Iulian Mincu

Tocmai, aþi observat c„ am prescurtat la maximum referatul pe care l-am prezentat. ™i a∫ vrea s„ spun c„ ∫i aici voi prescurta la maximum ∫i m„ voi referi la problemele principale ∫i a∫ vrea s„ reiau.

Œn ziarul îRom‚nia liber„“ nr. 86/1999 se publicau rapoartele venite din partea centrelor de recrutare din Óntreaga þar„ ∫i se insista pe urm„toarele: îŒn r‚ndurile tinerilor sunt tot mai frecvente afecþiunile cardiace, digestive ∫i neuropsihice, care-i fac inapþi pentru efectuarea stagiului militar. Medicii sunt alarmaþi pentru num„rul mare al cazurilor de nevroz„, tulbur„ri anxiofobice ∫i de personalitate.“

Un alt motiv de Óngrijorare Ól constituie sc„derea drastic„, mai ales Ón mediul rural, a coeficientului de inteligenþ„ sub 60% la un num„r mare de tineri, ceea ce Ói face, de asemenea, inapþi pentru serviciul militar. Cercet„rile recente Ón mediul rural f„cute de echipe de psihologi ∫i medici g„sesc un procent al bolilor psihice de peste 2% din populaþia cercetat„, Ónregistr‚ndu-se o pronunþat„ cre∫tere la minori. De asemenea, coeficientul de inteligenþ„ sub 60% s-a Ónt‚lnit Ón mediul rural p‚n„ Óntre 40 ∫i 50% din lotul de tineri ∫i copii cercetaþi. Cauzele, Ón mod deosebit, sunt: subnutriþia cronic„, mai ales Ón proteine de origine animal„, lipsa unor vitamine ∫i oligoelemente. La aceasta se adaug„ ∫i consumul de alcool fabricat Ón gospod„ria proprie Ón cantit„þi exagerate.

Œn ceea ce prive∫te alimentaþia, a∫ vrea s„ dau o comparaþie Óntre alimentaþia din Vest, f„cut„ Ón medie ∫i publicat„, ∫i cea din Rom‚nia, pentru anul 2000. ™i redau pe scurt: proteinele — 14,4% Vestul, Rom‚nia – 14%; din acestea, cele animale, Ón Vest – 8,8%, Ón Rom‚nia – 4,8%; vegetale – 5,6%, Ón Rom‚nia – 9,3%;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 gr„simile – 35,9% Ón Vest, 33,9% Ón Rom‚nia, numai c„ cele animale sunt Ón Vest de 17%, iar Ón Rom‚nia de 27,8%, iar cele vegetale sunt de 18% Ón Vest ∫i 6% Ón Rom‚nia; glucidele sunt 45% Ón Vest, sunt 62% Ón Rom‚nia; consumul de alcool Ón Vest – Ón medie de 4,6 g, iar Ón Rom‚nia variaz„ Óntre 30 ∫i 75 g, Ón raport de regiune. A∫ vrea s„ mai spun consumul de sare este de 6 p‚n„ la 8 g Ón Vest, 12-16 g Ón Est.

A∫ vrea s„ v„ dau acum o comparaþie foarte pe scurt, la fel, pentru a edifica situaþia care duce la patologia pe care o avem noi Ón Rom‚nia, ceea ce a publicat tot îRom‚nia liber„“ Ón 7 mai 1993, cu date preluate din Enciclopedia lui Gusti, din buletinele de statistic„ publicate p‚n„ Ón 1993 ∫i cu care noi am continuat pe buletinele de statistic„ p‚n„ Ón anul 2000. ™i vreau s„ comparaþi: 1933 – carnea (vorbesc de Rom‚nia acum) – 250 g, Ón 1982 – 165 g, Ón 1992 – 125 g, Ón 1998 – 117 g, Ón 2000 – 105 g; laptele – 250 cm[3] Ón 1933, 500 – Ón 1982, 448 – 1992, 304 – Ón 1998, 248 – Ón 2000; legumele – 330 Ón ’33, ’82 – 450, ’92 – 266, ’98 – 309, Ón 2000 – 300; fructele – 460 Ón 1933, ca s„ scad„ treptat, treptat, s„ ajung„ la 130 Ón ’92, 100 Ón ’98 ∫i 73 Ón 2000, iar zah„rul s„ fie 33 Ón 1933, 60 – Ón ’82, 67 – Ón ’92, 31 – Ón ’98, 30 – Ón 2000.