **Cet„ ˛ ii,** urmele civiliza ˛ iei dacice str„vechi. S„ sc„p„m dracului de ea, s„ nu ne mai ˛ in„ Ón loc din dezvoltarea noastr„ at‚t de dorit„ de noi to ˛ i, dar pe care unii nu o Ón ˛ elegeau, nu ∫tiau ce e aia dezvoltare. El nu ∫tia, omul respectiv, ∫i ceilal ˛ i, poate, cu excep ˛ ia regizorului Vitanidis (Dumnezeu s„-l ierte!), el nu ∫tia c„ Ón acest fel mergem cu hot„r‚re spre paleolitic, ∫i nu spre un viitor luminos, cum era promisiunea general„. Atunci am venit la Bucure∫ti la cel care era secretarul Comitetului Central cu propaganda ∫i presa, Dumitru Popescu, ∫i, pentru c„ omul respectiv era un intelectual adev„rat, citise c„r ˛ i, era ∫i creator, Ón afara faptelor lui contestate de unii, a intervenit, a ajuns la cel care conducea ˛ ara ∫i s-a oprit aceast„ oper„ criminal„, oper„ pe care, Óns„, o vedem la alte propor ˛ ii, Ón alte ora∫e, Ón plin„ desf„∫urare acum.
Acum, **de aici, de la tribuna Senatului, cu toat„ responsabilitatea pe care mi-o d„ remu∫carea c„ sunt contemporan cu asemenea acte, cer oprirea acestor crime Ómpotriva civiliza ˛ iei care ne-a premers ∫i care este Ónglobat„ Ón r„d„cina noastr„; actul de derom‚nizare a Rom‚niei de la H‚r∫ova ∫i de la Constan ˛ a trebuie s„ Ónceteze.**
**Derom‚nizarea se petrece ∫i prin moartea poe ˛ ilor rom‚ni.** A murit, iat„, am aflat cu durere, poetul Ion Dr„g„noiu, la 60 de ani. E aceea∫i v‚rst„ la care se afl„ ∫i cel care v„ vorbe∫te ∫i anun ˛ „ moartea altui poet, aici. E acela∫i lift al cobor‚rii Ón nefiin ˛ „, e aceea∫i senza ˛ ie de frig al v‚rstei care nu iart„.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003
Dumnezeu s„-l ierte pe poetul Ion Dr„g„noiu. **Un act invers, de demnitate na ˛ ional„, este cel pe care l-a s„v‚r∫it intelectualul ∫i sportivul, antrenorul Mircea Lucescu, duc‚nd Ón Turcia dovada, pe care am fi bucuro∫i s„ o reg„sim ∫i Ón ˛ ar„, c„ Ón Rom‚nia se nasc oameni excep ˛ ionali ∫i c„ numai proasta noastr„ inspira ˛ ie Ói Óndep„rteaz„ de ˛ ar„. R„ul pe care ni-l facem noi Óntre noi creeaz„ aceaste situa ˛ ii imposibile, ca Rom‚nia s„ aib„ un campionat de fotbal pierdut aproape Ón subsolul continentului, iar oameni din fotbalul rom‚nesc s„ fac„ gloria altor ˛ „ri ∫i s„ se afirme acolo ∫i s„ afirme acolo valorile pe care le primesc Ón grij„.** Este extraordinar ceea ce a f„cut acest om ∫i cred c„ faptele sale se Ónscriu mult Ón afara zonei strict sportive ∫i intr„ Ón domeniul larg social ∫i na ˛ ional, pun‚ndu-ne problema delicat„ dac„ **nu cumva Rom‚nia este un vulcan care produce valori ∫i un zid la care sunt omor‚te Ón permanen ˛ „ valori.**
Œn ce m„ prive∫te, cred c„ Rom‚nia este ∫i una, ∫i alta. Dar faptul c„ rom‚nii, de at‚ta timp, nu se pot afirma p‚n„ la cap„t acas„ – ∫i nu a∫ vrea s„ citez eu nume, pentru c„ le ∫ti ˛ i cu to ˛ ii – Óncepe s„ m„ sperie, s„ m„ Óngrijoreze ∫i s„-mi pun„ probleme de con∫tiin ˛ „.
Œn aceast„ vreme, de fapt, deodat„ cu cele pe care le-a ˛ i auzit, un poet de geniu, un om ciudat cu care pu ˛ ini al ˛ ii se Ón ˛ eleg, poetul Ion Gheorghe, poet excep ˛ ional, se ocup„ de identitatea rom‚neasc„ str„veche. Sigur c„ el se ceart„ cu toat„ lumea, sigur c„ se ceart„ ∫i cu noi la Comisia pentru cultur„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„. Sigur c„ Ónjur„ pe cine crede el c„ trebuie Ónjurat, lucru pe care eu nu-l consider totdeauna drept, dar **Ion Gheorghe este posesorul unei adev„rate comori de arheologie rom‚neasc„ foarte veche, un alt fel de trecut al ˛ „rii ∫i, de decenii ∫i decenii, el strig„ la marginea ora∫ului sau la Florica, Ón jude ˛ ul Buz„u, unde-∫i tr„ie∫te verile: îAm dovezile coerente ale unui trecut care ne situeaz„ dincolo de previzibil ∫i dincolo de civiliza ˛ iile recunoscute gr„bit ca ultimele Ón timp“.** Ion Gheorghe nu este Ón ˛ eles ∫i poate nici noi, cei care, totu∫i, Ól ap„r„m ∫i Ói spunem numele, nu Ól Ón ˛ elegm p‚n„ la cap„t.
Academia Óncearc„ prin oameni de autoritate, dar care sunt forma ˛ i la alt„ ∫coal„ arheologic„, s„ fac„ dreptate ∫i lumin„ Ón acest tezaur al lui Ion Gheorghe.
Diverse publica ˛ ii sus ˛ in efortul lui Ion Gheorghe. E dificil de lucrat cu acest poet, dar v„ spun c„ merit„ tot efortul ∫i eu cred c„ **ar trebui, dac„ ∫i dumneavoastr„ ve ˛ i fi de acord, ca un grup de lucru, o comisie a Senatului, s„ Óncerce apropierea de acest fapt, pentru c„ noi, la Comisia pentru cultur„, culte ∫i mijloace de informare Ón mas„, nu avem puterea de a stabili, mai ales, interdependen ˛ ele care privesc toate aceste comori ale lui Ion Gheorghe ∫i pe care, sup„rat c„ nu e Ón ˛ eles Ón ˛ ar„, vrea s„ le dea Ucrainei sau Rusiei, lucru imposibil de imaginat, dar asta este voin ˛ a lui, a∫ zice eu, rea, voin ˛ a lui de om sup„rat.**
S„ vedem aceste interdependen ˛ e spre a putea recupera Óntregul trecut, a∫a cum este el, al acestor opere extraordinare. **Pietrele lui Ion Gheorghe vor fi peste timp, pe de o parte, dovada acestui trecut dep„rtat al nostru, dar, pe de alt„ parte, ∫i dovada neputin ˛ ei noastre de a Ón ˛ elege fenomene cu care suntem contemporani.**
Situez opera lui Ion Gheroghe, ∫i opera lui poetic„, ∫i opera lui arheologic„, Ón r‚ndul fenomenelor de reÓnzdr„venire a ˛ „rii sale ∫i a capacit„ ˛ ii ei de a se exprima Ón lume, un efort contra derom‚niz„rii.
M„ voi ocupa acum de c‚teva lucruri care ˛ in de ceea ce, Ón urm„ cu ani, discutam aici, ∫i anume **legitima ˛ ia de maghiar.** Am exprimat atunci opinia c„ nu este vorba de un fapt care s„ ne conduc„ spre Europa, spre integrare, spre compatibilizare ∫i unitate, ci, mai degrab„, **e un remarcabil ∫i negativ efort de Óntoarcere la trecut, de punere a etniei Ónaintea cet„ ˛ eniei ∫i a tuturor Ónaintea dorin ˛ ei de europenizare.**
Am afirmat public, aici ∫i la TV, despre acel statut al maghiarilor de dincolo de grani ˛ e, c„ duce cu g‚ndul la purificarea etnic„ ∫i c„ a∫a ceva nu trebuie Óng„duit ∫i nu trebuie promovat.
Eforturile noastre prioritare s-au Ónt‚lnit fericit cu con∫tiin ˛ a european„ ∫i cu b„t„lia autorit„ ˛ ilor din Slovacia ∫i din Rom‚nia pentru a nu se acredita o asemenea enormitate retrograd„ ∫i antieuropean„ Ón mileniul nostru. ™i, iat„, Guvernul ungar, guvern pe care, de altfel, l-am mai salutat aici pentru c‚teva dintre eforturile sale de normalizare ∫i de punere a situa ˛ iei din Europa de R„s„rit Ón cadre legale, **Guvernul ungar a scos multe dintre acele componente otr„vite ale Legii legitima ˛ iei de maghiar. Dac„ elimina Legea, f„cea ∫i mai bine!**
Oricum, s-a scos pasajul controversat din preambulul legii care se referea la o na ˛ iune maghiar„ unic„ ∫i unit„ ∫i care deranja relieful politic ∫i civic al ˛ „rilor din jur, pentru c„ era o jignire la adresa fiec„rei ˛ „ri ca o unic„ ∫i oco∫„ capital„ imperial„ s„ se ocupe de cet„ ˛ eni ai altor ˛ „ri?
Numai c„ faptul respectiv are o relevan ˛ „ mai mic„ Ón momentul Ón care la o expozi ˛ ie interna ˛ ional„ de folclor de la Toronto, desf„∫urat„ la mijlocul lunii mai, revizioni∫ti maghiari au prezentat un stand cu titlul **îTransylvania“** pe locul pe care trebuia s„ se afle Rom‚nia al„turi de standurile oficiale ale Rusiei, Chinei, Portugaliei sau Olandei.
La acest stand, printre dansurile ∫i c‚ntecele populare ungare, li se explica – ∫i nici nu ∫tiu dac„ erau toate ungare, am mai auzit de **îCioc‚rlia“** c‚ntat„ ungure∫te Ón diverse locuri din lume ∫i considerat„ copil vitreg al spiritualit„ ˛ ii maghiare – vizitatorilor c„ **Transylvania** este un str„vechi teritoriu maghiar, care a fost f„cut cadou rom‚nilor de c„tre americani.
Este drept s„ spunem c„, sesizat, consulul general al Rom‚niei, Dumitru Teculescu, a intervenit pe l‚ng„ autorit„ ˛ ile locale care s-au delimitat de astfel de ie∫iri ∫i au declarat c„ nu au nici o implicare Ón organizarea manifest„rii.
Sigur c„ pe noi ne-ar fi interesat ca respectivul consul s„ afle mai devreme c„ se preg„te∫te a∫a ceva ∫i locul Rom‚niei s„ fie respectat ∫i onorat de ceea ce Ónseamn„ Rom‚nia de ast„zi.
**Exist„ tendin ˛ a printre politicieni, ∫i uneori ∫i printre politicienii de v‚rf, am Ónt‚lnit-o uneori ∫i la nivelul cel mai Ónalt, de a vorbi despre realit„ ˛ i ca ∫i c‚nd respectivele realit„ ˛ i ar face parte dintr-o expozi ˛ ie de pictur„ prin care d‚n∫ii trec ∫i constat„ ce s-a mai Ónt‚mplat, cu mirare.**
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003
Or, chestiunea nu se pune, dup„ p„rerea mea, a∫a, chestiunea este c„ la eveniment nu a participat Rom‚nia, ci a participat o band„ de revizioni∫ti care s-a dat drept î **Transylvania“.** Aproape la fel cu textul care fusese pus la vot Ón Camera Deputa ˛ ilor, cu privire la **popula ˛ ia** din Harghita ∫i Covasna, nu la **cet„ ˛ eni ai minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale,** ci **popula ˛ ia,** spre a Óntemeia **conceptul de popor,** de **dublu popor,** eventual de **triplu,** spre ideea nenorocit„ de stat multina ˛ ional.
Trebuie, totu∫i, s„ ac ˛ ion„m ∫i Ón preÓnt‚mpinarea unor asemenea fapte criminale, mizerabile, fapte care ne pun grave probleme cu privire la identitatea ∫i locul nostru Ón lume. Nu se poate ca l‚ng„ Rusia, China, Portugalia, sau Olanda s„ apar„ ˛ ara **îTransylvania“,** pus„ Ón oper„ de ni∫te revizioni∫ti unguri, ∫i consulul general rom‚n s„ afle, Óntr-un t‚rziu, ∫i s„ aib„ p„reri negative despre asta. Faptele conteaz„! Unde era totu∫i Rom‚nia? De ce nu am ac ˛ ionat Ónainte de acest afront? Cum ac ˛ ion„m acum? Iar juc„m cu negrele?
Dar nu era mai bine ca Rom‚nia s„ fie prezent„ acolo? Nu era mai bine ca eliminarea numelui ˛ „rii noastre s„ nu se petreac„? Nu mai calific lucrarea acelor revizioni∫ti, nu mai calific Ómprejurarea c„ exist„ Ónc„, Ón ciuda tuturor eforturilor de Ónseninare a atmosferei, asemenea provoc„ri ordinare pe care nici o autoritate din ˛ ara noastr„ nu are voie s„ le lase nesanc ˛ ionate ∫i s„ nu se exprime cu fermitate asupra lor.
Dar, iat„ ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ ar„: pe bun„ dreptate, dup„ c‚teva decenii dup„ ce faptele s-au petrecut, autorit„ ˛ ile de la Bucure∫ti au hot„r‚t c„ e moral ca la T‚rguMure∫ s„ apar„ un monument dedicat victimelor Holocaustului sub inscrip ˛ ia **îRemember Holocaust“.**
Ei bine, acela∫i Minister al Culturii ∫i Cultelor care s-a ocupat de acest fapt a considerat necesar s„ pun„ – sub acest text, totu∫i deshidratat, atemporal, ie∫it din istorie – ∫i o explica ˛ ie. Iat„ textul: îAminte∫te- ˛ i, pentru sfin ˛ irea numelui fra ˛ ilor no∫tri evrei din T‚rgu-Mure∫ ∫i Ómprejurimi, care au fost deporta ˛ i de c„tre guvernul fascist – maghiar, Ón prim„vara anului 1944, ∫i au fost uci∫i Ón lag„rele mor ˛ ii de c„tre du∫manii nazi∫ti. Fie-le ve∫nic„ amintirea!“
De la apari ˛ ia monumentului, Ón unele cercuri maghiare ∫ovine a ie∫it un scandal extraordinar. Oamenii de v‚rf ai U.D.M.R., presa de limb„ maghiar„ din Rom‚nia atac„ respectiva inscrip ˛ ie.
## Iat„ cotidianul îKrónika“ din Cluj crede c„ pe inscrip ˛ ie **îmonumentul creat de Izsác Martón aduce omagiu c„l„ilor“.**
Œn presa maghiar„ din Rom‚nia au v„zut lumina tiparului ∫i afirma ˛ ii potrivit c„rora Ón anii domina ˛ iei horthyste nici un evreu din Ardealul de Nord nu a avut de suferit.
Œn **îSzabadság“** din Cluj-Napoca: **îatitudinea Rom‚niei fa ˛ „ de propriul s„u Holocaust, din Moldova, Basarabia ∫i Transnistria, din r‚ndul popula ˛ iei evreie∫ti, este de a∫a natur„ Ónc‚t s„ arunce Óntreaga vin„ asupra ungurilor, def„im„torii de ast„zi ai istoriei ne Ónvinov„ ˛ esc pe noi, cei care tr„im ast„zi, de toate atrocit„ ˛ ile petrecute Ón urm„ cu mai bine de o jum„tate de secol.“** Sf‚nt„ neobr„zare ∫ovin„!
Ziarul “Háromszék“ din Sf‚ntu Gheorghe afirm„: **îinscrip ˛ ia de pe soclul monumentului Holocaustului aduce jignire maghiarimii“.** Cum adic„? Se identific„ maghiarimea cu Horthty?
Cotidianul “Népújság“ din T‚rgu-Mure∫: **îÓn mesajul ministrului culturii ∫i cultelor, transmis cu prilejul dezvelirii monumentului, s-a accentuat teroarea exercitat„ de jandarmii unguri, dar nu s-a men ˛ ionat nimic despre crimele antisemite din timpul dictaturii antonesciene“.**
La T‚rgu-Mure∫, a∫adar, a fost a∫ezat un moment. Prea t‚rziu, dar bine c„ m„car acum. Un monument Ón onoarea acelor evrei care au fost prigoni ˛ i ∫i omor‚ ˛ i de horthy∫ti, Ón vremea ocupa ˛ iei.
**La T‚rgu-Mure∫, Ón 1944, nu era nici un Antonescu, degeaba se Óncearc„ din nou aceast„ provocare, aceast„ minciun„, aceast„ diversiune.** Acolo era r‚nduial„ maghiar„, guvernare maghiar„, era un guvern al Budapestei, care a f„cut crimele Ómpotriva umanit„ ˛ ii, pe tot teritoriul pe care Ól avea sub c„lc‚i, crime pe care nu e cazul s„ le disput„m, pentru c„ nu e nimic de disputat. Conform m„rturiilor, din Ungaria, a∫a cum ar„ta ea la acea vreme, cu ocuparea Transilvaniei cu tot, oameni de diverse na ˛ ionalit„ ˛ i, Ón primul r‚nd evrei, dar ∫i alte na ˛ ionalit„ ˛ i, c„utau solu ˛ ii pentru a coborÓ Ón Transilvania de Sud, Ón ceea ce mai era atunci Regatul Rom‚niei.
De ce at‚ta neru∫inare de a ni se Óntoarce, prin aceste cuvinte, ∫i prin atitudinea unor lideri, generozitatea cu care am privit ∫i privim c„tre fra ˛ ii no∫tri de toate na ˛ ionalit„ ˛ ile? Eu nu vreau s„ redeschid problema: cine a fost mai vinovat, Budapesta sau Bucure∫tii? Nu asta este problema acum, de∫i adev„rul e clar pentru Ardealul de Nord: Guvernul de la Budapesta poart„ responsabilitatea Holocaustului.
Sigur, este limpede, ∫i eu numai despre lucruri sigure vorbesc, c„ Ón 1944, la T‚rgu-Mure∫ era ocupa ˛ ie ∫i guvernare maghiar„ ∫i c„ respectiva ocupa ˛ ie s-a soldat inclusiv cu trimiterea a numero∫i evrei Ón lag„rele mor ˛ ii, ca s„ nu mai vorbesc ast„zi despre Ip, Treznea, Moisei ∫i at‚tea alte locuri, Óns‚ngerate de ac ˛ iunile Ómpotriva rom‚nilor. Ne ocup„m acum numai de acest monument. Or, dac„ a∫a ceva s-a petrecut, dac„ istoria este clar„ Ón aceast„ privin ˛ „, de ce acest efort, care se manifest„ ∫i pe plan interna ˛ ional, de a Óncurca lucrurile?
De altfel, **aportul Guvernului de la Budapesta la Holocaust, Ón acei ani, c‚nd evrei, de pe tot teritoriul guvernat de Budapesta, au fost trimi∫i la moarte, este uria∫.**
Cine vede, din lume, harta Rom‚niei de ast„zi, a∫a cum se Ónt‚mpl„, Ón multe capitale europene, care nu au timp de nuan ˛ e, uit„ c„ Ón 1944 nu era aceea∫i hart„ ∫i, din acest motiv, rom‚nii apar Ón multe, foarte multe capitale ale lumii ca vinova ˛ i de ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Ardealul de Nord.
**Trebuie, dup„ p„rerea mea, ca Ministerul Culturii ∫i Cultelor care a f„cut acest gest salutar ∫i care ∫i-a acoperit Ón acest fel numele cu gloria de a fi a∫ezat la locul s„u un monument al drept„ ˛ ii, pentru obida, pentru suferin ˛ a, pentru lacrima ∫i s‚ngele celor omor‚ ˛ i Ón mod inuman Ón acea vreme, s„ intervin„, s„-∫i spun„ punctul de vedere ∫i s„ l„mureasc„ Ónc„ o dat„, principial lucrurile.** ™i s„ ap„r„m acest monument! Nu trebuie s„ mergem
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003
ca Ón luptele de partizani, undeva Ón tufi∫uri, ∫i s„ anun ˛ „m dreptatea noastr„ la 1000 de ani dup„ ce ea a ∫i expirat.
Trebuie ie∫it la lumin„, trebuie spus de ce s-a pus aceast„ t„bli ˛ „ care e dreapt„, e poate chiar prea pu ˛ in aspr„ cu autorii crimei care trebuie considera ˛ i ca atare, criminali, nu maghiari, nu turci, nu s‚rbi. Dar criminali maghiari! Cine a f„cut crima, cine a f„cut Holocaustul s„-∫i asume a∫a cum se cuvine responsabilitatea istoric„, dac„ se consider„ urma∫i ai autorilor crimei. Nu se consider„ urma∫i ai criminalilor? Atunci s„-i condamne pe criminali, nu s„ sar„ Ón ap„rarea lor!
Eu cred c„ toat„ ac ˛ iunea, toat„ campania Ómpotriva acestui monument jigne∫te, pe de-o parte, memoria evreilor care au fost omor‚ ˛ i, Ón mod bestial, dup„ ce au fost trimi∫i cu trenurile mor ˛ ii din Ardeal, pretutindeni acolo unde erau ma∫in„riile mor ˛ ii preg„tite, ∫i, pe de alt„ parte, jigne∫te Guvernul rom‚n care a f„cut un a∫teptat gest de dreptate.
**Era mult mai urgent s„ apar„ acest monument, dec‚t s„ reapar„ cumva monumentul generalilor maghiari de la Arad, generali care s-au Ónvrednicit s„ omoare rom‚ni.** Asupra acestui monument de la Arad m-am pronun ˛ at Ón prea dese r‚nduri aici, ca s„ mai insist. Dar am fost lini∫tit Ón con∫tiin ˛ a mea, v„z‚nd c„ premierul Adrian N„stase a cerut s„ nu fie urgen ˛ „ Ón a∫ezarea acelui monument la Arad, dimpotriv„, a spus c„ este ∫i dumnealui Ómpotriva punerii acelui monument la Arad, Ón perioada c‚t partidul pe care Ól conduce este la conducerea treburilor executive ale Rom‚niei.
**Trebuie, totu∫i, s„ ie∫im din aceste procese de Ónt‚rziere a reformei economice ∫i a reformei de con∫tiin ˛ „ ∫i s„ trecem la ceea ce este urgent, viitorul Rom‚niei, viitor care Óncepe, dac„ suntem aten ˛ i, chiar acum, elimin‚nd aceste otr„vuri, elimin‚nd aceste provoc„ri, elimin‚nd aceste moduri anacronice, retrograde de a face istorie ∫i cre‚nd unitatea na ˛ ional„.**
A∫ vrea, Ónc„ o dat„, s„ afirm deschiderea mea c„tre oamenii de toate na ˛ ionalit„ ˛ ile. Nu am nimic Ómpotriva nim„nui pentru c„ Ói curge Ón vine un altfel de s‚nge dec‚t al meu, dimpotriv„, cred c„ trebuie o mare generozitate ∫i un mare efort de fraternitate, Ón perioada care urmeaz„, din partea tuturor. Dar s„ nu ne acuze pe noi de na ˛ ionalism ni∫te oameni care provoac„, pur ∫i simplu, prin acte ∫ovine, tulburare ∫i nelini∫te ∫i care lupt„ Ómpotriva unit„ ˛ ii na ˛ ionale.
Ceea ce se Ónt‚mpl„ acum Ón Rom‚nia trebuie s„ se Ónt‚mple Ón direc ˛ ia rena∫terii na ˛ ionale prin economie, prin ∫tiin ˛ „, prin cultur„ ∫i printr-o cu totul alt„ atmosfer„ social„ ∫i politic„!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.