Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

V„ rog s„ Ómi permiteþi s„ declar deschis„ ∫edinþa Camerei Deputaþilor de ast„zi, anunþ‚ndu-v„ c„, din 345 de deputaþi, sunt prezenþi 308; 37 sunt absenþi, din care 21 particip„ la alte acþiuni parlamentare.

Œnainte de a intra Ón abordarea proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi, v„ rog s„ Ómi permiteþi s„ prezint o informare cu privire la iniþiativele legislative Ónregistrate la Camera Deputaþilor, care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor m„suri financiare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci; pentru avize – Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi. Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgenþ„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor m„suri fiscale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 pentru avize — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgenþ„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea Óntreprinz„torilor privaþi pentru Ónfiinþarea ∫i dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, iniþiat„ de domnii deputaþi Pécsi Ferenc ∫i Vida Gyula.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize – Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci, Comisia pentru industrie ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termen de depunere a raportului: 4 martie 2002.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgenþ„.

Œn continuare, o s„ v„ prezint o not„ cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de a sesiza Curtea Constituþional„:

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 2/2002 privind finanþarea restanþelor aferente aplic„rii prevederilor Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea Ón anul 2001 a unui sprijin direct de minimum un milion de lei produc„torilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanþare de la bugetul de stat;

— Legea privind schimbarea denumirii satului Lunca Teuzului din componenþa comunei Beliu, judeþul Arad;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2001 privind Ónfiinþarea ∫i organizarea Institutului Naþional de Administraþie;

— Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare;

— Legea privind Ónfiinþarea comunei M„d„ra∫, judeþul Harghita;

— Legea privind Ónfiinþarea comunei Cozmeni, judeþul Harghita;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 157/2001 privind garantarea unui plasament interbancar.

( _Parlamentarii P.N.L. ∫i P.D. reclam„ faptul c„ nu exist„ o bun„ acustic„ Ón sala de ∫edinþe._ )

V„ rog s„ sesizaþi Departamentul tehnic!

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Noi v„ sesiz„m pe dumneavoastr„, s„ luaþi m„suri!

V„ rog s„ m„ sesizaþi la Ónceput, nu la sf‚r∫it. Oricum lista este afi∫at„ ∫i v„ rog s„ urm„riþi exact proiectele pe care eu nu vi le-am citit corect.

Domnul deputat Bolca∫, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare.

## Domnilor colegi,

V„ fac formala Óncuno∫tinþare c„ Ón urma excluderii din partid a domnului deputat Ilie Neac∫u grupul nostru

parlamentar Ói retrage sprijinul politic, el nemaif„c‚nd parte din acest grup.

Œn acela∫i timp, ca urmare a demisiei domnului deputat Sever Me∫ca, de asemenea, i-am retras sprijinul politic, d‚nsul nemaif„c‚nd parte din grupul nostru parlamentar.

Este Óncuno∫tinþarea formal„ ∫i concluzia evenimentelor ce s-au derulat Ón aceast„ s„pt„m‚n„.

V„ mulþumesc.

## **Voci din sal„:**

Mai sunt ∫i alþii?

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Pe c‚þi Ói doriþi, v„ rog s„-i primiþi!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu v„ bucuraþi de necazul altora, stimaþi colegi, pentru c„ ∫tiþi cum e cu îcine sap„ groapa altuia“.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Iertaþi-m„, dar nu este nici un înecaz“!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

îNecazul“ e al dumneavoastr„, c„ acolo vin!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu zic s„ nu mai priviþi cu at‚ta senin„tate ca la Ónceputul legislaturii, c‚nd puteaþi da cu d„rnicie Ón st‚nga ∫i Ón dreapta. Aþi ajuns la un moment c‚nd trebuie s„ v„ str‚ngeþi r‚ndurile, stimaþi colegi.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

™tiþi c‚þi au plecat acum 2 ani de la P.S.D.? 30, cu Mele∫canu, ∫i nu a mai murit P.S.D.-ul!

Œi cer iertare domnului pre∫edinte, dar Ói solicit respectuos s„ revin„ la atribuþiile Domniei sale. Sigur c„ un schimb de replici este interesant, l-am acceptat, dar momentul are seriozitatea lui formal„ ∫i v„ rog respectuos s„ revenim la aceast„ seriozitate.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S„ trecem, stimaþi colegi, la ordinea de zi. Oricum apelul la str‚ngerea r‚ndurilor nu era deplasat, ci era o Óncurajare.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

:

Acum, depinde c‚t de tare le str‚ngem...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Primul raport de mediere pe care Ól supun dezbaterii dumneavoastr„ este cel cu privire la Legea pentru instituirea indemnizaþiei de merit.

V„ rog s„ urm„riþi, la punctul 1 comisia ne propune un text comun. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? V„ rog s„ v„ exprimaþi votul! Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriva textului comun? Nu sunt. Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 2, comisia ne sugereaz„ textul Camerei Deputaþilor, Ón unanimitate. Œn consecinþ„, nu Ól supunem dezbaterii, nici votului dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 La punctul 3, tot textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastr„.

La punctul 4, cu privire la cuantumul lunar al indem-

- nizaþiei de merit, comisia ne propune un text comun.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Un vot Ómpotriv„.

- Marea majoritate a deputaþilor a votat varianta textului

- comun.

La punctul 5 ni se propune varianta Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri ∫i nici vot.

La punctul 6, tot varianta Camerei Deputaþilor, nu se fac nici dezbateri ∫i nici vot.

V„ rog s„ constataþi c„ suntem Ón faþa unei legi cu caracter ordinar. Parcurg‚nd textele raportului de mediere, supun raportul, Ón Óntregime, votului dumneavoastr„ final.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Abþineri? Nu sunt.

- Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege

- privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

- Urm„riþi raportul, este un singur punct, cel cu privire

- la conþinutul art. 3, punctul 4, din art. I.

- Comisia ne propune varianta Camerei Deputaþilor ∫i,

- Ón consecinþ„, potrivit regulamentului nostru, nu se mai supune dezbaterii sau votului nostru.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ∫i controlul financiar preventiv.

La punctul 1 comisia propune textul Camerei Deputaþilor, deci nu se fac dezbateri ∫i vot cu privire la aceast„ soluþie.

La punctul 2 comisia ne propune tot textul Camerei Deputaþilor, care prevede, practic, aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2001. Fiind textul nostru, nu Ól mai

rtul Ón ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea ∫i funcþionarea serviciilor de reintegrare social„ a infractorilor ∫i de supraveghere a execut„rii sancþiunilor neprivative de libertate.

- La punctul 1, cu privire la art. 1, punctul 4, art. 8,

- comisia ne propune textul Senatului.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru textul Senatului? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

- La punctul 2, cu privire la art. 16, tot textul Senatului.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

- La punctul 3 din raportul de mediere, cel cu privire la

- art. II, text comun ne propune comisia. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

- Legea are un caracter ordinar. Parcurg‚nd ∫i

- adopt‚nd textele raportului de mediere, Ól

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

La art. 10, pentru lit. j), urm„riþi la punctul 11 pagina 11, se propune text comun.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. k), textul Senatului. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate. La alin. 2, textul Senatului. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La art. 12, urm„riþi punctul 12 din raportul de mediere, comisia ne propune textul Senatului. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 13 din raportul de mediere, cel cu privire

la art. 14, la alin. 1 se propune text comun. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 2 ni se propune textul Senatului. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate. La alin. 3 tot textul Senatului ni se propune. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Œmpotriv„? Abþineri? Unanimitate. La punctul 14, text Senat, dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Œmpotriv„? Abþineri? Unanimitate. La punctul 15, cu privire la art. 13, text Senat. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate. V„ rog s„ reþineþi, la punctul 15 s-a votat art. 13 alin. 1 Ón varianta Senatului, s-a eliminat al doilea text, iar art. 17, tot Ón varianta Senatului.

La punctul 16, cel cu privire la art. 18, varianta Senatului. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La punctul 17, cu privire la art. 18, varianta Senatului. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate. La punctul 18, cu privire la art. 19, text Senat. Dac„ aveþi obiecþiuni la el? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La punctul 19, cel cu privire la art. 20, text Senat. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La punctul 20, varianta Senatului pentru art. 22. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La art. 21, cel cu privire la art. 24, text Senat. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La art. 26, urm„riþi, v„ rog, punctul 22 din raportul de mediere. Varianta Senatului ni se propune. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La art. 29, urm„riþi punctul 23, comisia ne propune text Senat. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La art. 30, urm„riþi punctul 24, text Senat. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Punctul 25 din raport, cel cu privire la art. 31, text Senat. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. La punctul 25, cu privire la alin. 2, ultimul, comisia ne propune un text comun. Dac„ la acesta aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat ∫i acesta Ón unanimitate. La art. 32 urm„riþi punctul 26 din raportul de mediere. Cu privire la art. 32 alin. 1 ∫i 2 se propun textele Senatului.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

O problem„ ridicat„ de alin. 3 ∫i 4, care a fost introdus la Senat. Trebuie s„ v„ spun c„ am fost unul dintre iniþiatorii acestui proiect de lege, Óns„ mi se pare c„ la alin. 3 al art. 59 trebuie s„ mergem pe varianta Camerei Deputaþilor, respectiv pe eliminarea acestui text din conþinutul proiectului de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 Œn opinia mea, a formula urm„torul text: îBazele pentru activitatea sportiv„ ∫i de agrement care au aparþinut la 22 decembrie 1989 fostei U.T.C. ∫i care la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi nu sunt Ón posesia fundaþiilor pentru tineret se reintegreaz„ Ón proprietatea public„ a statului, urm‚nd a fi administrate de Ministerul Tineretului ∫i Sportului.“ — ...

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi, Stimaþi colegi,

Din data de 22 decembrie 1989 a trecut mai bine de un deceniu, timp Ón care, conform legislaþiei din Rom‚nia, au avut loc anumite acte ∫i fapte privind acele bunuri. Unele dintre ele, Ón mod firesc, au ajuns Ón proprietatea privat„ a unora.

Cred c„ a veni cu un asemenea text Ón anul 2002, prin care anumite bunuri din proprietatea public„ a oricui s„ reajung„ Ón proprietatea public„ a statului, este contrar prevederilor constituþionale. Drept urmare, v-a∫ sugera, domnilor colegi, s„ mergem la acest punct, c‚t ∫i la punctul urm„tor pe varianta Camerei, adic„ s„ renunþ„m la aceast„ idee.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit obiecþiile colegului nostru Ráduly, v„ rog s„ urm„riþi textul ∫i s„ v„ spuneþi ∫i dumneavoastr„ p„rerea. Nu exist„ alt„ intervenþie.

Eu supun totu∫i votului Ónt‚i varianta Senatului cu privire la alin. 3 al art. 59.

Cine este pentru varianta Senatului? V„ rog s„ v„ exprimaþi votul! 106 voturi pentru. Œmpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? 18 abþineri.

Deci, cu 106 voturi pentru, 15 Ómpotriv„ ∫i 18 abþineri, s-a adoptat varianta Senatului pentru alin. 3 al art. 59.

Aveþi obiecþii ∫i la alin. 4, domnule Ráduly?

## **Domnul Ráduly Róbert Kálmán**

**:**

Nu mai are sens.

Supun totu∫i votului dumneavoastr„ alin. 4 al art. 59. Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„. Un vot Ómpotriv„.

Abþineri? 6 abþineri.

Cu un vot Ómpotriv„ ∫i ∫ase abþineri, s-a adoptat textul Senatului.

## Stimaþi colegi,

Este vorba de o lege cu caracter organic ∫i, av‚nd Ón vedere c„ s-au pronunþat ∫i p„reri contrare, vom supune votului final aceast„ lege Ón ∫edinþa de vot final de m‚ine.

Mai este un singur raport de mediere, la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 30/2000.

Diferenþa vizeaz„ caracterul legii — organic sau ordinar. Camera Deputaþilor l-a calificat ordinar, Senatul — organic. Comisia de mediere ne propune textul Senatului.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Supun Ón ansamblu raportul de mediere votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la propunerea legislativ„ privind protecþia informaþiilor clasificate.

Cu privire la punctul 8 din raportul suplimentar, unde ne-am oprit, v„ amintesc c„ amendamentul care a fost propus a fost respins cu majoritate de voturi. Dup„ un interval de cel puþin trei minute, s-a contestat num„rarea. Av‚nd Ón vedere c„ o renum„rare nu mai era posibil de f„cut Ón acelea∫i condiþiuni ∫i av‚nd Ón vedere ∫i practica noastr„ de p‚n„ acum, eu nu cred c„ mai putem supune votului din nou acest text.

Œn privinþa cererii de a se apela la un alt vot, respectiv votul cu bile, acest lucru nici nu ar mai fi posibil, pentru c„ Ón momentul Ón care s-a pus la vot s-a acceptat votul prin ridicare de m‚ini ∫i atunci nu se mai poate reveni la un alt sistem de vot.

Trecem, Ón consecinþ„, la punctul 9 din raport, cel cu privire la art. 33 lit. g).

Dac„ sunt obiecþiuni?

Aveþi cuv‚ntul, domnule Boc.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Pot s„ spun doar Óntr-o singur„ fraz„ c„ dac„ nu s-a supus la vot din nou amendamentul respins de la punctul 8 nu Ónseamn„ c„ am ∫i acceptat aceast„ situaþie.

Noi apreciam c„ era absolut normal ca un articol contestat Óntr-un cadru Ón care nu a fost rezolvat joi s„ fi fost repus ast„zi la vot, indiferent de situaþie, de conjunctur„, pentru a respecta rigoarea luptei parlamentare ∫i a disputei parlamentare. Acest lucru nu s-a dorit. Vom Óncerca pe alte c„i.

V„ rog s„ observaþi, domnule pre∫edinte, c„ la pagina 12 din raport, la punctul 11, exist„ un amendament de eliminare pe care l-am formulat. Este vorba de art. 33 lit. b), de atribuþiile Serviciului Rom‚n de Informaþii, care spune astfel: îsupravegheaz„ acþiunile Óntreprinse de autorit„þile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;“.

Amendamentul pe care l-am formulat vizeaz„ eliminarea acestui paragraf, pe urm„toarele considerente: pe de o parte, atributul de îsupravegheaz„“ care este conferit S.R.I.-ului ne duce cu g‚ndul la o perspectiv„ a trecutului, la o experienþ„ a trecutului Ón care vechiul Serviciu Rom‚n de Informaþii veghea la tot ∫i la toate. O asemenea formul„ nefericit„ p„strat„ Ón textul legii nu face altceva dec‚t s„ Ónt„reasc„ ∫i mai mult caracterul unei legi care se inspir„ din trecut ∫i nu din viitor.

Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ spun, domnule pre∫edinte ∫i stimaþi colegi, c„ Legea nr. 14/1992, Legea Serviciului Rom‚n de Informaþii, a fost vehement criticat„ Óntr-o decizie a Curþii Europene a Drepturilor Omului. Este vorba de cazul îRotaru versus Rom‚nia“, caz Ón care Curtea European„, practic, a desfiinþat aceast„ lege cu privire la caracterul previzibil ∫i la faptul c„ nu exist„ garanþii adecvate Ómpotriva unui serviciu de supraveghere secret„ consacrate de Legea S.R.I.

Daþi-mi voie s„ v„ citez c‚teva paragrafe din aceast„ hot„r‚re a Curþii Europene, repet, hot„r‚re Ón care Rom‚nia a pierdut Ón faþa Curþii Europene un proces pentru c„ legislaþia Ón vigoare nu era Ón conformitate cu standardele Convenþiei europene ∫i Ón special cu art. 8 din convenþie. Spun acest lucru pentru c„ art. 33 lit. b) d„ dreptul S.R.I. s„ supravegheze. Ce se Ónþelege prin cuv‚ntul îsupraveghere“? Absolut orice. Acest lucru Ónseamn„ c„ legea nu are un caracter previzibil, nu define∫te clar ce atribuþii are Serviciul Rom‚n de Informaþii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi reþinut argumentele distinsului nostru coleg Ón promovarea amendamentului de eliminare a art. 33 lit. b). Vedeþi ∫i motivele pentru care comisia nu l-a admis.

Abþineri? 11 abþineri.

Cu 88 de voturi Ómpotriv„, 41 pentru ∫i 11 abþineri, amendamentul domnului Boc a fost respins. La art. 33 lit. g) sunt obiecþiuni?

## Domnule pre∫edinte,

La pagina 12 din raport, punctul 12, este un amendament legat de lit. j) de la art. 33. Cum sun„ acest articol: îS.R.I. constat„ nerespectarea normelor privind protecþia informaþiilor clasificate ∫i aplic„ sancþiunile contravenþionale

prev„zute de lege, iar atunci c‚nd faptele constituie infracþiuni sesizeaz„ organele de urm„rire penal„.“

Noi apreciem c„ actuala formul„ prin care S.R.I.-ul constat„...

Stimate coleg, noi eram la art. 33 lit. g). Dumneavoastr„ v„ plasaþi cu discuþia la art. 39.

Nu. Este vorba despre art. 33 lit. j), domnule pre∫edinte.

Suntem la art. 33 lit. g), stimate coleg.

## **Domnul Emil Boc:**

Domnule pre∫edinte,

La art. 33 lit. j) exist„ un amendament.

**Domnul Ristea Priboi**

**:**

Este vorba de lit. g).

Dar la lit. g) nu sunt probleme. Domnule pre∫edinte,

Eu am raportul la mine ∫i v„ rog s„ observaþi c„ de la art. 19 Óncolo nu mai exist„ probleme. V„ pot oferi explicaþia necesar„.

Stimate coleg, am senzaþia c„ dumneavoastr„ doriþi s„ ajungem m‚ine… ca s„ ridicaþi o problem„ concret„.

La lit. g), repet, afirmaþiile sunt valabile ∫i pentru litera aceasta, dar voi reveni la timpul potrivit.

Œntreb Ónc„ o dat„: La art. 33 lit. g), dac„ mai sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La art. 39, la amendamentul de la punctul 10, dac„ aveþi obiecþiuni?

## Domnule pre∫edinte,

Acum v„ rog s„ Ómi daþi voie s„ merg la art. 33 lit. j), pentru c„ acum este momentul.

De aceea am t„cut: pentru c„ am observat c„ nu existau probleme ∫i v-am solicitat intervenþia.

La lit. j) de la art. 33, S.R.I.-ul îconstat„ ∫i aplic„ sancþiunile prev„zute de lege“. Or, Serviciul Rom‚n de Informaþii nu poate fi abilitat prin aceast„ lege, pe de o parte, s„ constate ∫i, Ón acela∫i timp, s„ aplice ∫i sancþiunile pentru nerespectarea prevederilor cu privire la informaþiile secrete de stat sau de serviciu.

Eventual, pentru c„ este Ómputernicit prin aceast„ lege s„ constate nerespectarea normelor, poate face propuneri pentru aplicarea sancþiunilor contravenþionale menþionate ∫i, c‚nd este vorba de infracþiuni, s„ sesizeze organele de urm„rire penal„.

Amendamentul nostru const„ Ón urm„toarele: îServiciul Rom‚n de Informaþii constat„ respectarea normelor privind protecþia informaþiilor clasificate ∫i propune organelor abilitate sancþiunile contravenþionale prev„zute de lege, iar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 atunci c‚nd faptele constituie infracþiuni sesizeaz„ organele de urm„rire penal„.“

Deci nu putem s„ Ói d„m Serviciului Rom‚n de Informaþii, pe de o parte, competenþa de a constata ∫i a sancþiona Ón acela∫i timp. De ce s„ nu Ói d„m atunci ∫i competenþa s„ aplice ∫i sancþiunile, s„ Ói trimit„ direct Ón Ónchisoare?! De aceea, amendamentul const„ Ón acest lucru.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Œmpotriv„? 91 de voturi Ómpotriv„.

Abþineri? 18 abþineri.

Cu 91 de voturi Ómpotriv„, 47 de voturi pentru ∫i 18 abþineri, s-a respins amendamentul domnului Boc.

Art. 39. Œnc„ o dat„ Óntreb dac„ exist„ obiecþiuni.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

La art. 38 mai exist„ un amendament.

V„ rog s„ Ól prezentaþi.

## Domnule pre∫edinte,

La pagina 12, punctul 13, mai exist„ un amendament la art. 38, unde, dup„ alin. 2, patru grupuri parlamentare – U.D.M.R., P.N.L., P.R.M. ∫i P.D. — propun un amendament. Deci este un amendament formulat nu doar de c„tre un singur grup parlamentar, ci de patru grupuri parlamentare.

Acest amendament vizeaz„ o chestiune de bun-simþ. Dac„, pe de o parte, interzicem prin conþinutul legii s„ nu clasifice autorit„þile competente informaþiile secrete de stat, acele informaþii care vizeaz„ eludarea legii sau acoperirea erorilor administrative, acest lucru trebuie s„ fie Ónsoþit de o sancþiune.

Vreau s„ v„ reamintesc faptul c„ nu s-a acceptat de c„tre plenul Camerei un amendament prin care informaþiile care dezv„luie ilegalit„þi sau acte de corupþie s„ fie tratate ca informaþii de interes public. Dac„ nu am f„cut-o atunci, avem ocazia ca m„car acum, Ón ceasul al doisprezecelea, s„ introducem o sancþiune precis„ pentru acele autorit„þi care ar clasifica, repet, ca informaþii secrete de stat sau de serviciu informaþii care urm„resc s„ ascund„ eludarea legii sau acoperirea erorilor administrative.

De aceea, amendamentul formulat, repet, de patru grupuri parlamentare, sun„ Ón felul urm„tor: îConstituie infracþiune fapta de a clasifica informaþii ca secret de stat sau de serviciu Ón scopul Ónc„lc„rii legii, ascunderii erorilor administrative sau limit„rii accesului la informaþiile de interes public, dac„ aceasta a produs consecinþe materiale sau morale, ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 2 la 7 ani.“

Deci, cu alte cuvinte, este vorba de a conferi o sancþiune precis„ pentru acele autorit„þi care ar abuza ∫i ar clasifica, repet, ca informaþii secrete de stat sau de serviciu acele informaþii care ar ascunde ilegalit„þi, acte de corupþie sau, Ón alþi termeni spu∫i Ón lege, erori administrative sau eludarea legii.

Repet, amendamentul este la punctul 13 din raport.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Œn afar„ de explicaþiile date acum de distinsul nostru coleg, aveþi explicaþii suplimentare la punctul 13 din raport ∫i motivele pentru care comisia a respins acest amendament.

Œntreb Ónc„ o dat„: Referitor la amendamentul de la punctul 10, cel cu privire la art. 39? Poftiþi!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Suntem la un punct sensibil al acestei legi. S-a discutat mult despre acest punct. Grupul nostru parlamentar ∫i-a spus de multe ori punctul de vedere. Am rediscutat ∫i noi nu þinem cu tot dinadinsul s„ se accepte varianta noastr„, dar este sigur c„, a∫a cum este cel puþin p‚n„ acum, chiar ∫i dup„ acest raport, Ón lege nu poate s„ r„m‚n„.

Ca atare, av‚nd Ón vedere c„ majoritatea celor care au intervenit la acest punct au susþinut ideea elimin„rii art. 39, suntem de acord ∫i susþinem aceast„ eliminare de la punctul 10, Ón Óntregime, a art. 39. Œn mod evident Óns„, aceasta trebuie s„ se fac„ Ón corelare. Œn primul r‚nd, Ón acest text, m„ g‚ndesc la art. 30 alin. 4.

Domnule coleg, staþi s„ ne pronunþ„m cu privire la art. 39 ∫i apoi vom relua discuþia.

Am spus c„, dac„ se elimin„ art. 39, acest lucru implic„ anumite corel„ri legislative. Doar at‚t am vrut s„ spun. Deci propunem eliminarea art. 39.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Av‚nd Ón vedere votul de eliminare a art. 39, pe cale de consecinþ„ nici alin. 4 al art. 30 nu mai poate r„m‚ne ∫i propun eliminarea acestuia.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, stimaþi colegi. Este consecinþa celor votate de dumneavoastr„ anterior.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 124/2001 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea Fondului Rom‚n pentru Eficienþa Energiei.

Sunt propu∫i urm„torii deputaþi: Boaj„ Minic„, Neamþu Horia, Selagea Constantin – P.S.D.; Moisescu George, Holtea Iancu – P.R.M.; Nicolaescu Eugen – P.N.L.; Winkler Iuliu – U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1998 privind finanþarea ∫i din alte surse dec‚t bugetul de stat a unor activit„þi specifice de administrare a rezervelor de stat.

Sunt propu∫i urm„torii deputaþi: Bar Mihai, Berc„roiu Victor, Gubandru Aurel – P.S.D.; Creþ Nicoar„, Moisescu Dumitru – P.R.M.; Cladovan Teodor – P.D.; Sali Negiat – Grupul parlamentar al minorit„þilor.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Unanimitate.

Ultima comisie este cea pentru medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Sunt propu∫i urm„torii deputaþi: Dobrescu Smaranda, Andrei Ioan, Iliescu Valentin Adrian – P.S.D.; M„r„cineanu Adrian – P.R.M.; Barbu Gheorghe – P.D.; Coifan Viorel – P.N.L.; Böndi Gyöngyike – U.D.M.R..

Cine este pentru? Mulþumesc. Unanimitate.

S„-i d„m posibilitatea doamnei Afr„sinei s„ cear„ modificarea componenþei unei comisii prin Ónlocuirea unui membru al P.S.D.-ului.

Mulþumesc frumos, domnule pre∫edinte. Grupul parlamentar al P.S.D. solicit„, de comun acord cu colegii no∫tri care au fost nominalizaþi Ón comisia de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea de ∫anse, ca Ón locul domnului deputat Suditu Gheorghe s„ fie nominalizat„ doamna deputat Cliveti Minodora. Cu aceast„ modificare am vrea s„ fiþi de acord, ca s„ fie operat„ la comisia de mediere.

V„ mulþumim.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Œn unanimitate, s-a admis aceast„ cerere. Stimaþi colegi,

Trecem la ∫edinþa de interpel„ri ∫i r„spunsuri la interpel„ri.

Prima interpelare trecut„ pe tabelul ∫edinþei de ast„zi este cea formulat„ de domnul Adrian Moisoiu, adresat„ primului-ministru, cu privire la situaþia ceang„ilor din Modova ∫i a secuilor, semnalat„ de pre∫edintele Asociaþiei romano-catolice.

Domnul deputat nu mai solicit„ explicaþiile, pentru c„ ele vor rezulta din r„spunsul domnului ministru.

Domnul ministru Gaspar v„ formuleaz„ r„spunsul.

**Domnul Acsinte Gaspar** _— ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Primul-ministru a transmis, Ón conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaþilor, r„spunsul scris la interpelarea ce i-a fost adresat„ de domnul deputat Adrian Moisoiu.

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, domnul deputat, Ón cadrul unei ∫edinþe a Camerei Deputaþilor, a declarat: îAm primit un r„spuns din partea domnului prim-ministru Ón problema Ón care am solicitat aceast„ interpelare. Mulþumesc pentru calitatea materialului pe care l-am primit, dar vreau totodat„ s„ exprim o rug„minte, ∫i anume: a∫ dori ca acest material s„ fie prezentat ∫i verbat, deci citit aici, Ón Camer„, pentru ca s„ poat„ fi introdus Ón Monitorul Oficial. Este prea important punctul de vedere ∫i modul Ón care este l„murit„ problema ceang„ilor ∫i a secuilor, pentru ca acesta s„ r„m‚n„ numai la un r„spuns scris pe care eu l-am primit din partea domnului prim-ministru. Sper c„ se poate acest lucru.“

## Domnule pre∫edinte,

Din Ómputernicirea primului-ministru, voi da citire r„spunsului pe care d‚nsul l-a dat la interpelarea formulat„ de domnul deputat Adrian Moisoiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 îCu privire la problema ceang„ilor aflaþi Ón majoritatea lor Ón judeþele Bac„u, Ia∫i ∫i Neamþ (de la Pa∫cani, punctul extrem nordic, p‚n„ la confluenþa Trotu∫ului cu Siretul), ace∫tia sunt revendicaþi Ón prezent at‚t de rom‚ni, c‚t ∫i de maghiari. Aceast„ disput„ are la baz„ apartenenþa religioas„ a ceang„ilor, romano-catolic„, ∫i faptul c„ o mic„ parte din ei vorbesc o form„ pervertit„ a limbii maghiare.

Un scurt comentariu asupra r„spunsului.

V„ mulþumesc, domnule ministru, ∫i consider c„ materialul pe care domnul prim-ministru a avut amabilitatea ca s„ ni-l transmit„ ast„zi aici va fi un material de baz„, dup„ care se vor putea ghida ∫i Ón recens„m‚nturi, ∫i cu diversele simpozioane care se fac pe tema ceang„ilor, respectiv pe tema secuilor.

Œnc„ o dat„, mulþumesc pentru claritatea r„spunsului.

Domnul deputat Boc are de f„cut o interpelare Ministerului Finanþelor.

Reprezentantul Ministerului Finanþelor este? Nu.

Stimate coleg, nu este prezent reprezentantul Ministerului Finanþelor.

Prezentaþi, v„ rog, interpelarea dumneavoastr„ Ministerului Culturii.

Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea numai o singur„ precizare, dac„-mi permiteþi. A∫ dori ca aceast„ interpelare cu privire la aplicarea cotei zero de T.V.A. Ón cazul achiziþion„rii ∫i instal„rii de microcentrale de apartament s„ fie doar am‚nat„, ∫i nu s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 trimis„ la categoria r„spunsurilor scrise, pentru c„ necesit„ o dezbatere mai ampl„, av‚nd Ón vedere politica pe care Guvernul intenþioneaz„ s-o aplice cu privire la aceast„ problem„, a instal„rii microcentralelor de apartament.

Œnþeleg faptul c„ ministerul nu s-a putut prezenta ast„zi din nu ∫tiu ce motive, dar a∫ dori ca discuþia s„ fie am‚nat„ pentru a putea r„spunde la o problem„, cred eu, de interes general, pe de o parte, aplicarea cotei zero de T.V.A. la instalarea de microcentrale, iar pe de alt„ parte, politica pe care intenþioneaz„ Guvernul s„ o formuleze cu privire la aceste microcentrale, Ón urma ultimelor discuþii din Guvern.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Domnule Dan Coriolan Simedru, reprezentantul Ministerului Administraþiei Publice nu a ajuns Ónc„.

De la Ministerul de Interne este cineva? Da. Ministerul de Interne a comunicat domnului Damian Bruda∫ca r„spunsul scris.

De la Ministerul Ap„r„rii Naþionale? Domnule Damian Bruda∫ca, v„ rog s„ v„ prezentaþi interpelarea pentru Ministerul Ap„r„rii Naþionale.

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn prim„vara anului 2001 a fost adoptat„ Legea nr. 164 privind pensiile militare de stat. Art. 79 al acesteia prevede Ón mod expres recalcularea pensiilor militare Ón plat„, operaþie care ar fi permis asigurarea unor condiþii mai decente de trai ∫i o b„tr‚neþe lini∫tit„ pentru pensionarii militari. Legea ar fi urmat s„ intre Ón vigoare la 1 aprilie 2001, lucru care nu s-a Ónt‚mplat ∫i care constituie un fapt de o gravitate deosebit„, av‚nd Ón vedere obligaþia Executivului de a pune Ón aplicare, ∫i necondiþionat, legile adoptate de c„tre Parlament.

Dup„ mai bine de dou„ luni ∫i jum„tate, la 14 iunie 2001, Guvernul ∫i-a adus aminte de aceste prevederi legale ∫i a fost adoptat„ Ordonanþa de urgenþ„ nr. 85, care suspend„, cu Ónc„lcarea prevederilor art. 79 din legea amintit„, recalcularea pensiilor militare p‚n„ la 1 ianuarie 2001.

Ca ∫i cum nu ar fi fost suficient„ m„sura stabilit„ prin ordonanþa respectiv„, la 7 decembrie 2001 Guvernul emite o nou„ Ordonanþ„ de urgenþ„, cu nr. 166, care modific„ prevederile art. 48, 79 ∫i 80 din Legea pensiilor militare, prevederi care vizau recalcularea ∫i actualizarea pensiilor militare. Œn plus, ordonanþa prevede e∫alonarea recalcul„rilor pe parcursul a 3 ani, perioad„ Ón care, probabil, se sper„ c„ pentru foarte mulþi din pensionarii militari ai þ„rii nu va mai fi nevoie de efectuarea pl„þilor aferente.

Camera Deputaþilor a adoptat la Ónceputul lunii februarie, proiectul de Lege privind Ordonanþa de urgenþ„ nr. 166/7 decembrie 2001, neþin‚ndu-se cont de argumentele reprezentanþilor opoziþiei, care au subliniat c„ prin adoptarea acesteia se Ónt‚rzie nejustificat ∫i se modific„ dup„ bunul plac al puterii prevederile Legii nr. 164/2001, Ónr„ut„þindu-se ∫i mai mult situaþia militarilor pensionari.

Mulþumesc.

Domnule Encuþescu, poftiþi!

**Domnul Sorin Encuþescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Naþionale:_

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn leg„tur„ cu aceast„ interpelare, Ón urm„ cu dou„ luni i-am mai oferit un r„spuns doamnei deputat Mona Musc„, a∫a c„ voi relua o parte din argumentele de la acea dat„.

Œn conformitate cu prevederile art. 72 din Constituþia Rom‚niei, regimul general al m„surilor privind protecþia social„ se stabile∫te prin lege organic„. Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat este, prin urmare, o lege organic„, a fost votat„ de cele dou„ Camere ale Parlamentului ∫i promulgat„ de c„tre pre∫edintele Rom‚niei. Acest act normativ are Ón vedere eliminarea inechit„þilor dintre cuantumul pensiilor cuvenite pensionarilor militari aflaþi Ón plat„ Ónainte de intrarea Ón vigoare a acestei legi ∫i militarii care sunt pensionaþi dup„ aceast„ dat„.

La momentul intr„rii Ón vigoare a acestei legi se aflau deja Ón plat„ un num„r de 62.000 de pensionari militari, pentru care recalcularea pensiilor la nivelul celor actuale ar fi reprezentat un efort bugetar considerabil care nu putea fi suportat din bugetul Ministerului Ap„r„rii Naþionale pe anul 2001, Óntruc‚t la data iniþierii legii nu s-a putut anticipa cu exactitate momentul adopt„rii acesteia.

Ca o parantez„, doresc s„ menþionez: valoarea total„ a recalcul„rii era de aproximativ 2.000 de miliarde de lei, ceea ce Ónsemna dublul rezervei aflate la dispoziþia Guvernului. Astfel, Guvernul Rom‚niei a adoptat Ordonanþa de urgenþ„ nr. 85/2001 privind suspendarea aplic„rii prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Prezentat„ Parlamentului, aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ a fost dezb„tut„ ∫i adoptat„ de Camera Deputaþilor Ón ∫edinþa din 18 septembrie 2001 — probabil, la care aþi participat ∫i dumneavoastr„, domnule deputat. La aceast„ dat„, ordonanþa de urgenþ„ este Ón procedur„ parlamentar„ de adoptare la Senat.

Neaplicarea prevederilor Legii nr. 164/2001 referitoare la recalcularea pensiilor militare Ón intervalul cuprins Óntre data intr„rii Ón vigoare a legii ∫i adoptarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 85/2001 a fost cauzat„ de necesitatea complet„rii bazei legislative, respectiv de elaborare ∫i adoptare de c„tre Guvernul Rom‚niei, Ón termen de 90 de zile, a Hot„r‚rii privind metodologia de aplicare a prevederilor art. 78 din lege ∫i de elaborare a Hot„r‚rii privind stabilirea locurilor de munc„ ∫i a activit„þilor cu condiþii deosebite, condiþii speciale ∫i alte condiþii specifice activit„þii cadrelor militare.

Domnul Damian Bruda∫ca.

## Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Eu apreciez minuþia cu care v-aþi aplecat asupra problemei pe care am ridicat-o. Sub aspectul teoretic sunteþi de necomb„tut, aveþi perfect„ dreptate, numai c„, din p„cate, v-aþi molipsit, se pare, ∫i ministerul dumneavoastr„, de abilit„þile celorlalte ministere ∫i r„spundeþi pe l‚ng„ problema Ón sine, pentru c„ n-aþi pus punctul pe îi“.

Aceast„ situaþie se datoreaz„ Ón primul r‚nd angajamentului pe care Rom‚nia ∫i l-a luat, angajamentul stand by ∫i Memorandumul cu Fondul Monetar Internaþional cu privire la politicile economice ∫i financiare Ón perioada 2001–2002. Prin aceasta, Rom‚nia este transformat„ Óntr-o colonie a Fondului Monetar Internaþional ∫i politica intern„, inclusiv Ón domeniul financiar, inclusiv Ón domeniul pensiilor ∫i salariilor, nu poate fi realizat„.

Pe de alt„ parte, din ceea ce aþi spus dumneavoastr„ rezult„ c„ noi, parlamentarii, suntem un pic incon∫tienþi: am votat Ón 2001 Legea nr. 164, pentru ca s„ trebuiasc„ s„ vin„ dup„ aceea ministerul, s„ ne trag„ de m‚nec„ ∫i s„ ne spun„ c„ suntem total incon∫tienþi, cum noi aprob„m pentru o categorie social„ important„, cei care au ap„rat ∫i ap„r„ demnitatea þ„rii, am aprobat asemenea prevederi pe care dumneavoastr„, ca ∫i Guvern, nu sunteþi Ón stare s„ le puneþi Ón aplicare.

Eu a∫ dori s„ atrag atenþia c„ ast„zi, Ón Rom‚nia, sunt femei de serviciu care au lucrat Ón armat„ care au pensii mai mari dec‚t generalii ∫i ceilalþi ofiþeri superiori.

Dac„ dumneavoastr„, ministerului, v„ convine o asemenea umilire a osta∫ilor þ„rii, nu mai am nici un comentariu de f„cut.

Urm„torul r„spuns, tot din partea Ministerului Ap„r„rii Naþionale, Ól solicit„ domnul deputat Ludovic Mardari.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Obiectul interpel„rii mele este urm„torul. Œn localitatea Buzia∫ din judeþul Timi∫, fostei Unit„þi Militare 01233, Ón prezent utilizat„ ca secþie a Penitenciarului Timi∫oara, i-au aparþinut 9 blocuri de locuinþe cu 120 de apartamente de 2 ∫i 3 camere, apartamente destinate personalului militar ∫i angajaþilor civili.

Dup„ Óncetarea activit„þii Unit„þii Militare 01233, apartamentele menþionate au r„mase toate ocupate, pe baza unor contracte de Ónchiriere, de 314 locatari, chiria fiind pl„tit„ la Unitatea Militar„ 02307 Timi∫oara. Titularii contractelor de Ónchiriere doresc s„ cumpere apartamentele Ón care locuiesc c‚t mai repede posibil, deoarece starea de degradare a imobilelor este foarte avansat„. De la

construirea lor, p‚n„ Ón prezent, nu s-a f„cut nici o reparaþie ∫i nu-∫i pot permite s„ cheltuiasc„ sume importante dac„ nu au o certitudine a propriet„þii.

A∫a cum Ón alte sectoare a fost posibil ca locuinþele de serviciu s„ fie v‚ndute chiria∫ilor, v„ rog s„ analizaþi situaþia pe care v-am prezentat-o ∫i s„ luaþi o decizie favorabil„ celor 314 locatari din Buzia∫ care timp de 7 ani au f„cut numeroase demersuri, la diferite instituþii ale statului, f„r„ rezultat pozitiv.

V„ mulþumesc.

Domnule Encuþescu, v„ rog s„ r„spundeþi la aceast„ Óntrebare.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Ca urmare a procesului de restructurare a armatei, unit„þile militare din garnizoana Buzia∫ au fost desfiinþate, iar caz„rmile au fost transferate din administrarea Ministerului Ap„r„rii Naþionale Ón administrarea Ministerului Justiþiei, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 264/2000.

Œn aceast„ localitate au r„mas Ón administrarea Ministerului Ap„r„rii Naþionale locuinþele de serviciu, Cercul Militar ∫i C„minul militar. Actualii chiria∫i ai locuinþelor de serviciu, foste cadre militare, au solicitat at‚t ministerului nostru, c‚t ∫i Prim„riei ora∫ului Buzia∫ g„sirea unei soluþii pentru a cump„ra apartamentele Ón care locuiesc.

Œn acest sens, Ministerul Ap„r„rii Naþionale a iniþiat, Ón cursul anului 2001, un proiect de Hot„r‚re a Guvernului privind transmiterea acestor locuinþe proprietate public„ a statului din ora∫ul Buzia∫, Ómpreun„ cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Ap„r„rii Naþionale Ón administrarea Consiliului Local al Ora∫ului Buzia∫.

Ulterior, consiliul local, Ón baza unei hot„r‚ri proprii, poate vinde aceste locuinþe chiria∫ilor. Œn prezent, proiectul de act normativ se afl„ Ón proces de avizare la Ministerul Administraþiei Publice. Totodat„, pentru soluþionarea acestui gen de probleme la nivelul tuturor garnizoanelor, Ministerul Ap„r„rii Naþionale are Ón curs de finalizare un alt proiect de act normativ al c„rui obiect de reglementare Ól reprezint„ autorizarea acestuia de a vinde chiria∫ilor actuali locuinþele de serviciu Ón localit„þile Ón care au fost desfiinþate unit„þile militare.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule Mardari. Aveþi dreptul la un scurt comentariu.

## Domnule pre∫edinte,

Sunt mulþumit de r„spunsul pe care l-am primit din partea Ministerului Ap„r„rii Naþionale, dar, dup„ c‚te constataþi ∫i dumneavoastr„, interpelarea am adresat-o ∫i Ministerului Administraþiei Publice. Am Ónþeles c„ soluþionarea problemei se afl„ la acest minister. Deocamdat„ se pare c„ nu voi primi ast„zi r„spuns din partea Ministerului Administraþiei Publice ∫i a∫tept ca soluþionarea s„ aib„ loc c‚t mai repede posibil din partea acestui minister.

Mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002

Are cuv‚ntul domnul ministru Fle∫ariu, pentru a r„spunde Ón numele Ministerului Administraþiei Publice.

## **Domnul Ionel Fle∫ariu** _— secretar de stat Ón Ministerul Administraþiei Publice:_

Ministerul Administraþiei Publice are Ón evidenþ„ proiectul despre care se discut„. Noi am Óncercat ast„zi s„ lu„m leg„tura la Buzia∫, s„ vedem, Óntr-adev„r, Ón ce faz„ se g„se∫te aceast„ problem„.

Dup„ avizarea proiectului, el va intra pe ordinea de zi a Guvernului ∫i, dup„ trecerea acestor apartamente Ón proprietatea ora∫ului Buzia∫, se vor face demersurile necesare pentru scoaterea lor din categoria locuinþelor sociale care nu se pot vinde, trecerea lor Ón alt„ categorie de locuinþe, spre a fi v‚ndute. Dar sunt necesare ni∫te operaþiuni juridice f„r„ de care, efectiv, nu se pot pune Ón v‚nzare. Dac„ ele r„m‚n locuinþe sociale, locuinþele sociale, potrivit Legii nr. 114, fac parte din domeniul public al statului ∫i, potrivit art. 135 din Constituþie, domeniul public al statului nu poate fi Ónstr„inat. Va trebui s„ se fac„ ni∫te demersuri, s„ ias„ ni∫te hot„r‚ri ale Guvernului care s„ rezolve aceast„ problem„.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Din cele spuse de c„tre domnul secretar de stat Fle∫ariu, am Ónþeles c„ Domnia sa nu este Ón cuno∫tinþ„ de cauz„, urmeaz„ s„ se documenteze.

Eu am Ónþeles c„ este suficient s„ se emit„ o hot„r‚re de Guvern ∫i cu asta problema locatarilor din Buzia∫ poate fi soluþionat„.

A∫tept s„ se formuleze un alt r„spuns care s„ fie mai la obiect.

Mulþumesc.

Domnul Paul Magheru a adresat o interpelare Autorit„þii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului.

V-a∫ ruga, stimaþi colegi, s„ fiþi mai conci∫i, pentru a da posibilitate tuturor colegilor care mai doresc s„ ia cuv‚ntul.

Interpelarea mea a fost prezentat„ Óntr-o form„ scris„, au fost doi destinatari, A.P.A.P.S.-ul ∫i Ministerul Justiþiei.

Din c‚te ∫tiu, a fost studiat dosarul, am primit r„spuns numai de la Ministerul Justiþiei, a∫tept r„spunsul ∫i, dup„ ce Ól voi avea ∫i de la A.P.A.P.S., o s„ intervin atunci, dac„ va fi nevoie, pentru ambele instituþii c„rora le-a fost adresat„ interpelarea mea.

Domnule secretar de stat Zelenco, v„ rog s„ r„spundeþi.

**Domnul Iacob Zelenco** _— secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului:_

Domnule pre∫edinte, Domnule deputat,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, precizez urm„toarele. Societatea Comercial„ îOlimpia“ Oradea, cu

un capital social subscris ∫i v„rsat de 5 miliarde de lei, a intrat Ón procedura de reorganizare judiciar„, conform Legii nr. 64/1995, republicat„, Ón baza sentinþei pronunþate de Tribunalul Bihor la data de 24.03.1999, ca urmare a cererii introductive Ónaintate de creditoarea BCR, Sucursala Oradea, la data de 8.07.1997. Tribunalul Bihor a desemnat ca judec„tor sindic pe doamna judec„tor Mariana Ro∫ca, care a numit ca administrator judiciar al debitoarei pe domnul avocat Valeriu Budadin Delegan ∫i expert Iosif Bereczki.

Planul de reorganizare propus de debitoare a fost admis de instanþ„, ca urmare a votului favorabil exprimat de majoritatea creditorilor societ„þii, Ón ciuda opoziþiei formulate de creditorii BCR Oradea ∫i Agenþia judeþean„ pentru ocupare ∫i formare profesional„ din Oradea.

La 3 luni de la admiterea reorganiz„rii activit„þii debitoarei, pe baz„ de plan de reorganizare, judec„torul sindic Mariana Ro∫ca a solicitat din oficiu trecerea debitoarei la procedura falimentului, Ón condiþiile prev„zute de art. 77 ∫i urm„toarele din Legea nr. 64/1995, republicat„.

Din verific„rile f„cute de A.P.A.P.S., a rezultat c„ pe perioada de derulare a procedurii de reorganizare judiciar„ au avut loc o serie de erori Ón aplicarea prevederilor legale Ón acest domeniu. Astfel, la data de 8.08.2001, firma ELIM Import-Export — S.R.L. Bucure∫ti a adresat A.P.A.P.S. un memoriu, prin care invoca o grav„ eroare comis„ de administratorul judiciar S.C. INTERFIN — S.R.L. Oradea, cu concursul judec„torului sindic Julieta Bulz, respectiv neÓnregistrarea Ón cadrul procedurii de reorganizare a debitoarei Societ„þii Comerciale îOlimpia“ — S.A. Oradea a tuturor creditorilor acesteia, printre care ∫i societatea mai Ónainte menþionat„, ∫i a solicitat totodat„ s„ se verific„rice aceste lucruri de c„tre A.P.A.P.S.

Domnule Paul Magheru, doriþi s„ faceþi un scurt comentariu?

Da, foarte pe scurt. Eu Ói mulþumesc reprezentantului A.P.A.P.S. pentru r„spunsul pe care mi l-a dat. Interpelarea care a fost f„cut„ a fost f„cut„ Ón interesul propriet„þii A.P.A.P.S.-ului, deci a cotei parte majoritare a statului rom‚n.

Œi mulþumesc pentru interesul cu care ap„r„ proprietatea statului rom‚n, Ónþeleg c„ Ónc„ multe procese Ón aceast„ chestiune sunt pe rol, am s„-i cer domnului ministru secretar de stat s„-mi ofere ∫i Ón scris r„spunsul acesta, ca s„ putem urm„ri mai Ón detaliu acest fenomen.

Oricum, ceea ce s-a Ónt‚mplat la Oradea se ∫tie foarte bine, nu am dori ca cea mai mare fabric„ de Ónc„lþ„minte din Oradea, este vorba de îOlimpia“, s„ fie victima unui Ónceput de restructurare judiciar„ frauduloas„, a∫a cum se ∫tie, l„sat Ón urm„, din p„cate, de o judec„toare din Oradea care este dat„ Ón urm„rire din decembrie, a fost dat„ Ón urm„rire Interpolului, ∫i care a l„sat Ón urm„ numai jaf ∫i potop.

V„ mulþumesc ∫i a∫tept r„spunsul Ón scris la aceast„ interpelare.

Domnul deputat Ioan Miclea are un r„spuns tot din partea Autorit„þii pentru Privatizare.

Domnule pre∫edinte,

Domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastr„ a fost transmis„ spre analiz„ organelor din cadrul Autorit„þii pentru Privatizare.

Ceea ce aþi sesizat dumneavoastr„ este corect ∫i, Ón acest sens, urmeaz„ ca s„ proced„m la modificarea Hot„r‚rii de Guvern nr. 450. Urmeaz„ s„ transmitem ∫i Ón scris mai multe detalii. Am unele am„nunte Ón leg„tur„ cu problema ridicat„ de dumneavoastr„.

V„ mulþumesc.

Domnul Viorel Coifan are de adresat o interpelare Ministerului Administraþiei Publice, domnului ministru Fle∫ariu. Ministerul solicit„ am‚narea r„spunsului.

Domnul Damian Bruda∫ca, la fel, ne afl„m Óntr-o cerere de am‚nare a r„spunsului.

Gheorghe Valeriu, interpelare pentru domnul secretar de stat Gheorghe Predil„.

Domnul deputat Gheorghe Valeriu este? V„ rog. Domnul Predil„ s„ se preg„teasc„.

Domnule pre∫edinte, am solicitat Ministerului Agriculturii Ón interpelarea mea, domnului ministru S‚rbu, s„-mi prezinte Ón scris date privind situaþia, Ón momentul de faþ„, a redevenþei.

De asemenea, am solicitat, tot Ón scris, s„ primesc r„spunsul, stadiul aplic„rii Legii nr. 1/2000, ∫tiut fiind faptul c„ Ón ultimul an, Ón anul 2001, aceast„ lege, practic, nu a funcþionat Ón Rom‚nia. ™i, de asemenea, o alt„ Óntrebare a fost Ón ceea ce prive∫te structurile private Ón domeniul forestier, c‚te s-au Ónfiinþat conform Legii nr. 141, Ordonanþei nr. 96, comparativ cu cele de stat Ón direcþia îRomsilva“.

Mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Predil„** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor:_

Domnule pre∫edinte, cu permisiunea dumneavoastr„.

Domnule deputat, a∫ vrea s„ v„ cer permisiunea s„ nu mai dezvolt rolul ∫i atribuþiile Agenþiei Domeniului Statului, pentru c„ dumneavoastr„ aþi fost prezent la toate dezbaterile Ón care au fost invitaþi ∫i nu cred c„ v„ este necunoscut scopul ∫i responsabilit„þile acestei agenþii.

Referitor la stadiul aplic„rii Legii fondului funciar, Óntruc‚t veþi primi r„spuns Ón detaliu, vreau s„ v„ informez c„ la data de 31 ianuarie anul acesta s-a solicitat ca suprafaþ„ forestier„ a fi restituit„ 2,2 milioane hectare. Persoanele fizice au solicitat aproape 600.000 de hectare, formele asociative 741.000 – de hectare, iar pentru instituþii de cult ∫i Ónv„þ„m‚nt – 51.700, iar comune, ora∫e ∫i municipii – 801.128 de hectare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 S-a propus pentru validare c„tre comisiile locale la un num„r de 147.745 de solicitanþi suprafaþa de 1.579.151 de hectare; nu este cazul s„ mai d„m pe structuri de categorii, c„ o s„ le aveþi scrise. S-au validat de c„tre comisii num„rul de 108 solicitanþi ∫i 1.296.470 de hectare p‚n„ Ón prezent.

Suprafaþa care a fost pus„ la dispoziþia comisiilor locale la un num„r de 45.000 de solicitanþi este de 824.977 de hectare. S-au pus Ón posesie p‚n„ acum 561.275 de hectare.

O alt„ Óntrebare a fost: îŒn anex„ o s„ aveþi pe judeþe cum este rezolvat„ situaþia, care sunt structurile silvice private Ónfiinþate?

Domnul Anghel Stanciu a depus ∫i dumnealui o interpelare Ministerului Agriculturii. V-a∫ ruga, stimate coleg, s„ Óncercaþi s„ o sintetizaþi, nu dup„ obiceiul de la Comisia pentru Ónv„þ„m‚nt, unde se vorbe∫te foarte mult ∫i se face foarte puþin, ci ca la agricultur„.

Domnule pre∫edinte, o s„-mi cer scuze dac„, de data aceasta, nu a∫ putea s„ dau curs rug„minþii dumneavoastr„, pentru c„, dac„ fac ca la agricultur„, aþi v„zut ce a p„þit pre∫edintele. Œnseamn„ c„ nu Ómi vreþi binele.

Nu, nu v-am pus Ón Óncurc„tura colegului dumneavoastr„ ∫i nu v„ doresc Ón nici un chip a∫a ceva.

Mulþumesc domnule pre∫edinte.

Interpelarea noastr„ se adreseaz„ domnului ministru Ilie S‚rbu ∫i, respectiv, domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

Domnilor mini∫tri, Ón ultimul timp se constat„ c„ tot mai Ónsemnate suprafeþe agricole aparþin‚nd unit„þilor de Ónv„þ„m‚nt ∫i cercetare sunt trecute f„r„ vreun temei legal din domeniul public al statului Ón domeniul privat, cu destinaþia construirii unor cartiere de locuinþe ori centre comerciale.

Dup„ lichidarea Fermei de Cercetare Agropomicole B„neasa, a urmat Hot„r‚rea din 7.02.2002 prin care Guvernul a hot„r‚t atribuirea Prim„riei Suceava a suprafeþei de 86 de hectare teren agricol, aparþin‚nd Staþiunii de Cercet„ri Agricole Suceava. Avem semne c„ pentru o asemenea acþiune sunt vizate ∫i staþiunile de cercetare Ia∫i ∫i F„lticeni.

Revenind la situaþia Staþiunii de Cercet„ri Suceava, se pun domnilor mini∫tri, Ón mod legitim, mai multe Óntreb„ri.

1. Care este temeiul unei asemenea hot„r‚ri, cine beneficiaz„ direct de preluarea abuziv„ a terenului din domeniul public cu destinaþie special„ ∫i Ón ce circumstanþe patrimoniul funciar al unit„þii de cercetare poate fi Ónstr„inat?

Aveþi cuv‚ntul, domnule ministru. Domnul secretar de stat Gheorghe Predil„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002

Domnule pre∫edinte, Domnule pre∫edinte Anghel Stanciu,

Interpelarea dumneavoastr„ vizeaza situaþia de la Staþiunea Agricol„ Suceava referitor la care dumneavoastr„ aþi formulat mai multe Óntreb„ri.

Hot„r‚rea Guvernului privind scoaterea din domeniul public ∫i trecerea Ón domeniul privat al statului a suprafeþei de 86,9 hectare s-a promovat la solicitarea Prefecturii ∫i Consiliului Judeþean Suceava Ón vederea reconstituirii drepturilor de proprietate cuvenite acþionarilor din zona Staþiunii de Cercet„ri Agricole Suceava.

Temeiul legal Ól reprezint„ Legea nr. 46 din 1992 art. 4, care se refer„ la stabilirea unor drepturi Ón favoarea persoanelor fizice care deþin acþiuni Ón temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991 pentru persoanele fizice ale c„ror terenuri au trecut Ón proprietatea statului ca efect al unor legi speciale, altele dec‚t cele de expropriere ∫i se afl„ Ón patrimoniul staþiunilor de cercetare ∫i producþie agricol„, comisiile judeþene pentru stabilirea dreptului de proprietate stabilind suprafeþele de teren ∫i au emis ∫i decizii pentru persoanele Óndrept„þite Ón vederea acord„rii drepturilor stabilite, potrivit prevederilor legale.

Ordonanþa de urgenþ„ nr. 102/2001 prevede Ón textul nou dreptul persoanelor fizice de a li se atribui terenuri Ón natur„ din suprafaþ„ proprietate privat„ a statului, iar Ón situaþia c‚nd acestea sunt insuficiente, pot fi suplimentate cu suprafeþe ce vor fi scoase din domeniul public al statului.

Hot„r‚rea de Guvern nr. 517 din 1999 prin care s-au delimitat suprafeþele de teren strict necesare pentru cercetare ∫i producerea de seminþe ∫i material s„ditor din categorii biologice superioare, care se afl„ Ón administrarea institutelor ∫i staþiunilor de cercetare ∫i producþie, la poziþia 11 din anexa 1, Staþiunea de Cercetare ∫i Producþie Agricol„ Suceava are Ón domeniul public al statului, destinat„ cercet„rii, suprafaþa de 1.622 de hectare din care 1.407 de hectare strict destinate numai cercet„rii ∫i r„m‚n Ón domeniul public al statului, dar 215 hectare sunt destinate producþiei ∫i trec Ón domeniul privat al statului potrivit articolului din hot„r‚rea respectiv„.

Dup„ cum v„ este cunoscut, aceast„ staþiune are activitate pe raza administrativ„ a 9 localit„þi, nu le mai numerot„m, ∫i cu suprafeþele respective.

Pentru solicitarea care s-a f„cut din partea consiliului judeþean ∫i a prim„riei, staþiunile de cercet„ri s-au pus de acord cu Consiliul Judeþean ∫i cu Prefectura Suceava ∫i vor primi, acolo unde au dorit, suprafaþ„ Ón echivalenþ„, deci suprafaþa staþiunii nu va fi afectat„. Deci la baza acordului dintre Academia de ™tiinþe Agricole ∫i Silvice, prefectur„ ∫i consiliul judeþean s-a procedat la elaborarea acestei hot„r‚ri ∫i la promovarea ei.

Ministerul Agriculturii, dup„ c‚te ∫tiþi, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, un an de zile am insistat s„ stop„m asemenea lucruri, a fost o situaþie care ∫i unii ∫i alþii au c„zut de acord c„ este nevoie s„ se Ónt‚mple; alte asemenea m„suri nu vor mai fi luate.

Un scurt comentariu pentru domnul Anghel Stanciu. V-a∫ ruga s„ aveþi Ón vedere c„ 16 colegi de la P.R.M. a∫teapt„ ∫i ei s„-∫i formuleze interpel„rile.

16 cu mine sau f„r„?

Deci, domnule pre∫edinte, vreau s„ precizez distinsului coleg Predil„, care ∫tie c‚t m-am zb„tut eu pentru Legea

staþiunilor de cercetare agricol„ tocmai ca s„ nu se Ónt‚mple astfel de fenomene ∫i s„ v„ informez, domnule pre∫edinte, ∫i pe dumneavoastr„ c„ Ón 10 ani de Parlament nu am v„zut o lege care s„ a∫tepte dou„ luni Óntocmirea raportului de mediere, este a∫teptat de fapt s„ apar„ hot„r‚re de Guvern.

Terenul Ón cauz„ este la intrarea Ón Suceava, este o donaþie a prinþului Sturza, deci nu a putut fi revendicat de nimeni. Cele 202 hectare revendicate au fost date. Staþiunea mai avea 1.407 hectare de teren domeniul public, de unde se putea lua, dar acestea nu sunt la intrarea Ón Suceava. Deci argumentaþia distinsului nostru coleg sufer„ de anumite imprecizii, Ón sensul c„ acel teren donat de prinþul Sturza nu putea fi revendicat, deci sunt interese care au trecut peste capul Academiei Agricole ∫i Silvice.

Domnul pre∫edinte al academiei, domnul academician Hera, mi-a comunicat c„ l-a rugat pe domnul ministru S‚rbu s„ nu procedeze la aceast„ hot„r‚re de Guvern, deci nu v„d unde era, s„ spunem a∫a, acordul academiei.

Evident c„ ce a p„pat Lupu nu se mai Óntoarce Ónapoi, nu ∫tim cum o s„ se Ómpace suprafaþa votat„ Ón lege de cele dou„ Camere cu ceea ce a r„pit hot„r‚rea de Guvern. O s„ vedem cum o s„ se Ómpace. ™i, de asemenea, nu ∫tim dac„, Ón perspectiv„, domnul ministru Predil„ se va þine de cuv‚nt, adic„ s„ ne oprim, pentru c„ ∫i Ia∫iul are o zon„, ∫tiþi, domnule pre∫edinte, foarte bun„ ∫i atunci, dac„ ministerul ia, v„ d„ ∫i dumneavoastr„ ∫i mie, ca deputat de Ia∫i, c„ atunci, poate... mai Ónchidem ∫i noi ochii sau facem ciocul mic.

V„ mulþumesc.

Stimaþi colegi, s„ l„s„m puþin Ministerul Agriculturii s„ se odihneasc„, ca s„ d„m posibilitate Ministerului Muncii

- ∫i Solidarit„þii Sociale s„ r„spund„ la dou„ interpel„ri. Prima este formulat„ de c„tre doamna Mona Musc„,

- cu privire la recorelarea pensiilor.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al muncii ∫i solidarit„þii sociale, Marian S‚rbu.

Obiectul interpel„rii: recorelarea pensiilor ∫i politica Ón domeniul a Guvernului.

Una dintre problemele cu care se confrunt„ la ora actual„ pensionarii din Rom‚nia þine de cuantumul pensiilor, de recalcularea ∫i recorelarea acestora.

De∫i prin Legea nr. 19 pe anul 2000 s-a Óncercat remedierea acestei situaþii, sistemul pensiilor prezint„ Ónc„ o serie de deficienþe, iar discrepanþele Óntre diferitele categorii de pensii sunt Ón continuare mari. La aceea∫i preg„tire, la aceea∫i complexitate a muncii ∫i vechime, cei mai v‚rstnici, din cauza unor condiþii mai puþin avantajoase Ón momentul pension„rii ∫i a deprecierii pensiei prin inflaþie, au venituri mult mai mici dec‚t cei pensionaþi mai cur‚nd; de∫i unul dintre obiectivele declarate ale Guvernului actual era echilibrarea sistemului public de pensii care necesit„ recalcularea tuturor pensiilor pe baza aceleia∫i metodologii, acest deziderat este departe de a fi atins. Chiar Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 49/2001 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 este de natur„ a spori confuzia ∫i a permite menþinerea discrepanþelor dintre pensii, mai ales prin modific„rile ∫i complet„rile la art. 168 ∫i 180 din lege. Œn acela∫i timp, prin programul de guvernare, Cabinetul actual s-a angajat s„ treac„ la, citez: îindexarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 cu procente corespunz„toare inflaþiei ∫i recorelarea pensiilor e∫alonat pe parcursul a 3 ani, Óncep‚nd cu trimestrul IV al anului 2001“ — Ónchei citatul.

Pensionarii ∫i asociaþiile de pensionari din Rom‚nia au sesizat Óns„ ineficienþa index„rilor asupra pensiilor a c„ror baz„ de calcul este extrem de mic„ ∫i a recorel„rilor Ón limitele unui buget pe care ne-am obi∫nuit s„-l numim de austeritate.

Œn aceste condiþii, v„ rog, domnule ministru, Ón numele pensionarilor care mi s-au adresat Ón aceast„ problem„, s„ binevoiþi a preciza c‚nd ∫i cum se vor efectua tran∫ele de recorel„ri.

V„ rog, de asemenea, s„ luaþi m„suri concrete, inclusiv de ordin legislativ, pentru ca pensiile s„ fie recalculate ∫i recorelate Ón mod corect, f„r„ discrimin„ri, astfel Ónc‚t discrepanþele care exist„ la ora actual„ s„ poat„ fi eliminate sau cel puþin diminuate.

Domnule ministru Giurescu, aveþi cuv‚ntul.

## **Domnul Ion Giurescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale:_

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Instituþia noastr„ consider„ ca principal„ prioritate realizarea unei reforme reale Ón domeniul pensiilor ∫i Ón concordanþ„ cu dezvoltarea economic„.

Cunosc‚ndu-se problemele cu care se confrunt„ pensionarii, cuantumul mic al pensiilor, precum ∫i condiþiile precare de trai ale acestora, s-au avut Ón vedere mai multe m„suri de revalorizare a pensiilor — index„ri, major„ri, compens„ri, recorel„ri — adoptate dup„ octombrie 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent, efectuate Ón limita disponibilit„þilor financiare, prin care s-a urm„rit asigurarea unei protecþii adecvate pensionarilor Ón raport cu evoluþia indicelui de cre∫tere a preþului de consum ∫i a salariului mediu pe economie.

Potrivit prevederilor Programului de guvernare p‚n„ Ón anul 2004, pensiile din sistemul public urmeaz„ s„ fie recorelate. Art. 168 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prevede c„ pe baza analizei ∫i a rezultatelor recorel„rilor efectuate Ón cursul anului 2000, Guvernul poate adopta m„suri suplimentare de recorelare a pensiilor ce au fost stabilite pe baza legislaþiei anterioare.

Programul de recorelare ∫i indexare trimestrial„ a pensiilor din perioada 2002–2004 Ó∫i propune s„ corecteze, Ón limita fondurilor care pot fi suportate de buget, inechit„þile existente Óntre grupele de pensionari Ónscri∫i la pensie Ón perioade diferite. Recorelarea vechilor pensii de asigur„ri sociale de stat se va realiza prin ad„ug„ri succesive de puncte pentru pensionarii Ónscri∫i la pensie Ónainte de anul 1999.

Recorelarea pensiilor urm„re∫te — Ón baza unui efort pur al bugetului de asigur„ri sociale de stat estimat la 2.550 de miliarde lei Ón anul 2002, 9.000 de miliarde Ón 2003 ∫i 17.500 miliarde lei Ón anul 2004 — s„ corecteze, Ón limita acestor fonduri, inechit„þile existente Óntre grupe de pensionari Ónscri∫i la pensie Ón perioade diferite.

Procedura de recorelare acord„ prioritate pensionarilor cu venituri mici ∫i care vor primi Ón anul 2002 un procent din recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urm‚nd ca proporþia s„ se modifice Ón anii urm„tori, astfel Ónc‚t p‚n„ Ón anul

Recunosc c„ m-aþi uluit cu a∫a de multe informaþii. Eu, personal, ∫i cred c„ ∫i pensionarii, Ómpreun„, am fi preferat cu totul altceva – o simpl„ fraz„ Ón care s„ se spun„: p‚n„ Ón anul cutare, 2004, s„ spunem, la aceea∫i preg„tire, la aceea∫i complexitate a muncii ∫i la aceea∫i vechime, cei pensionaþi mai demult vor avea pensia pe care o au cei pensionaþi acum. A∫ fi preferat un asemenea r„spuns.

V„ mulþumesc, oricum.

Faceþi un comentariu? V„ rog.

Ce am Óncercat s„ subliniez Ón material ∫i am Óncercat prin modul Ón care am citit, prin tonalitate, s„ subliniez mai bine este faptul c„ ∫i aceast„ recorelare depinde de rezultatele economice ale economiei. Dac„ economia nu merge Ón ritmul pe care-l dorim toþi, atunci ∫i aceast„ recorelare este doar un vis pe care Ómpreun„ ni-l cre„m. V„ mulþumesc.

Tot dumneavoastr„, domnule Giurescu, veþi r„spunde unei interpel„ri formulate de domnul ™tefan Baban Ón leg„tur„ cu noua Lege a ∫omajului.

Insist cu rug„mintea de a fi mai succinþi, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor s„-∫i prezinte interpel„rile ∫i s„ primeasc„ r„spuns.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Eu, de obicei, sunt scurt. Am prezentat domnului ministru interpelarea. Am vrut s„ m„ refer numai la ce solicit Ministerului Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale ∫i Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Munc„, ∫i anume, s„-mi clarifice urm„toarele probleme: 1) stabilirea modului de constituire a fondului de ∫omaj de 1% din contribuþia salariatului, adic„ stabilirea unei valori unice la care s„ se cotizeze indiferent de m„rimea salariului de Óncadrare, av‚nd Ón vedere c„ valoarea ajutorului de ∫omaj este unic„, indiferent dac„ salariul este 1.400.000 sau 25 de milioane; 2) m„suri concrete pentru virarea sumelor aferente reþinute de angajator, nu numai titulatura de stopaj la surs„, deoarece sunt unit„þi economice cu datorii de miliarde la fondul de ∫omaj, dar ai c„ror salariaþi au beneficiat Ón fiecare iarn„ de acest drept; 3) m„suri concrete de combatere a ∫omajului pentru judeþele aflate Ón top.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Rog pe domnul deputat, dac„ este de acord, s„ prezint prima parte a interpel„rii, referitor la Legea nr. 76/2002,

urm‚nd ca Óntrebarea referitoare la judeþul Boto∫ani ∫i cu tot bugetul acordat respectivului judeþ s„ vi le Ónm‚nez.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii forþei de munc„ introduce principiul asigur„rii pentru ∫omaj Ón funcþie de stagiul de cotizare ∫i are Ón vedere cre∫terea ponderii m„surilor active Ón detrimentul celor pasive.

Prin acordarea indemnizaþiei de ∫omaj Ón sum„ fix„, reprezent‚nd 75% din salariul de baz„ minim brut pe þar„, s-a avut Ón vedere corelarea acesteia at‚t cu venitul minim garantat, c‚t ∫i cu salariul de baz„ minim brut pe þar„.

Indemnizaþia de ∫omaj, stabilit„ Ón sum„ fix„, se acord„ totu∫i Ón mod diferenþiat, Ón funcþie de stagiul de cotizare, respectiv pe o perioad„ de 6, 9, 12 luni.

Œn acest mod, se elimin„ situaþia Ón care unele persoane, ∫omeri indemnizaþi, ar fi beneficiat de drepturi de ∫omaj mai mari dec‚t drepturile salariale ale persoanelor Óncadrate Ón munc„ ∫i totodat„ se realizeaz„ o mai bun„ stimulare a ocup„rii persoanelor Ón c„utarea unui loc de munc„.

De asemenea, subliniem faptul c„, Ón condiþiile aplic„rii prevederilor noii legi, pentru circa 75% din ∫omeri se vor stabili indemnizaþii de ∫omaj mai mari dec‚t cele acordate Ón baza Legii nr. 1/1991 privind protecþia social„ a ∫omerilor ∫i integrarea lor profesional„, astfel:

Œn luna decembrie 2001, structura num„rului de ∫omeri indemnizaþi pe niveluri ale ajutorului de ∫omaj primit Ón raport cu nivelul indemnizaþiei de ∫omaj stabilit prin noua lege se prezint„ dup„ cum urmeaz„: 73,7% dintre ∫omeri au primit ajutor de ∫omaj sub 1.312.500 lei; 26,3% dintre ∫omeri au primit ajutor de ∫omaj peste acest nivel.

Referitor la problema prezentat„ Ón interpelarea dumneavoastr„, facem urm„toarele preciz„ri.

Propunerea de stabilire a unei valori unice pentru contribuþia de 1% datorat„ de asiguraþi la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj nu poate fi acceptat„ din urm„torul motiv: cuantumul acestei contribuþii ar trebui s„ aib„ o valoare minim„, pentru a putea fi suportat at‚t de asiguraþii cu venituri de 1.400.000 lei, c‚t ∫i de cei cu venituri de 25 de milioane, la care faceþi referire, ceea ce ar conduce la diminuarea drastic„ a bugetului asigur„rilor pentru ∫omaj. Se reduce posibilitatea susþinerii din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj at‚t a m„surilor pasive acordate unor categorii de persoane care nu contribuie la constituirea acestui buget, (exemplu, absolvenþii unei instituþii de Ónv„þ„m‚nt), c‚t mai ales a m„surilor de stimulare a ocup„rii, care conduc la reducerea ratei ∫omajului.

V„ mulþumesc, domnule coleg.

Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Dorin Popescu. Domnul Dorin Popescu este? Nu. Se am‚n„ acest r„spuns.

Domnul Iulian Mincu, pentru Ministerul Agriculturii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002

Domnule pre∫edinte,

Permiteþi-mi s„ nu mai repet Óntrebarea pe care am adresat-o ministrului s„n„t„þii. De fapt, eu am dou„ interpel„ri: una adresat„ ministrului s„n„t„þii ∫i Casei de Asigur„ri de S„n„tate ∫i alta – adresat„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Ministerului Agriculturii ∫i Alimentaþiei.

Daþi-mi voie ca la prima…

V„ rog, la cea cu agricultura.

Foarte pe scurt, Ómi permiteþi s„ le citesc pe am‚ndou„? Sau pe r‚nd?

Pentru agricultur„.

Ei, atunci, a∫ vrea s„ Óncep cu problema prim„, care se adreseaz„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Casei de Asigur„ri de S„n„tate Ón ceea ce prive∫te problema medicinei de familie. ™i a∫ vrea s„ spun de la Ónceput c„ alocaþiile destinate medicinei de familie au sc„zut de la 14,5—15% Ón anul 2000, la sub 11% Ón mod real Ón 2001 ∫i au fost prev„zute 7,4% pentru anul 2002. Valoarea estimat„ a punctului/cap i-a fost fixat„ la 10.000,046 lei, iar pentru servicii – la 5.351 lei.

Venitul lunar al unui cabinet de familie, al unui medic care are 1.000 de asiguraþi pe trimestrul I/2002 va fi de 11.760.475 lei, Ón loc de 10.194.439 lei, Ón 2001.

La medicul cu 1.500 de asiguraþi va fi 16.198.342, faþ„ de 13.846.635, iar la cel cu 2.000 de asiguraþi va fi de 20.632.301, faþ„ de 17.500.541.

Acestea sunt prevederile CNA-ului ∫i, p‚n„ Ón luna iunie 2002, a∫a cum s-a exprimat ministrul s„n„t„þii, nu se vor m„ri aceste alocaþii. Din ace∫ti bani, medicul trebuie s„-∫i pl„teasc„, pentru c„ el asigur„ o asistenþ„ medical„ Ón fond public„, dar trebuie s„-∫i pl„teasc„ toate taxele de cabinet, impozitele ∫i salariile personalului. Calculul unui medic, ce-i revine unui medic dup„ ce-∫i asigur„, unui medic care are 2.000 de asiguraþi ∫i-∫i asigur„ din veniturile care-i revin toate aceste taxe, Ói r„m‚n acestui medic maximum 4 milioane de lei, 4 milioane ∫i jum„tate lunar.

A∫ vrea s„ spun Óns„ c„ sub o mie de asiguraþi exist„ Óntre 12 ∫i 15% din medici, iar Óntre 1.000 ∫i 1.500 de asiguraþi, sunt 20% dintre medici.

Deci vreau s„ reþineþi c„: 1) 46% din populaþie locuie∫te Ón mediul rural ∫i medicul de familie este de fapt singura ei posibilitate de asistenþ„ medical„. Œntreruperea asistenþei medicale prin medicul de familie Ónseamn„ Óntreruperea asistenþei medicale. Noi avem, Ón continuare, una dintre cele mai mari mortalit„þi din Europa. Œn anul 2001 mortalitatea a fost de 11,73 ‰, iar Ón 2000 a fost de 12,09 ‰ pe Óntregul an.

Natalitatea este una dintre cele mai mici din Europa – 10 ‰ Ón 2001 ∫i 10,6 ‰ Ón 2000, iar mortalitatea infantil„ 0–1 an este una dintre cele mai mari – 17,9 ‰ Ón anul 2000 ∫i 18,2 ‰ Ón 2001.

Ineficienþa asistenþei medicale ∫i nivelul de trai sc„zut sunt cei doi factori care duc la aceste rezultate.

Stimate coleg, staþi puþin s„ primiþi r„spuns la prima Óntrebare, c„ ie∫im din programul de lucru.

Deci a∫teptaþi s„ primiþi r„spuns la prima Óntrebare.

Vreau s„ v„ spun c„ nu-i dau voie s„ r„spund„ ∫i pe urm„ s„ pun a doua Óntrebare, pentru c„ problemele sunt legate Óntre ele.

Dar aveþi Ón vedere c„ am terminat deja programul.

Tocmai, aþi observat c„ am prescurtat la maximum referatul pe care l-am prezentat. ™i a∫ vrea s„ spun c„ ∫i aici voi prescurta la maximum ∫i m„ voi referi la problemele principale ∫i a∫ vrea s„ reiau.

Œn ziarul îRom‚nia liber„“ nr. 86/1999 se publicau rapoartele venite din partea centrelor de recrutare din Óntreaga þar„ ∫i se insista pe urm„toarele: îŒn r‚ndurile tinerilor sunt tot mai frecvente afecþiunile cardiace, digestive ∫i neuropsihice, care-i fac inapþi pentru efectuarea stagiului militar. Medicii sunt alarmaþi pentru num„rul mare al cazurilor de nevroz„, tulbur„ri anxiofobice ∫i de personalitate.“

Un alt motiv de Óngrijorare Ól constituie sc„derea drastic„, mai ales Ón mediul rural, a coeficientului de inteligenþ„ sub 60% la un num„r mare de tineri, ceea ce Ói face, de asemenea, inapþi pentru serviciul militar. Cercet„rile recente Ón mediul rural f„cute de echipe de psihologi ∫i medici g„sesc un procent al bolilor psihice de peste 2% din populaþia cercetat„, Ónregistr‚ndu-se o pronunþat„ cre∫tere la minori. De asemenea, coeficientul de inteligenþ„ sub 60% s-a Ónt‚lnit Ón mediul rural p‚n„ Óntre 40 ∫i 50% din lotul de tineri ∫i copii cercetaþi. Cauzele, Ón mod deosebit, sunt: subnutriþia cronic„, mai ales Ón proteine de origine animal„, lipsa unor vitamine ∫i oligoelemente. La aceasta se adaug„ ∫i consumul de alcool fabricat Ón gospod„ria proprie Ón cantit„þi exagerate.

Œn ceea ce prive∫te alimentaþia, a∫ vrea s„ dau o comparaþie Óntre alimentaþia din Vest, f„cut„ Ón medie ∫i publicat„, ∫i cea din Rom‚nia, pentru anul 2000. ™i redau pe scurt: proteinele — 14,4% Vestul, Rom‚nia – 14%; din acestea, cele animale, Ón Vest – 8,8%, Ón Rom‚nia – 4,8%; vegetale – 5,6%, Ón Rom‚nia – 9,3%;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 gr„simile – 35,9% Ón Vest, 33,9% Ón Rom‚nia, numai c„ cele animale sunt Ón Vest de 17%, iar Ón Rom‚nia de 27,8%, iar cele vegetale sunt de 18% Ón Vest ∫i 6% Ón Rom‚nia; glucidele sunt 45% Ón Vest, sunt 62% Ón Rom‚nia; consumul de alcool Ón Vest – Ón medie de 4,6 g, iar Ón Rom‚nia variaz„ Óntre 30 ∫i 75 g, Ón raport de regiune. A∫ vrea s„ mai spun consumul de sare este de 6 p‚n„ la 8 g Ón Vest, 12-16 g Ón Est.

Stimate domnule coleg, vorbiþi de 20 de minute. Mai sunt Ónc„ 10 colegi de-ai dumneavoastr„. C‚nd or s„ vorbeasc„?

…o comparaþie, ∫i cu asta am terminat.

Nu se poate. O interpelare dureaz„ 3 minute, iar dumneavoastr„ vorbiþi de 20!

Permiteþi-mi, domnule pre∫edinte, av‚nd Ón vedere c„ este o problem„ foarte serioas„ ∫i de ea depinde situaþia noastr„, a st„rii de s„n„tate a populaþiei, ca s„ v„ citesc dintr-o statistic„ recent„ publicat„ foarte recent, care este densitatea medicilor la suta de mii de locuitori Óntre diversele þ„ri, ∫i nu am luat dec‚t 5 þ„ri prin comparaþie: Austria – 165 de medici Ón 1980, cre∫te la 302 Ón 1998, deci cre∫te cu 83%; Ón Belgia, de la 154 Ón ’70 cre∫te la 395 Ón 1998, deci cu 156%; Ón Bulgaria – 186 Ón 1970, cre∫te la 345 Ón ’98, deci cu 85,5%; v„ dau Ungaria – 197 Ón ’80, 357 Ón 1998, cre∫te cu 81,2%; Ón Rom‚nia, Ón schimb, porne∫te de la 118, Ón 1970, ∫i cre∫te la 184 Ón 1998, deci 55,9%.

De ce am insistat pe aceste dou„ probleme, domnule pre∫edinte? Pentru c„ noi, Ón momentul de faþ„, avem un num„r de medici insuficient, avem, din p„cate, o sum„ alocat„ insuficient„ ∫i, Ón acela∫i timp, avem un nivel de trai foarte sc„zut care motiveaz„ s„n„tatea deteriorat„ a populaþiei.

V„ mulþumesc.

Aveþi cuv‚ntul, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.

Poate reu∫iþi dumneavoastr„ s„ sintetizaþi ceea ce nu a reu∫it domnul profesor.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei:_

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi domni deputaþi,

Referitor la cele dou„ Óntreb„ri, domnule deputat, Óncerc, Ón sintez„, s„ v„ dau un r„spuns.

Privind cazurile de sinucidere Ón r‚ndul tinerilor soldaþi, nu este culpa Ministerului S„n„t„þii. ™tim foarte bine c„ comisiile medicale de recrutare sunt formate, Ón majoritate, de medici militari, iar alimentele principale conþin proteine. Aici avem Ón vedere gradul de cultur„, educaþie, relaþii de familie. Deci sunt alte situaþii. S-au luat m„suri, de altfel, de Ministerul Ap„r„rii Naþionale pentru recrutare.

Dumneavoastr„ aþi invocat aici ni∫te date statistice. A∫ vrea s„ fim reali∫ti ∫i s„ lu„m Ón calcul datele statistice din anul 2001–2002 ∫i s„ nu mai facem raport„ri la ’93 p‚n„ Ón 2001. ™i acestea arat„ o cre∫tere a proceselor invocate.

Referitor la Óntrebarea privind politica sanitar„, trebuie s„ aveþi Ón vedere faptul c„ este prima dat„ c‚nd, dup„ mulþi ani, contractul-cadru ∫i normele la contractul-cadru au fost analizate ∫i lucrate temeinic. De asemenea, precizez o situaþie: nu sunt citite de medicii de familie. ™i ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i am asistat cu toþii nu este realitate. Aceia au semnat contractele cu casele de asigur„ri. Deci realitatea este pur ∫i simplu alta, deci nu cea pe care o spun ei pur ∫i simplu pentru imagine. Practic, nu, nu se citesc actele pe care Ministerul S„n„t„þii le d„. De altfel, ∫tim foarte bine intervenþia premierului Ón ce prive∫te realizarea reformei de s„n„tate. Privind datoriile, acestea au Ónceput s„ se dea, se dau, deci este o realitate, ∫i Ón prezent se lucreaz„ la modificarea Legii nr. 145/1997.

Premierul, Ón acest sens, cu ocazia Ónt‚lnirii de la Snagov cu factorii de r„spundere din domeniul de s„n„tate, a spus c„ este necesar s„ se formeze un fond naþional de asigurare de s„n„tate, tocmai pentru a rezolva problematica ∫i nemulþumirile care exist„ punctual, pe baza unei legi din 1997 ∫i care, prin aplicabilitatea practic„, ∫i-a ar„tat neajunsurile.

Stimaþi colegi,

Av‚nd Ón vedere c„ s-a terminat programul de lucru, v„ consult dac„ acceptaþi s„…

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi daþi voie!

Stimate coleg, dac„ dumneavoastr„ credeþi c„ puteþi monopoliza Óntreaga ∫edinþ„ de interpel„ri ∫i colegii dumneavoastr„, chiar ∫i cei de la P.R.M. ∫i ceilalþi, s„ a∫tepte lini∫tiþi p‚n„ dimineaþ„, c‚nd veþi Óncheia dumneavoastr„ toate intervenþiile, eu cred c„ totu∫i exageraþi.

Domnule pre∫edinte,

S„ nu uitaþi c„ eu am fost ministrul s„n„t„þii 4 ani de zile ∫i cunosc starea de s„n„tate din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 Ceea ce am exprimat aici este o stare real„, de care nu este vinovat Guvernul actual, dar este o situaþie real„. A∫ vrea s„ v„ spun Óns„ c„ Ón ceea ce prive∫te medicii de familie, ei r„m‚n Ónc„ nemulþumiþi ∫i nemulþumirea lor aduce prejudicii mari, mai ales Ón judeþele Ón care medicii de familie sunt foarte rari. S„ nu uit„m c„ sunt judeþe Ón care, cum avem Boto∫ani, Ón mediul rural, mai ales, Vaslui, Giurgiu, Teleorman, Ón care mortalitatea, mai ales la copii, este foarte mare Ón mediul rural, dep„∫e∫te 25 ‰, mortalitatea pe þar„ este sub 18 ‰ ∫i, Ón acela∫i timp, noi nu avem medicii respectivi, medicii de familie care s„ le asigure starea de s„n„tate. Este una din problemele cele mai importante ∫i am vrut s„ sesizez organul s„n„t„þii asupra acestor probleme.

Œn ceea ce prive∫te necesitatea ca medicul de familie s„ fie polivalent ∫i s„ fac„ faþ„ tuturor cerinþelor, Óncep‚nd de la copil ∫i p‚n„ la b„tr‚n, este o problem„ deosebit de important„. Dar a∫ vrea s„ v„ spun c„ Ón momentul Ón care el nu este pl„tit corespunz„tor, bineÓnþeles c„ nu va face nimic pentru ameliorarea st„rii de s„n„tate.

Eu v„ mulþumesc ∫i nu mai continuu.

## Stimaþi colegi,

Œmi cer eu scuze pentru faptul c„ din cauza dep„∫irii excesive a timpului de p‚n„ acum de c„tre unul din colegii dumneavoastr„, v-am pus Ón imposibilitate de a v„ exprima ∫i dumneavoastr„ cuv‚ntul.

Rog reprezentanþii ministerelor s„ v„ transmit„ r„spunsurile scrise, iar cei care veþi fi nemulþumiþi solicitaþi la o alt„ ∫edinþ„ cuv‚ntul.

Am rug„mintea s„ vorbiþi ∫i Óntre dumneavoastr„ Ón grupul parlamentar, nu este admisibil ca cineva s„ monopolizeze o jum„tate de or„ din timpul de interpel„ri Ón detrimentul dreptului, la fel de legitim ∫i firesc, al celorlalþi de a-∫i prezenta ∫i ei interpel„rile.

Poftiþi, domnule Simedru!

## Domnule pre∫edinte,

Cer sancþionarea secretarului de stat de la Ministerul Administraþiei Publice Locale pentru c„ este a doua oar„ c‚nd sunt am‚nat cu aceast„ interpelare, cu cele dou„ interpel„ri, deja sunt interpel„ri depuse Ón data de 17 decembrie ∫i cred c„ va trebui s„ a∫tept vara ca s„ primesc r„spunsurile la aceste interpel„ri.

Nu sunt mulþumit cu r„spunsul scris. Dac„ voiam r„spuns scris f„ceam Óntrebare scris„. Eu am f„cut interpelare adresat„ unui membru al Guvernului ∫i vreau s„ mi se r„spund„ la interpelare, s„ am dreptul s„ comentez r„spunsul la interpelare, conform regulamentului.

S„ r„spund„ domnul Fle∫ariu la obiecþia colegului nostru Dan Simedru.

## Domnule pre∫edinte,

Domnul deputat a f„cut mai multe interpel„ri av‚nd acela∫i obiect. R„spunsul nostru r„m‚ne acela∫i. At‚ta vreme c‚t nu se Ónþelege c„ incompatibilit„þile þin de statutul ale∫ilor locali, iar statutul ale∫ilor locali se reglementeaz„ numai prin lege organic„, a se invoca ni∫te hot„r‚ri ale Guvernului emise anterior intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 215 care stabile∫te incompatibilit„þile pentru ale∫ii locali este un nonsens. Pentru c„ prin Legea

nr. 215, singurul act normativ care reglementeaz„, repet, problema incompatibilit„þilor ale∫ilor locali, s-a stabilit clar pe unde pot ∫i unde nu pot s„ fac„ parte ale∫ii locali. Iar celelalte reglement„ri anterioare sunt de drept abrogate, nu de drept, sunt abrogate expres prin aceast„ prevedere, prin textul final al Legii nr. 215, care spune c„ se abrog„ orice dispoziþie contrar„.

Dac„ la ora actual„ Ministerul Administraþiei Publice este sesizat cu o a treia interpelare, av‚nd acela∫i obiect, a domnului deputat Coriolan Simedru, o s„ Óntocmim un nou r„spuns, dar, repet, ne menþinem acela∫i punct de vedere care este argumentat din punct de vedere juridic.

V„ mulþumesc.

Domnul Simedru.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Procedura regulamentar„ Ómi d„dea dreptul s„ citesc interpel„rile, eu cer s„ fiu reprogramat, sunt deja pentru a doua oar„ reprogramat, cer s„ fiu reprogramat s„ citesc interpel„rile, s„ mi se dea un r„spuns normal ∫i coerent.

Ceea ce domnul secretar de stat a spus aici este, nu vreau s„ comentez mai mult, dar este Ón afara problemei. Œmi pare r„u, a∫ vrea s„ citesc interpelarea, d‚nsul s„-mi r„spund„ ∫i s„ se vad„ cine ∫i unde are dreptate. Fac menþiunea datorit„ faptului c„ s-au scurs at‚tea s„pt„m‚ni, este vorba de dou„ interpel„ri la care nu am primit r„spuns. Iar ceea ce spunea d‚nsul, c„ este a treia interpelare adresat„ Ministerului Administraþiei Publice, se Ón∫al„. Este o interpelare, ultima este adresat„ primuluiministru tocmai datorit„ faptului c„ Ministerul Administraþiei Publice trateaz„ aceast„ problem„ cu neseriozitate.

™i s„ ∫tiþi, domnule secretar de stat, c„ Ón interpelarea pe care am adresat-o primului-ministru Ól Óntrebam c‚nd va Óncepe procedura de destituire a ministrului ∫i a secretarului de stat.

Domnul deputat Paul Magheru, pentru Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii.

Interpelarea pe care am adresat-o Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii o cunosc pe de rost, domnul secretar de stat a primit-o Ón scris ∫i am s„-l rog, dac„ se poate, foarte pe scurt, s„-mi r„spund„ la aceast„ interpelare ∫i Ón funcþie de r„spuns o s„-mi permiteþi dup„ aceea, foarte pe scurt, s„ spun opinia mea Ón leg„tur„ cu o hot„r‚re de Guvern pe care am considerat-o aberant„ ∫i am cerut anularea ei pentru c„ Óncurc„ nepermis de mult activitatea instituþiilor de Ónv„þ„m‚nt superior.

Domnul secretar de stat Vasile Molan.

## **Domnul Vasile Molan** _— secretar de stat Ón Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii:_

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn aplicarea prevederii Legii Ónv„þ„m‚ntului nr. 84 au fost promovate Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.214/2000 privind reorganizarea ∫i funcþionarea Ónv„þ„m‚ntului la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002 distanþ„ Ón Ónv„þ„mÓntul superior, iar ulterior, Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.011/2001 privind organizarea ∫i funcþionarea Ónv„þ„m‚ntului la distanþ„ ∫i a Ónv„þ„m‚ntului cu frecvenþ„ redus„ Ón instituþiile de Ónv„þ„mÓnt superior, care a abrogat prevederile Hot„r‚rii Guvernul nr. 1.214/2000. P‚n„ la apariþia Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.011/2001, Ónv„þ„m‚ntul la distanþ„ a fost reglementat prin ordine ale ministrului educaþiei naþionale, unele dintre acestea fiind incoerente ∫i chiar contradictorii, ceea ce a permis proliferarea Ónv„þ„m‚ntului la distanþ„ Ón instituþiile de Ónv„þ„m‚nt superior de stat ∫i particular care nu au drepturi ∫i capacitatea de ∫colarizare a studenþilor la aceast„ form„ de Ónv„þ„m‚nt.

Œntruc‚t pentru Ónv„þ„m‚ntul cu frecvenþ„ redus„ nu au existat reglement„ri distincte, instituþiile de Ónv„þ„m‚nt superior de stat ∫i particular au ∫colarizat studenþii la aceast„ form„ de Ónv„þ„m‚nt, astfel cum rezult„ din anexele 1 ∫i 2 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 535/1999 ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 696/2000 ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.215/2000.

Pentru aceste considerente, a fost necesar„ promovarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.011/2001, care reglementeaz„ at‚t Ónv„þ„m‚ntul la distanþ„, c‚t ∫i Ónv„þ„m‚ntul cu frecvenþ„ redus„. De∫i Óntre cele dou„ forme de Ónv„þ„m‚nt exist„ o serie de deosebiri, necesitatea reglement„rii lor urgente a determinat iniþierea unei singure hot„r‚ri de Guvern.

Consider„m c„ Ón acest mod Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii poate asigura organizarea, funcþionarea ∫i evaluarea corect„ a Ónv„þ„m‚ntului la distanþ„ ∫i a Ónv„þ„m‚ntului cu frecvenþ„ redus„.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Magheru.

Voiam s„ aud acest r„spuns la interpelarea mea ca s„ gr„bim mai repede scoaterea din impas a formelor de organizare a Ónv„þ„m‚ntului superior Ón ceea ce prive∫te Ónv„þ„m‚ntul cu frecvenþ„ redus„.

Œmi pare foarte r„u c„ Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii pe care eu am dorit s„-l sprijin prin experienþa mea de profesor universitar, prin experienþa organiz„rii Ónv„þ„m‚ntului cu frecvenþ„ redus„, Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii persist„ Ón a confunda inadmisibil Ónv„þ„m‚ntul la distanþ„ cu Ónv„þ„m‚ntul cu frecvenþ„ redus„. I-am rugat ∫i-i rog Ónc„ o dat„, eventual s„ precizeze pentru toat„ comunitatea academic„ din Rom‚nia ce Ónseamn„ Ónv„þ„m‚nt cu frecvenþ„ redus„, nici Óntr-un caz ceea ce se spune Ón hot„r‚rea de Guvern.

Œnv„þ„m‚ntul cu frecvenþ„ redus„, spun Ónc„ o dat„, este reglementat prin lege, nu are nevoie de hot„r‚re de Guvern, nu trebuie identificat cu Ónv„þ„m‚ntul la distanþ„. Œnv„þ„m‚ntul la distanþ„ este un lucru, Ónv„þ„m‚ntul cu frecvenþ„ redus„ altceva. Nu intru acum Ón detaliu. Dac„ vor avea nevoie de experienþa noastr„... ∫i ceea ce v„ spun, v„ spun ∫i din punctul de vedere al rectorilor care au Óncercat s„ aplice aceast„ hot„r‚re de Guvern. Este inaplicabil„, este pe lÓng„ lege, este Ón afara legii, Óncurc„ foarte mult aceast„ form„ de Ónv„þ„m‚nt. Ea a fost Ómprumutat„ din sistemul de Ónv„þ„m‚nt anglo-saxon, s-a luat terminologia de acolo, dar s-a luat numai forma, nu ∫i fondul. Fondul... i s-a dat unul care vine Ón dezinteresul Ónv„þ„m‚ntului rom‚nesc.

Œnc„ o dat„, dac„ consideraþi c„ a fost f„cut„ cu bun„ intenþie, dac„ consideraþi c„ aceast„ hot„r‚re este inapli-

cabil„, este d„un„toare Ónv„þ„m‚ntului, aveþi Óncredere c„ a fost f„cut„ cu bun„ intenþie, pentru a sprijini Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc la aceast„ or„.

Dac„ dup„ terminarea programului exist„ colegi care doresc s„ asculte r„spunsurile la interpel„rile lor...

M„ iertaþi, eu avusesem dou„ interpel„ri, una a fost trecut„ Ón program, cealalt„ cred c„ s-a sc„pat ∫i ar urma din partea Ministerului Finanþelor s„ se dea r„spunsul, probabil, s„pt„m‚na viitoare.

Rog pe domnul ministru Molan, dac„ se poate, erau Óntreb„rile pentru Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii, respectiv era Óntrebarea dac„ filialele P.S.D. ∫i U.D.M.R. din judeþul Mure∫ vor conlucra pentru ca Liceul îBolyai“ s„ revin„ la statutul de liceu cu predare Ón limba maghiar„, av‚nd Ón vedere c„ Ón anul 1990, la T‚rgu Mure∫, respectiv acest liceu a fost, s„ spunem a∫a, un m„r al discordiei, la momentul respectiv 3 adjuncþi ai ministrului Ónv„þ„m‚ntului s-au deplasat la T‚rgu Mure∫ special pentru ca s„ l„mureasc„ aceast„ problem„. Iar acum este expediat Óntr-un punct IV ∫i problema probabil va fi rezolvat„, dup„ cum solicit„ semnatarii acestui protocol.

Iar cel„lalt aspect era legat de un articol care a ap„rut Ón ziarul îCurentul“ ∫i Ón care se relata despre modul incorect ∫i pe bani cum se promoveaz„ la examene la Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie îGrigore D. Popa“ din Ia∫i. Fric„ Ómi este c„ aceast„ situaþie relatat„ de îCurentul“ la Ia∫i este, de fapt, foarte Ónt‚lnibil„ Ón mai multe, s„ nu zic la toate, dar Ón mai multe universit„þi de stat ∫i, dac„ se Ónt‚mpl„ a∫a ceva la universit„þile de stat, Óntrebarea este, proporþia este fantastic„, ce se Ónt‚mpl„ Ón cazul Ónv„þ„m‚ntului particular.

Aveþi cuv‚ntul, domnule ministru Molan.

Œntreb„rile sunt scurte ∫i r„spunsurile sunt la fel.

Œnþelegerea dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R., la nivelul local la care se refer„ domnul deputat, menþioneaz„ c„ cele dou„ p„rþi vor conlucra pentru ca Liceul îFarcas“ s„ revin„ la statutul de liceu cu predare Ón limba maghiar„. Nu se menþioneaz„ c„ se va trece imediat la aceast„ m„sur„.

De altfel, Ón timpul anului ∫colar nu se pot face asemenea schimb„ri. Pentru aceasta se studiaz„ planul de ∫colarizare al liceului, precum ∫i situaþia cadrelor didactice titulare care predau la secþia rom‚n„ ∫i a elevilor care Ónvaþ„ la aceast„ secþie. Este vorba de un studiu care va necesita timp p‚n„ se va stabili m„sura potrivit„ Ón acest sens.

La cea de-a doua Óntrebare, faptele relatate de îCotidianul“ referitor la ∫paga practicat„ la Universitatea de Medicin„ ∫i Farmacie din Ia∫i, v„ inform„m c„ prin adresa ministerului nr. 9.459 s-a solicitat conducerii Universit„þii de Medicin„ ∫i Farmacie din Ia∫i demararea de urgenþ„ a unor anchete cu privire la faptele prezentate Ón cotidianul îCurentul“, cu aducerea la cuno∫tinþ„ Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii a rezultatelor acestei anchete. Dup„ ce primim rezultatul, urmeaz„ s„ v„ comunic„m ∫i s„ extindem aceast„ anchet„ ∫i la alte universit„þi de stat ∫i particulare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/7.III.2002

Stimate coleg, chiar vreþi s„ Óncepem s„ depunem jur„m‚ntul Óncep‚nd....

Domnule pre∫edinte, vreau s„ mulþumesc pentru r„spunsul primit, dar a∫ vrea s„ specific aici c„ la T‚rgu Mure∫ se discut„ foarte mult de faptul c„ aceast„ Ónþelegere Óntre cele dou„ partide se va rezolva prin cifra de ∫colarizare, adic„ cifra de ∫colarizare la Liceul îBolyai“ Ón anul ∫colar 2002–2003 nu va mai fi la secþia rom‚n„, clasele de secþie de limb„ rom‚n„ fiind date la alte licee din ora∫, unde intrau a∫a ceva, urm‚nd ca Ón urm„torii 4 ani s„ se fac„ aceast„ separare ∫colar„.

Adev„rul este c„ aceast„ separare ∫colar„ nu cred c„ este necesar„ ∫i asta o voi spune cu alt„ ocazie.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea mea se adresa Ministerului Justiþiei.

Obiectul interpel„rii era bine precizat ∫i se referea la urm„torul fapt. Dorim s„ afl„m, Ón leg„tur„ cu un caz de omor, cine e vinovat de tergiversarea rezolv„rii acestui fapt. Pentru c„, v„ spunem sincer, e un dosar de crim„, indiciile duc spre fapte, spre f„ptuitori ∫i, cu toate acestea, din 1997 ∫i p‚n„ Ón prezent nu am reu∫it s„ afl„m nimic.

Aveþi cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ioan Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

La Óntrebarea dumneavoastr„ noi avem un r„spuns foarte amplu. Dac„ acceptaþi s„ v„ Ónm‚nez acum r„spunsul Ón scris, dac„ nu, pot s„-l susþin ∫i oral.

Da.

Problema este amplu analizat„ Ón r„spunsul pe care noi l-am f„cut.

Putem spune c„, Ón final, autorii infracþiunii n-au putut fi descoperiþi. Cauza a fost Ónregistrat„ la îAN“, autori necunoscuþi, Ónc„ din 23 august 1997 de c‚nd verific„rile continu„ ∫i se vor verifica Ón continuare.

S-a depus un volum de munc„ foarte mare, am f„cut demonstraþia aceasta Ón r„spunsul pe care noi l-am scris ∫i, evident, cred c„ nu v„ Óndoiþi de eforturile care se fac din r„sputeri pentru descoperirea unui asemenea caz.

V„ repet, noi dorim ∫i un termen.

Aveþi dreptate, noi nu putem impune un termen organelor de cercetare ∫i Justiþiei, Ón genere...

Stimate coleg,

Noi, Parlamentul, nu putem s„ stabilim un termen Ministerului Justiþiei ∫i nici Ministerul Justiþiei nu poate s„ stabileasc„ un termen pentru organele de cercetare.

Nu avem aceast„ competenþ„, nu avem cum, noi ∫i a∫a am fost recent criticaþi c„ am cerut ni∫te date statistice pe care trebuia s„ le comunic„m la pres„. Dar Óntr-o asemenea situaþie Ónseamn„ c„ am fi Ónvinuiþi de ingerinþe ∫i de pierderea total„ a independenþei Ón justiþie.

V„ mulþumesc.

Eu cred c„ totu∫i aþi sensibilizat ∫i ministerul ∫i parchetul prin intervenþia dumneavoastr„.

Aveþi cuv‚ntul, domnule deputat, s„ prezentaþi obiectul unei interpel„ri pentru s„pt„m‚na viitoare.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al ap„r„rii naþionale Ioan Mircea Pa∫cu ∫i se refer„ Ón special la soarta unor structuri care funcþioneaz„, structuri dup„ standarde NATO. E vorba de birourile informarerecrutare asupra c„rora planeaz„ o posibilitate de a fi reÓncadrate Ón comisariatele militare, Ón centrele militare zonale, cunoscute ca structuri conservatoare.

Vreau un r„spuns foarte deschis, av‚nd Ón vedere c„ aceste birouri de informare-recrutare, cum v„ spuneam, funcþioneaz„ dup„ standarde NATO ∫i rezultatele obþinute Ón fiecare judeþ unde exist„ aceste birouri sunt deosebit de bune.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, Œnchidem aici lucr„rile de ast„zi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 20/7.III.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei