Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·10 aprilie 2003
procedural
Corneliu Vadim Tudor
Discurs
Totul este plauzibil, pentru cã nimeni nu-ºi mai face þãndãri credibilitatea de la o zi la alta dacã nu s-a întâmplat ceva major între timp, recte o ºpagã formidabilã, repet, de un milion de dolari. Ce s-ar fi putut face cu banii aceºtia?! Amintiþi-vã cã ºi lui Bruce Jackson i s-au dat, pe faþã, prin ordonanþã a Guvernului, în douã tranºe, în 2002 ºi 2003, câte o sutã de mii de dolari, chipurile sã facã lobby, exact ca într-o tranzacþie de tip mafiot Ñ jumãtate înainte de invitaþia în NATO de la Praga ºi jumãtate dupã îndeplinirea contractului. Mai mult decât atât, lui Bruce Jackson, care fusese pus sã mã atace ºi pe mine în banii aceºtia, i s-a promis ºi concesionarea executãrii unui tronson de autostradã, fãrã licitaþie, ceea ce va însemna un câºtig de câteva milioane de dolari. Sunt tare curios dacã acest Bruce Jackson a plãtit pentru banii primiþi de la Guvernul României impozitele prevãzute de lege la fiscul din America.
Exemplele sunt cu mult mai numeroase, iar oamenii au început sã vorbeascã, pentru cã totul se aflã aici, la
”porþile OrientuluiÒ. Ce fel de politicã faceþi dumneavoastrã, domnilor?!
Sã nu-mi spuneþi cã este în joc interesul naþional, pentru cã încã mai sper cã nu aveþi atâta cinism. Normal cã ºi eu, ºi Partidul România Mare suntem din cale afarã de extremiºti, taxaþi astfel indiferent de ceea ce am face noi de cei care primesc milioane de dolari ca sã ne punã la stâlpul infamiei ºi sã închidã ochii la incompetenþa ºi fãrãdelegile puterii.
Noi nu avem milioane de dolari ºi, chiar dacã am avea, nu am face târgul acesta nedemn, în ruptul capului. Þara este prea sãracã sã þinã în spinare tot felul de comisari ºi inspectori care, cu aerul cã nu mai pot de grija noastrã ºi de triumful democraþiei, ne tâlhãresc ca niºte hoþi de drumul mare, rezolvându-ºi situaþia financiarã pe trei generaþii.
Ce rost mai are sã facem politicã, dacã totul a intrat în zodia trocului ºi pentru o bãtaie amicalã pe umãr de genul ”sunteþi pe drumul cel bun!Ò se iau milioane de dolari de la gura unui popor înfometat?!
Ce noimã mai are toatã mascarada aceasta, dacã vã cumpãraþi dregãtoriile ºi eternizarea la putere prin mituirea unor înalþi reprezentanþi internaþionali care, culmea tupeului, ar trebui sã supravegheze tocmai lupta împotriva corupþiei?!
De ce mai organizãm alegeri?!
De ce ne mai trimite poporul în Parlament?!
De ce ne mai adunãm noi aici, din moment ce toate demersurile noastre se frâng în cleºtele mafiei interne ºi al mafiei externe?!
Aºa ar putea sã conducã þara ºi Fane Spoitorul, domnilor!
”O, bolnavã, o, mârºavã sete de a domniÒ Ñ spunea poetul Metastasio, þara trãieºte prost ºi va trãi din ce în ce mai prost. Nu vã mai iluzionaþi cu gândul cã numai dumneavoastrã puteþi conduce þara, pentru cã aþi demonstrat cã nu aveþi soluþii social-economice ºi pe ce aþi pus mâna s-a uscat.