Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Înainte de a-l invita pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase sã prezinte poziþia Guvernului, vreau sã vã informez cã, în ºedinþa din 24 martie a acestui an, Birourile permanente ale celor douã Camere au decis ca, pentru dezbateri, fiecãrui parlamentar sã i se aloce 20 de secunde. Din însumarea pe grupuri parlamentare a acestui timp, reiese urmãtoarea limitã de participare la dezbateri: pentru Grupurile parlamentare P.S.D. Ñ 76 de minute; Grupurile parlamentare ale P.R.M. Ñ 37 de minute; Grupurile parlamentare ale P.D. Ñ 12 minute; Grupurile parlamentare ale P.N.L. Ñ 14 minute; Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. Ñ 13 minute; Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale Ñ 6 minute; 2 minute pentru cei fãrã apartenenþã parlamentarã.

Dau cuvântul domnului prim-ministru pentru a prezenta poziþia Guvernului.

Aveþi cuvântul, domnule prim-ministru.

## **Domnul Adrian Nãstase Ñ** _prim-ministru al Guvernului României_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi invitaþi,

Vreau sã încep prin a vã spune cã am ascultat cu mare atenþie, timp de o orã, textul moþiunii de cenzurã prezentate de cãtre opoziþie ºi încã n-am înþeles de ce legea pe care noi am propus-o nu este bunã.

Am învãþat o mulþime de lucruri, am ascultat o mulþime de lucruri, dar sã-mi daþi voie sã nu vã mai spun încã o datã cunoscuta anecdotã cu: ”Voi vorbiþi, voi, care aþi omorât negri?Ò Pânã la urmã, despre asta este vorba. În realitate, discuþia noastrã ar fi trebuit sã se poarte asupra proiectului de lege pentru care Guvernul ºi-a asumat rãspunderea.

Poate cã se întâmplã o mulþime de lucruri care nu sunt în ordine în România. Poate cã se furã biciclete, poate cã se împrumutã, poate cã se cumpãrã biciclete. Sunt nenumãrate lucruri, care, fãrã îndoialã, pot fi discutate, dar aceste chestiuni pot fi rezolvate mai uºor în lipsa unei legi anticorupþie? De ce, stimaþi colegi, vã este teamã de aceastã lege anticorupþie? Ea nu este perfectã, ea poate fi îmbunãtãþitã, dar, pânã la urmã, esenþa acestei dezbateri este chiar aceasta: De ce sã nu facem împreunã un pas mai departe în a încerca sã reglementãm situaþiile care pot sã genereze cauze de corupþie?

De aceea, daþi-mi voie sã vã spun încã o datã, nu am înþeles sensul acestui text plin de minciuni, nenumãrate elemente care au fost luate din presã ºi care au fost puse într-un text kilometric. Mi se pare lipsit de demnitate pentru Parlamentul României sã discute astfel de elemente, în condiþiile în care, în mod firesc, nu existã un drept la apãrare ºi, în orice caz, nu sunt luate în considerare elementele care au fost discutate în 22 de moþiuni simple, care vizau multe dintre aspectele sau temele care au fost astãzi identificate aici.

De aceea, aceastã discuþie de astãzi, sã-mi daþi voie, din punctul de vedere al Guvernului, sã o focalizãm pe tema care a format substanþa angajãrii rãspunderii de cãtre Guvern.

Dacã vor fi alte ocazii în care sã discutãm alte subiecte, vom veni, bineînþeles, ca de obicei, în faþa dumneavoastrã, pentru a da explicaþiile necesare, dar consider cã astãzi tema care trebuie sã reprezinte substanþa discuþiilor din Parlament este legatã de proiectul de lege pe care noi l-am depus la Parlament, la Birourile permanente, ºi care, fãrã îndoialã, poate sã fie îmbunãtãþit ºi putem sã facem împreunã eforturi în acest sens. Semnalul pe care dorim sã-l dãm cu toþii, sper, este acela cã vrem o însãnãtoºire a vieþii publice din România ºi avem o responsabilitate, toate partidele politice, toate grupurile parlamentare, sã acþionãm în aceastã direcþie.

Sã-mi daþi voie, stimaþi colegi, sã vã prezint, în numele Guvernului, poziþia Executivului asupra moþiunii de cenzurã iniþiate de Grupurile parlamentare ale P.R.M., P.N.L. ºi P.D.

Moþiunea de cenzurã a fost promovatã ca urmare a angajãrii rãspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei.

Recurgerea la procedura angajãrii rãspunderii de cãtre Executiv reprezintã un act de curaj politic ºi de responsabilitate civicã în cadrul acþiunilor de materializare a Programului de guvernare ºi de pregãtire a României în vederea aderãrii la NATO ºi la Uniunea Europeanã.

Sigur cã nu este foarte simplu. Am avut foarte multe discuþii cu unii dintre colegi. Unii ne-au spus: ”Sunteþi nebuni? De ce intraþi în aceastã zonã? De ce încercaþi sã reglementaþi aceste teme? Creaþi probleme în interiorul partidului, în interiorul Parlamentului, în societate. Sunt foarte multe lucruri care sunt deja aºezate ºi voi veniþi ºi le stricaþi.Ò

Ani de-a rândul, aceste teme au fost amânate, reglementãrile au fost tergiversate ºi, din acest punct de vedere, mi se pare extrem de important sã observãm cã ceea ce este important pentru noi este sã vedem acum ce anume putem sã facem pentru a încorseta, pentru a limita, dacã nu pentru a elimina cauzele majore ale corupþiei într-o perioadã de tranziþie în care se schimbã, se transferã proprietatea de stat în mâini private, are loc privatizarea, toatã aceastã ”cutie a PandoreiÒ care a ascuns o mulþime de pericole ºi care a însemnat, pânã la urmã, o ”cutie neagrãÒ, în care s-au petrecut nenumãrate lucruri pe care trebuie sã încercãm sã le reglementãm mult mai strict, pe baza unor standarde europene.

În momentul în care a decis sã-ºi angajeze rãspunderea asupra acestei legi, Executivul a considerat cã reglementãrile în domeniul prevenirii ºi combaterii corupþiei sunt aºteptate de societatea civilã, de toate partidele parlamentare.

Întrucât autorii moþiunii au afirmat în aceste zile cã ei ar reprezenta vocea opiniei publice ºi cã proiectul nostru de lege ar contrazice voinþa cetãþenilor României, Guvernul a solicitat efectuarea unui sondaj de opinie de cãtre INSOMAR, pentru a afla atitudinea realã a populaþiei.

La întrebarea directã privind acordul sau dezacordul faþã de asumarea rãspunderii pentru o lege anticorupþie, sondajul relevã cã 92% din cei întrebaþi s-au exprimat afirmativ, deci în favoarea acestei legi, ºi doar 8% s-au declarat împotrivã.

În condiþiile unei asemenea realitãþi, stimaþi autori ai moþiunii, rezultã cã reprezentaþi sau exprimaþi o mult prea micã parte din spectrul atitudinilor populaþiei faþã de o astfel de reglementare împotriva corupþiei. Mai mult, vreau sã vã informãm cã, potrivit sondajului, 84% din alegãtori sunt de acord cu aplicarea unei legislaþii privind conflictul de interese, iar 95% privesc ca fiind necesarã publicarea averii tuturor persoanelor care deþin demnitãþi sau funcþii publice.

Subliniez cã populaþia României rãspunde fãrã echivoc: 96% dintre români considerã cã problema corupþiei este importantã, iar în ceea ce priveºte responsabilitatea pentru combaterea acesteia 60% apreciazã cã aceasta trebuie sã revinã Guvernului. De aceastã realitate unii oameni politici din opoziþie fug, pentru a se cantona într-o demagogie ieftinã. În acest sens, constatãm cã tripleta parlamentarã P.R.M.ÑP.D.ÑP.N.L., în fapt, un nou C.D.R., C.D.R. 2003, a fost atât de deranjatã de conþinutul legii, încât a depus o moþiune de cenzurã împotriva acesteia.

Dacã obiectivul acestei coaliþii, formatã de ocazie sau cu perspectivã, era schimbarea Executivului, se putea recurge, pur ºi simplu, la o moþiune de cenzurã clasicã. Partidele din opoziþie au recurs însã la aceastã moþiune de cenzurã ca urmare a angajãrii rãspunderii pe un proiect de lege anticorupþie, întrucât reglementãrile sale îi afecteazã în mod direct, se pare, pe unii dintre membrii lor.

În legãturã cu moþiunea de cenzurã, doresc sã remarc un fapt de absolutã certitudine. Deputaþii ºi senatorii P.R.M., P.N.L. ºi P.D. au înþeles efectul reglementãrilor din cuprinsul legii, ºi anume cã prin aceastã lege se atacã frontal corupþia, atât sub aspectul transparenþei, cât ºi al actului de corupþie propriu-zis. Aºa se explicã violenþa ºi mai ales comportamentul lipsit de argumente prin care opoziþia parlamentarã încearcã sã se împotriveascã adoptãrii ºi aplicãrii acestei legi.

În fapt, preocuparea principalã a autorilor moþiunii nu a fost analiza proiectului de lege, ci încercarea de tergiversare a adoptãrii acestor reglementãri împotriva corupþiei, pe fondul unor nejustificate atacuri la persoanã. Realitatea demonstreazã cã, din pãcate, semnatarii moþiunii nu vor o reglementare care sã conducã la înãsprirea mãsurilor de prevenire sau de combatere a corupþiei, ci, dimpotrivã, doresc sã menþinã condiþiile conservãrii jafului la care a fost supusã þara în perioada guvernãrilor anterioare.

Nu voi înceta sã reamintesc cã perioada 1997Ñ2000 a reprezentat o scãdere dramaticã a produsului intern brut, evaluatã la aproximativ 4 miliarde de dolari. Nu voi denumi ”furt din avuþia þãriiÒ aceastã pierdere, dar diminuarea gravã a bogãþiei þãrii a afectat toate componentele sociale. În schimb, Guvernul nostru, în numai doi ani, a adãugat la avuþia þãrii peste 4 miliarde de dolari.

Cred cã este fireascã întrebarea: care guvern este mai eficient ºi mai credibil?

Stimaþi colegi,

Consider cã recurgerea la procedurile referitoare la moþiunea de cenzurã nu trebuie sã transforme un drept constituþional într-un abuz, într-un mod iresponsabil de exprimare ºi etichetare a adversarilor politici, sã obstrucþioneze derularea normalã a activitãþilor parlamentare ºi executive, sã reducã încrederea populaþiei în forþele politice angajate în reconstrucþia economicã ºi socialã a þãrii.

Iatã de ce sunt sigur cã pentru întreaga societate româneascã este clar cã prin acest demers noua alianþã P.R.M.ÑP.N.L.ÑP.D. dovedeºte incapacitatea de a se angaja într-o luptã deschisã împotriva acestui flagel care este corupþia, cu consecinþe deosebit de grave asupra prezentului ºi asupra viitorului þãrii.

În fapt, suntem în faþa unei coaliþii bizare, în fruntea cãreia a fost instalat senatorul Corneliu Vadim Tudor în locul lui Ion Diaconescu, coaliþie pe care puþini oameni politici ar fi considerat-o posibilã ºi pe care cei mai mulþi nu o înþeleg.

S-a ignorat faptul cã, în afara efectelor ideologice interne, s-a indus în rândul comunitãþii internaþionale o imagine negativã asupra seriozitãþii vieþii politice promovate de partidele parlamentare aflate în opoziþie, aceasta conducând la lipsã de credibilitate externã. Ne întrebãm cum vor putea explica P.N.L. ºi P.D. în faþa electoratului propriu, a cetãþenilor þãrii, a colegilor Domniilor lor din marile familii ideologice Ñ Internaþionala Liberalã ºi, respectiv, Internaþionala Socialistã Ñ opþiunea pentru aceastã nouã alianþã politicã.

Moþiunea acuzã Guvernul cã acest proiect de lege ar avea ca scop semnale de imagine în plan extern. În condiþiile existenþei unor angajamente clare de politicã externã pentru aderarea la Uniunea Europeanã ºi la NATO, obiective pe care toate partidele parlamentare s-au angajat sã le susþinã, legea este ºi un semnal puternic cã România îºi asumã cu claritate toate acele mãsuri care pot contribui la consolidarea unor reguli, instituþii, a unui cadru legal compatibil cu cel al statelor partenere.

Este o dovadã concretã cã acest Guvern îºi asumã cu responsabilitate curãþirea mediului economic, instituþional ºi administrativ de fenomenul corupþiei, de orice acte ilicite.

Ce poate servi mai bine interesului României? Sã ne angajãm concret ºi energic pentru a combate corupþia,

aºa cum propune aceastã lege, sau sã facem un spectacol demagogic ºi injurios, aºa cum incitã aceastã moþiune? Sã punem ordine, aºa cum propune legea, sau sã creãm mai multã dezbinare ºi confuzie, aºa cum fac semnatarii moþiunii?

Cine vrea sã întârzie lupta împotriva corupþiei în România? Guvernul, care doreºte îndeplinirea cât mai rapidã a angajamentelor României pentru integrarea în sistemul ordonat al economiei funcþionale de piaþã, sau cei care vor sã torpileze, prin atacuri nejustificate, ordinea ºi curãþenia necesare aderãrii la structurile europene ºi euroatlantice?!

Dacã prin invective ºi minciunã semnatarii moþiunii cred cã vom pune mai multã ordine în România, atunci înseamnã cã avem nu doar o problemã internã, dar avem o mare problemã externã. Cei care aleg o asemenea cale dovedesc cã le este mai aproape interesul lor imediat decât interesul pe termen lung al þãrii. Pe de altã parte, interesele noastre externe nu ar trebui sã fie obiectul unor atacuri ieftine, care sã punã în discuþie efortul de duratã pentru îmbunãtãþirea modului în care România este receptatã de partenerii noºtri.

Dinamica consultãrilor repetate pe aceastã temã cu partenerii externi ai României în timpul pregãtirii obiectivelor legii, ca ºi includerea recomandãrilor acestora sunt o dovadã cã legea este fundamentatã pe criterii ºi norme ce stau în atenþia organizaþiilor ºi instituþiilor internaþionale. Chiar dacã iniþiativa complexã a Guvernului este tratatã cu atâta uºurinþã de opoziþie, reacþia pozitivã a unor parteneri externi ai României la publicarea proiectului dovedeºte cu prisosinþã încrederea acestora în efortul nostru.

În repetate rânduri, acest proiect de lege a fost considerat semnul unei schimbãri fundamentale, îndelung aºteptate ºi susþinute de aceºti parteneri. Dacã nu altceva, mãcar recenta semnare a Protocolului de aderare la NATO de cãtre România ar trebui sã indice cã demersurile noastre sunt recunoscute ºi cã þara noastrã se aflã pe drumul cel bun.

Aº dori sã subliniez cã o guvernare îºi mãsoarã rezultatele, în primul rând, prin siguranþa ºi condiþiile de viaþã ale cetãþenilor sãi. Eforturile externe sunt subsumate acestor obiective ºi vizeazã susþinerea realizãrii lor în dinamica contextului internaþional.

Proiectul de lege nu este un exerciþiu de imagine, dar poate, într-adevãr, furniza un important argument privind hotãrârea României de a preveni ºi de a combate corupþia. Parte a angajamentului nostru în efortul de integrare în structurile NATO ºi ale Uniunii Europene, proiectul de lege este generat ºi de foaia de parcurs pe care Guvernul ºi-a asumat-o în cadrul agendei pentru reformã.

Împreunã cu setul de mãsuri adoptate la finele anului ºi susþinute, de altfel, de partenerii externi, acest proiect de lege vine sã închidã un prim ciclu de acþiuni care pun bazele unui cadru juridic credibil ºi solid în prevenirea ºi combaterea corupþiei. Acesta trebuie sã fie nu doar eficient, dar ºi sã dea certitudinea cã România vrea ºi poate sã ia mãsurile necesare în vederea asigurãrii unui mediu administrativ ºi de afaceri corect, transparent ºi echitabil.

Þara noastrã s-a angajat sã contribuie la înnoirea mediului economic, de securitate ºi al bunei guvernãri în regiunea din care face parte. Eforturile noastre de integrare în NATO ºi Uniunea Europeanã sunt, evident, evaluate ºi din aceastã perspectivã ºi avem convingerea cã acest proiect va contribui la stabilirea unor mecanisme ºi instrumente interne în mãsurã sã corespundã obligaþiilor asumate în plan regional pentru combaterea crimei organizate.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Moþiunea abundã în formulãri generale, demagogice, inexacte ºi calomnioase, fãrã nici o susþinere realã, având ca scop inducerea în eroare a opiniei publice în legãturã cu adevãrata desfãºurare a actului de guvernare.

De altfel, aspectele cuprinse în moþiune sunt reluãri ale unor neadevãruri din cele 22 de moþiuni anterioare depuse de opoziþie ºi multe dintre afirmaþii au fost deja dezminþite de cei vizaþi. Pe de altã parte, þin sã subliniez cã se utilizeazã un procedeu total incorect: se asociazã informaþii neadevãrate, neverificate, în condiþiile în care acestea se referã la dosare în curs de cercetare de cãtre organele abilitate ale statului. Fãrã nici o jenã, se neglijeazã însãºi realitatea. Se ignorã faptul cã Guvernul P.S.D. este singurul care dupã Revoluþia din Decembrie 1989 a declanºat efectiv, legal ºi instituþional, lupta împotriva corupþiei.

În acest cadru, doresc sã amintesc cã, în Programul de guvernare adoptat de Parlament în decembrie 2000, un capitol distinct l-a constituit combaterea corupþiei.

Nu v-aþi întrebat, domnilor parlamentari semnatari ai moþiunii, ce ne-a determinat sã includem între cele cinci obiective de cea mai mare importanþã pentru evoluþia societãþii româneºti în perioada 2001Ñ2004 reducerea birocraþiei, combaterea corupþiei ºi a criminalitãþii, dacã nu tocmai situaþia rezultatã în urma guvernãrii C.D.R.? Situaþia la momentul în care noi am preluat guvernarea justifica acest capitol în Programul de guvernare, în mod evident, acest lucru fiind datorat unei realitãþi pe care sper cã încã v-o mai aduceþi aminte.

Oare generalizarea de care vorbiþi nu este, de fapt, efectul afacerilor veroase, desfãºurate sub acoperirea politicilor aplicate de guvernarea anterioarã, din care au fãcut parte P.N.L. ºi P.D.?

Luând în considerare necesitatea unei abordãri unitare ºi coerente, Guvernul a elaborat Programul naþional pentru prevenirea corupþiei ºi Planul naþional de acþiune împotriva corupþiei, pe care le-a aprobat, în noiembrie 2001, dupã dezbateri publice ºi consultãri cu partidele politice, sindicatele, organizaþiile neguvernamentale ºi mass-media.

În acest cadru general, planul de acþiune prevede consolidarea capacitãþii instituþionale de combatere a corupþiei, creºterea autoritãþii ºi responsabilitãþii organelor abilitate ale statului, poliþie, parchet, justiþie, în aplicarea fermã a legilor þãrii, în vederea prevenirii ºi eliminãrii încãlcãrii prevederilor legale.

Totodatã, Guvernul a înfiinþat Parchetul Naþional Anticorupþie, organism cu atribuþii exclusive pentru combatarea marii corupþii ºi care, prin rezultatele obþinute pânã în prezent, îºi justificã utilitatea.

Pe plan legislativ, în anii 2001Ñ2002 au fost adoptate ºi promulgate 18 legi ºi se aflã în procedurã parlamentarã alte patru proiecte cuprinzând importante reglementãri în lupta pentru combaterea corupþiei, dintre care exemplific:

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei penale asupra corupþiei;

Ñ Legea privind achiziþiile publice;

Ñ Legea privind comerþul electronic;

Ñ Legea privind achiziþiile publice prin licitaþii electronice;

Ñ Legea pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor;

Ñ Legea privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii organizate;

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei civile asupra corupþiei;

Ñ Legea privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române;

Ñ Legea privind liberul acces la informaþiile de interes public;

Ñ Legea privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Activitatea de prevenire ºi de combatere a corupþiei impune în mod esenþial o abordare sistemicã, multidisciplinarã, coerentã ºi unitarã. O astfel de abordare este singura care permite un atac concertat, frontal ºi eficient asupra tuturor punctelor vulnerabile existente în societate, susceptibile cã au generat sau pot sã genereze acte de corupþie. Aceasta a fost ideea care a condus Guvernul la adoptarea soluþiei de a elabora un singur act normativ, cuprinzãtor, prin care sã fie reglementatã, unitar ºi coerent, activitatea de prevenire ºi de combatere a corupþiei. S-a pornit de la reglementarea aspectelor de drept penal, continuând cu normarea ºi disciplinarea raporturilor de drept comercial, asigurându-se transparenþa în viaþa economicã ºi în activitatea administraþiei publice.

În textul acestui proiect de act normativ, pentru care ne-am angajat rãspunderea în faþa Parlamentului, au fost avute în vedere domeniile cu vulnerabilitate mãritã la corupþie în raport cu alte aspecte din viaþa societãþii româneºti. Autorii moþiunii ne acuzã de încãlcarea articolului 113 alin. (1) din Constituþie, prin aducerea în faþa Parlamentului a unui proiect de lege care ar cuprinde mai multe legi, sub titlul ”Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþieiÒ.

Atacurile cu privire la caracterul complex al legii dovedesc incapacitatea semnatarilor de a înþelege cã lupta pentru o societate curatã ºi cinstitã nu se poate duce doar cu prevederi sectoriale, ci ea presupune tocmai un sistem legislativ articulat, care sã blocheze atât cauzele, cât ºi mecanismele corupþiei.

Transparenþa, asigurarea unui mediu de afaceri modern ºi lupta contra corupþiei constituie, în ultimã analizã, un tot unitar. Sub aspect politic, o asemenea abordare corespunde aºteptãrilor cetãþenilor, opiniei publice ºi declaraþiilor forþelor politice responsabile.

Din aceastã perspectivã, recurgerea la procedura angajãrii rãspunderii Guvernului asupra proiectului de lege în cauzã este justificatã de împrejurãrile deosebite care reclamã deschiderea unei ofensive radicale împotriva fenomenului de corupþie.

De altfel, recurgerea la aceastã procedurã, faþã de care manifestaþi reþineri ºi cu privire la care aþi formulat observaþii critice la adresa Guvernului, a fost utilizatã ºi de fosta guvernare, în anul 1999, în cazul Legii privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice. Deci precedentul parlamentar existã ºi el nu ne aparþine.

Ne acuzaþi de sfidarea organizaþiilor sindicale, patronale, neguvernamentale, a societãþii civile cu privire la consultarea acestora asupra proiectului de lege.

Doresc sã subliniez faptul cã angajarea rãspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege este o procedurã specialã, reglementatã de Constituþie, fãrã a fi prevãzutã obligativitatea realizãrii unor dezbateri sau consultãri prealabile cu privire la acest demers. Totuºi, am considerat cã astfel de consultãri sunt benefice ºi au menirea de a conduce la promovarea unei legi în acord cu realitãþile sociale care reclamã adoptarea neîntârziatã a unor reglementãri.

Precizez cã textul final asupra cãruia ne-am angajat rãspunderea a fost îmbunãtãþit pe baza observaþiilor transmise de unele grupuri parlamentare sau de cãtre reprezentanþi ai sindicatelor sau patronatelor, ai unor organizaþii neguvernamentale, precum Asociaþia ”Pro DemocraþiaÒ, Agenþia de Monitorizare a Presei, Asociaþia pentru transparenþã, chiar dacã aceste organizaþii nu au fost pe deplin mulþumite de felul în care au fost preluate unele dintre observaþiile lor. Autorii moþiunii ne reproºeazã cã nu am supus dezbaterii Parlamentului proiectul de lege asupra cãruia Guvernul ºi-a angajat rãspunderea.

Þin sã vã reamintesc ceea ce, de altfel, am spus ºi în ºedinþa celor douã Camere ale Parlamentului din 19 martie a.c., când am prezentat proiectul de lege, ºi anume ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanþã sã fie supus dezbaterii în Parlament, însã la fel de evident este ºi faptul cã nu mai dispunem de timpul necesar unor astfel de dezbateri, care s-ar fi prelungit mult prea mult faþã de obiectivele pe care le avem de realizat la sfârºitul acestui an ºi începutul anului viitor.

Suntem pe deplin conºtienþi ºi acceptãm faptul cã prevederile legii nu pot sã satisfacã interesele tuturor celor cãrora li se adreseazã. Considerãm însã cã multe dintre reglementãrile propuse ar fi trebuit sã fie adoptate încã din perioada în care Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat se aflau la guvernare. Tergiversarea la care s-a recurs în perioada 1997Ñ2000 ne-a pus în situaþia de a apela la procedura acceleratã oferitã de Constituþie. Trebuie sã recunoaºtem împreunã cã România a întârziat prea mult, mai bine de un deceniu, sã adopte mãsuri hotãrâte în vederea prevenirii ºi combaterii corupþiei. Aceste întârzieri se rãzbunã în prezent ºi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai în planul acþiunilor privind integrarea europeanã ºi euroatlanticã, ci mai ales în domeniul aºezãrii vieþii ºi activitãþilor economico-sociale pe temelii sãnãtoase, în folosul tuturor cetãþenilor þãrii.

Guvernul are voinþa politicã ºi capacitatea de a aplica prevederile cuprinse în aceastã lege cu o semnificaþie deosebitã pentru prezentul ºi pentru viitorul þãrii noastre.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În legãturã cu faptul cã mi-aº fi încãlcat propriile angajamente luate în plenul celor douã Camere în ziua de 10 aprilie 2002, când anunþam printre prioritãþile Guvernului dezbaterea în Parlament a Legii privind declararea averii, a Legii referitoare la conflictele de interese, precum ºi a Codului de conduitã al funcþionarilor publici, vreau sã vã reamintesc cã, la acel moment, am adresat rugãmintea Parlamentului ca aceste proiecte sã fie analizate ºi adoptate în acea sesiune, care se încheia la 30 iunie 2002.

Suntem în martie 2003 ºi perspectiva unor dezbateri încã mai prelungite ºi a unor amânãri succesive ne va crea o dificultate de care încã o datã vreau sã vã rog sã þineþi seama în perspectiva închiderii unor capitole de negociere cu Uniunea Europeanã ºi de ratificare a Protocolului de aderare la NATO.

Din pãcate, adoptarea legilor respective în cursul sesiunii care s-a încheiat la 30 iunie 2002 nu s-a realizat,

astfel încât am fost nevoiþi ca aceste proiecte sã le preluãm în legea de faþã.

Stimaþi colegi,

În continuare, am sã mã refer numai la problemele inserate în moþiune, care privesc direct proiectul de lege asupra cãruia Guvernul ºi-a angajat rãspunderea.

În primul rând, cu privire la critica adusã reglementãrilor legate de transparenþa informaþiilor referitoare la obligaþiile bugetare restante, menþionez cã prin aceste prevederi se urmãreºte în principal descurajarea acumulãrii de datorii la bugetele centrale ºi locale, aceasta conducând la o mai bunã colectare a veniturilor ºi la continuarea relaxãrii fiscale începute în anul 2001.

Ministerul Finanþelor Publice, pe pagina de Internet, va publica lista contribuabililor care înregistreazã obligaþii restante la bugetul de stat, cuantumul obligaþiilor restante, precum ºi modalitãþile de colectare a acestora.

Se va publica situaþia juridicã a debitelor, respectiv dacã fac obiectul unor înlesniri la platã în derulare sau dacã li s-au aplicat modalitãþi de executare silitã. Înlesnirile la plata obligaþiilor bugetare nu reprezintã, de altfel, o noutate promovatã de Guvernul nostru. Ceea ce actualul Guvern a adus nou este tocmai principiul transparenþei. Dupã statuarea acestui principiu, anul trecut, pentru recuperarea arieratelor bugetare, când am eliminat arbitrariul în procesul de acordare a înlesnirilor fiscale, stabilind criterii foarte exacte, astãzi continuãm sã ne menþinem consecvent pe aceeaºi linie ºi sã aducem la cunoºtinþa opiniei publice datele referitoare la înlesniri ºi la situaþia fiscalã a contribuabililor. Ce este rãu în acest lucru? Ce este rãu cã am stabilit ca toate aceste datorii sã fie cunoscute de cãtre toatã lumea ºi cã nu mai pot fi fãcute aranjamente în spatele uºilor închise în legãturã cu diverse proceduri de amânãri, înlesniri, ºtergeri de datorii ºi aºa mai departe?!

Dacã vom considera, în mod transparent, cã o societate prezintã un interes major pentru þarã, pentru locurile de muncã într-o zonã sau alta, la modul foarte transparent, vom acorda înlesnirile respective. Dar este, credem sau credeam, o soluþie pe care partidele din opoziþie sã o salute tocmai pentru cã ea nu va mai permite Ministerului Finanþelor Publice sau nu ºtiu eu cui sã rezolve în mod ocult aceste probleme.

În al doilea rând, ne surprinde afirmaþia semnatarilor moþiunii referitoare la titlul II din lege, ”Transparenþa în administrarea informaþiilor ºi serviciilor publiceÒ, potrivit cãreia aceasta nu ar avea nici o legãturã cu mãsurile anticorupþie ºi cã, din contrã, aceastã reglementare va genera corupþie ºi corupþi.

În acest cadru, Guvernul a avut în vedere impunerea unor obligaþii care sã asigure transparenþa, lipsa acesteia fiind recunoscutã pe plan internaþional ca un factor major de generare ºi de menþinere a corupþiei la un nivel ridicat.

Este astfel vorba de promovarea unei soluþii de îmbunãtãþire a procedurilor ºi mecanismelor folosite în prezent în relaþia dintre administraþie ºi cetãþeni sau mediul de afaceri cu beneficii directe în ceea ce priveºte creºterea transparenþei, diminuarea birocraþiei ºi limitarea condiþiilor care favorizeazã apariþia actelor de corupþie.

Dorim sã desfiinþãm monopolul funcþionarilor asupra informaþiilor de interes pentru cetãþeni ºi companii, prin punerea tuturor formularelor ºi procedurilor de lucru cu administraþia la dispoziþia oricãrui solicitant. Politica aplicatã de Guvernul nostru prin planul de acþiuni pentru înlãturarea barierelor administrative din mediul de afaceri urmãreºte dinamizarea comunicãrii cu mediul de afaceri, implicarea mediului de afaceri în procesul de luare a deciziilor specifice, îmbunãtãþirea relaþiei autoritate-întreprinzãtor, introducerea ºi funcþionarea birourilor unice, corelarea standardelor de audit financiar, eficientizarea procesului de autorizare-înregistrare a firmelor, îmbunãtãþirea sistemului de rambursare a taxei pe valoarea adãugatã, înlesnirea comunicãrii cu investitorii strãini, trecerea la rezolvarea problemelor postprivatizare.

În acest sens, a fost creatã, în 2001, baza legalã de consultare a asociaþiilor de afaceri ºi organizaþiilor neguvernamentale, în procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanþã asupra mediului de afaceri.

S-a reorganizat sistemul integrat vamal, ca un sistem computerizat, adaptabil, flexibil, securizat ºi performant ºi s-au elaborat reglementãri care asigurã procedura simplificatã de vãmuire ºi depunerea declaraþiilor prin procedee electronice. Au fost implementate proceduri ºi norme specifice privind tematica, durata, periodicitatea ºi modul de desfãºurare a controlului fiscal ºi s-a transmis Parlamentului proiectul de Lege privind registrul unic de control.

În acest cadru, doresc sã fac câteva precizãri ºi în legãturã cu asigurarea transparenþei prin mijloace electronice, care face obiectul titlului II din proiectul de lege.

Cred cã nu este necesar sã amintesc cã transparenþa, ca modalitate esenþialã de luptã împotriva corupþiei, a fost pentru Guvernul nostru o prioritate încã din momentul preluãrii mandatului. Am manifestat, chiar din 2001, o preocupare realã pentru modul în care se cheltuiesc banii publici la efectuarea de achiziþii guvernamentale, adoptând pentru prima datã în România un act normativ coerent dedicat procedurilor de achiziþie publicã, în deplinã concordanþã cu acquis-ul comunitar.

Dupã realizarea în anul 2001 a proiectului-pilot, care a dovedit fiabilitatea acestei soluþii pentru desfãºurarea achiziþiilor prin mijloace electronice, în anul 2002 am creat cadrul legislativ ºi instituþional necesar pentru funcþionarea la scarã naþionalã a sistemului electronic pentru achiziþii publice.

În prezent, s-a ajuns la aproape 900 de instituþii publice care utilizeazã sistemul ºi la mii de produse care fac obiectul licitaþiilor. Într-un singur an, prin acest sistem, care promoveazã transparenþa ºi competiþia realã dintre furnizori, au fost economisite 35 milioane de euro, deci banii instituþiilor publice au fost mai bine gestionaþi ºi au acoperit o gamã mai largã de necesitãþi.

Vã mai dau un singur exemplu de economisire de fonduri. Dupã recenta licitaþie pentru construirea de sãli de sport a rezultat cã se vor putea realiza suplimentar încã 25 de sãli, din economiile realizate la bugetul estimat iniþial, datoritã competiþiei care a apãrut în aceastã licitaþie electronicã.

În al treilea rând, este regretabil faptul cã proiectul de lege pentru care ne-am asumat rãspunderea nu a fost citit cu atenþia cuvenitã de cei care au avut iniþiativa moþiunii de cenzurã. Numai astfel se pot explica numeroasele afirmaþii eronate, fãrã nici o legãturã cu textul proiectului de lege, îndeosebi în aspectele de ordin juridic cu privire la titlul III, ”Prevenirea ºi combaterea criminalitãþii informaticeÒ.

Spre ºtiinþa autorilor moþiunii, conþinutul acestui titlu a fost elaborat þinând seama de prevederile Convenþiei europene privind criminalitatea informaticã, semnatã de România la 23 noiembrie 2001.

Cât priveºte presupusa totalã discordanþã a pedepselor prevãzute în proiectul de lege cu regimul sancþionator al Codului penal, îi informãm pe semnatarii moþiunii cã pedepsele prevãzute pentru infracþiunile cuprinse în titlul III sunt, aºa cum prevede Convenþia europeanã privind criminalitatea informaticã, severe ºi proporþionale cu pericolul social, incluzând privarea de libertate. O altã dovadã a faptului cã textul proiectului de lege a fost tratat superficial o reprezintã interpretarea datã instituþiei percheziþiei, care, în fapt, nu este repetatã în art. 56, aºa cum cred autorii moþiunii.

În proiectul de lege sunt prevãzute ºi precizate doar elementele specifice unei percheziþii efectuate în cauzele privind infracþiunile sãvârºite prin mijloace informatice, iar pentru prevederile de drept comun privind procedura percheziþiei se face, fãrã îndoialã, trimitere la dispoziþiile din Codul de procedurã penalã.

Vreau sã fiu bine înþeles. O prioritate majorã a Guvernului nostru o constituie protejarea bunurilor cetãþeanului care sunt puse în primejdie prin fraudele ºi înºelãciunile ce se pot realiza utilizând cele mai moderne tehnologii electronice. Considerãm cã este de datoria noastrã, ca Guvern responsabil, sã descurajãm astfel de fapte printr-un cadru legislativ adecvat noilor situaþii.

În al patrulea rând, constat în continuare cã autorii moþiunii insistã în utilizarea demagogicã a unor expresii, fãrã a avea proprietatea termenilor folosiþi, atunci când încearcã sã analizeze titlul al patrulea din proiectul de lege, fãcând referire la conflictul de interese ºi regimul incompatibilitãþilor în exercitarea demnitãþilor publice ºi funcþiilor publice.

Spre informarea semnatarilor moþiunii, titlul IV nu conþine nici o dispoziþie în temeiul cãreia nulitatea absolutã a actului administrativ sau actului juridic se stabileºte prin decizia primului-ministru. Nulitatea absolutã a actelor administrative sau a actelor juridice, încheiate în situaþii de conflict de interese, este stabilitã de lege ºi ea nu poate fi constatatã decât în condiþiile dreptului comun de cãtre instanþele judecãtoreºti.

Nu primul-ministru este acela care poate hotãrî decãderea unei persoane care s-a aflat într-un conflict de interese de a mai exercita funcþia de membru al Guvernului sau altã funcþie publicã de autoritate din administraþia publicã centralã ºi localã pentru o perioadã de trei ani. Decãderea din dreptul de a exercita o asemenea funcþie publicã opereazã în temeiul legii ca sancþiune aplicabilã persoanelor care încalcã dispoziþiile privitoare la conflictul de interese. Precizãm însã cã pentru asigurarea garanþiilor ºi a liberului acces la justiþie titlul IV prevede cã deciziile primului-ministru referitoare la conflictele de interese pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureºti, Secþia de contencios-administrativ, iar hotãrârile Curþii de Apel Bucureºti sunt supuse recursului.

Faþã de severitatea reglementãrilor ºi de gravitatea sancþiunilor aplicabile, dispoziþiile referitoare la conflictele de interese ale funcþionarilor publici nu pot fi ºi nu au fost apreciate drept umoristice de nici unul dintre partenerii de dialog din societatea civilã, aºa cum se exprimã în deriziune distinºii semnatari. Nerespectarea interdicþiilor poate fi sancþionatã chiar cu destituirea din funcþie ºi nu poate fi consideratã în nici un fel ca având un rol pur decorativ.

Referitor la dispoziþiile art. 82 alin. 2 din titlul IV, care permit parlamentarilor sã aibã calitatea de reprezentant al statului în Adunarea generalã a acþionarilor ori ca membri în Consiliul de administraþie, este de subliniat faptul cã acestea reglementeazã o situaþie de excepþie, având în vedere procedura ºi condiþiile în care un deputat sau un senator poate dobândi aceastã calitate.

Aprobarea participãrii deputatului sau senatorilor aparþine în exclusivitate Birourilor permanente ale Camerei Deputaþilor sau Senatului, fiind necesar ºi avizul Comisiilor juridice, de numiri, disciplinã ºi imunitãþi. Participarea este limitatã la anumite persoane juridice de interes strategic sau în ipoteza în care un interes public impune aceastã participare, ºi nu pentru funcþie executivã. Iar dacã dumneavoastrã veþi decide cã nici un coleg parlamentar nu trebuie sã participe la o astfel de structurã, de coordonare, aceastã excepþie va rãmâne strict teoreticã.

Deci Parlamentul va decide, în final, dacã aceastã excepþie, pe care noi am pus-o ca o supapã pentru situaþii excepþionale, va fi utilizatã sau nu. Veþi avea posibilitatea sã decideþi cã o astfel de variantã nu este convenabilã Parlamentului ºi veþi decide în consecinþã.

În al cincilea rând, consider ca aberantã aprecierea potrivit cãreia tilul V al proiectului este menit sã legalizeze grupurile mafiote existente deja. Obiectivul declarat al reglementãrii din titlul V, ”Grupurile de interes economicÒ, îl constituie modernizarea legislaþiei în domeniul dreptului comercial ºi aromonizarea deplinã a acesteia cu acquis-ul comunitar.

Þin sã clarific cã grupurile de interes economic sunt persoane juridice cu caracter sui-generis, acestea permit utilizarea în comun a anumitor mijloace de producþie, fapt ce creeazã posibilitatea pentru desfãºurarea activitãþilor proprii într-un mod mult mai eficient ºi cu costuri mai reduse, comparativ cu situaþia în care aceastã exploatare ar fi exercitatã în mod izolat.

Cerinþa referitoare la introducerea în legislaþia românã a grupurilor de interes economic este prevãzutã în urmãtoarele documente, ºi pe unele dintre ele ar trebui sã le cunoaºteþi ºi dumneavoastrã:

Ñ rapoartele Comisiei Europene privind progresul realizat de România în procesul de aderare la Uniunea Europeanã pentru anii 2001Ñ2002;

Ñ Parteneriatul de aderare pe anii 2003Ñ2004;

Ñ _Road Map_ 2002 pentru România, elaborat de Comisia Europeanã în noiembrie 2002.

În ceea ce priveºte infracþiunile cuprinse în cadrul titlului menþionat, acestea reprezintã o corelare corespunzãtoare ºi necesarã cu infracþiunile prevãzute în Legea nr. 31/1900 privind societãþile comerciale.

Aprecierile din moþiune, mai mult decât jignitoare, la adresa juriºtilor ºi experþilor care au contribuit la elaborarea acestui proiect de act normativ sunt normale numai pentru paginile unei publicaþii de scandal, ºi nicidecum de textul unui document politic prezentat de la înalta tribunã a Parlamentului României.

În nici un caz nu poate fi acceptatã aserþiunea potrivit cãreia grupul de interes economic este conceput pentru a salva de incompatibilitãþi ºi conflicte de interese anumite persoane. Astfel, se prevãd dispoziþii exprese prin care se stabileºte incompatibilitatea între calitatea de membru al unui grup de interes economic ºi cea de deputat ºi senator, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat ºi funcþiile asimilate acestora, magistrat, demnitarii din cadrul autoritãþilor publice aflate sub controlul exclusiv al Parlamentului.

Din pãcate, semnatarii moþiunii nu au avut rãbdarea nici de a citi în totalitate prevederile referitoare la grupurile de interese economice, pentru cã ar fi vãzut care

este reglementarea de ansamblu ºi ar fi evitat aceste critici care nu au un suport în textul proiectului de lege pe care noi l-am înaintat Parlamentului.

În al ºaselea rând, în legãturã cu acuzele ºi criticile formulate cu privire la conþinutul cãrþii a doua din proiectul de lege, doresc sã arãt cã se aduc modificãri esenþiale unor legi, cum sunt Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, Legea nr. 115/1996 pentru declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere.

Modificãrile propuse urmãresc, în principal, cuprinderea în legislaþia românã a infracþiunilor împotriva intereselor financiare ale comunitãþilor europene, constituirea de complete specializate ºi colegiale pentru judecarea faptelor de corupþie, concentrarea activitãþii de urmãrire penalã a Parchetului Naþional Anticorupþie spre marile cauze de corupþie, asigurarea transparenþei declaraþiilor de avere.

Infracþiunea nou introdusã în Legea nr. 78/2000 constituie o formã a traficului de influenþã ºi este sancþionatã cu pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani, pedeapsã care este prevãzutã în art. 257 din Codul penal pentru traficul de influenþã ºi se þine seama de prevederile art. 12 al Convenþiei penale a Consiliului Europei privind corupþia, ratificatã de România prin Legea nr. 27/2002.

În privinþa art. 13 din Legea nr. 78/2000, precizez cã fapta menþionatã este în vigoare de la publicarea Legii nr. 78/2000 ºi se sancþioneazã cu închisoare de la 1 la 5 ani, pedeapsã a cãrei modificare nu este propusã. Menþionez cã singurele modificãri aduse art. 13 din Legea nr. 78/2000 privesc corelãri cu legislaþia în vigoare.

În legãturã cu modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere, autorii moþiunii trec sub tãcere îmbunãtãþirile aduse acestei reglementãri. Semnatarii moþiunii s-au fãcut a nu observa ºi, prin urmare, nu fac nici o referire la extinderea sferei persoanelor ce intrã sub incidenþa legii, la introducerea reglementãrii care prevede publicarea declaraþiilor de avere pe paginile de Internet ale autoritãþilor sau instituþiilor publice ori publicarea în Monitorul Oficial al României, precum ºi a hotãrârii judecãtoreºti irevocabile prin care se constatã provenienþa ilicitã a unor bunuri.

Se impune sublinierea faptului cã modificarea ºi completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerþului, a Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale ºi a Regimului juridic al garanþiilor reale mobiliare preiau în proporþie covârºitoare prevederile proiectului de Lege pentru modificarea unor acte normative privind activitatea comercialã, aflat în procedurã de dezbatere la Parlament. Prevederile au un caracter exclusiv tehnic, menite a asigura transparenþa ºi a îmbunãtãþi mediul de afaceri. Principalele modificãri propuse vizeazã asigurarea transparenþei în procesul de înregistrare al societãþilor comerciale ºi în întreaga activitate a acestora, precum ºi evitarea conflictelor de interese în cadrul operaþiunilor efectuate de societãþile comerciale cu organele sale de conducere.

În al ºaptelea rând, am sã mã opresc asupra criticilor aduse reglementãrilor privind funcþia publicã ºi funcþionarii publici. În perioada de timp care a trecut de la apariþia Legii privind Statutul funcþionarilor publici, adoptatã la sfârºitul anului 1999, prin angajarea rãspunderii Guvernului în funcþiune la acea datã, subliniez, prin angajarea rãspunderii Guvernului în funcþiune la acea datã, au fost constatate mari dificultãþi generate de imperfecþiunea unor prevederi sau, dimpotrivã, de inexistenþa altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora dintre dispoziþiile legii.

Reforma administraþiei publice trebuie sã rãspundã unor cerinþe legitime ale cetãþenilor, ale societãþii civile, precum ºi ale organismelor internaþionale, în scopul adoptãrii de mãsuri vizibile în plan legislativ ºi instituþional pentru combaterea fenomenului de corupþie în rândul funcþionarilor publici.

Necesitatea alinierii într-un timp cât mai scurt la standardele administrative existente în Uniunea Europeanã impune ca acþiunile de combatere a fenomenului corupþiei sã fie concomitente cu mãsuri care sã asigure profesionalizarea ºi imparþialitatea serviciului public, optimizarea structurilor ºi eliminarea birocraþiei.

Prin modificãrile ºi completãrile aduse Statutului funcþionarilor publici, este promovatã o culturã a serviciului public profesionist, de calitate, capabil sã serveascã eficient ºi competent interesele legitime ale cetãþenilor, sã-i asigure, totodatã, determinarea riguroasã a activitãþilor corespunzãtoare funcþiei publice, condiþiile clare privind acordarea statutului de funcþionar public, precum ºi o stabilire mai bunã a competenþelor ºi responsabilitãþilor funcþiilor publice. În acelaºi timp, se precizeazã cu claritate categoriile de funcþionari publici, respectiv înalþii funcþionari publici, funcþionarii publici cu funcþii de conducere, funcþionarii publici cu funcþii de execuþie. În proiect sunt reglementate, în mod detaliat, conflictele de interese ºi incompatibilitãþile privitoare la funcþionarii publici, precum ºi sancþiunile ce se pot aplica celor care încalcã prevederile legale.

## Stimaþi colegi,

ªtiþi foarte bine, aþi participat la numeroase activitãþi internaþionale, unul dintre reproºurile permanente adresate României este legat de capacitatea administrativã, de nevoia de a dezvolta structuri administrative în concordanþã cu modelele care existã în Uniunea Europeanã.

Modificãrile pe care noi le propunem au fost discutate în permanenþã cu reprezentanþii Uniunii Europene. Dacã vrem ca în perioada urmãtoare sã putem beneficia de sprijinul financiar al Uniunii Europene în ceea ce priveºte proiecte care vor ajunge în anii urmãtori pânã la aproape un miliard de euro, este necesar ca aceste structuri administrative sã fie compatibile cu cele din Uniunea Europeanã.

În mãsura în care nu reuºim în acest an sã finalizãm aceste proceduri cel puþin din punctul de vedere al reglementãrilor, practic, vom pierde o ocazie extraordinar de importantã de a ne apropia de o ºansã deosebitã de a utiliza sume importante pentru proiecte de infrastructurã ºi proiecte de investiþii în þara noastrã.

De aici ºi aceastã grabã pe care, cu drept cuvânt, o semnalaþi, dar care are justificare, vã repet, în aceastã nevoie de a grãbi procedurile prin care sã putem sã finalizãm negocierile cu Uniunea Europeanã la diverse capitole ºi pentru a beneficia de o evaluare, în ceea ce priveºte raportul de þarã, care sã ne permitã sã ne angajãm în preluarea unora dintre proiectele de finanþare la care m-am referit. Mulþi dintre dumneavoastrã participaþi la aceste dezbateri. Sunt numeroase structuri

parlamentare unde se discutã aceste subiecte. De aceea, eu nu fac aici decât sã vã reamintesc câteva elemente pe care le cunoaºteþi foarte bine.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Pânã acum am prezentat poziþia Guvernului în legãturã cu criticile formulate de opoziþia parlamentarã la proiectul de lege asupra cãruia Executivul ºi-a angajat rãspunderea.

Repet, nu voi rãspunde la injuriile ºi calomniile cuprinse în moþiune, mai ales cã ele se autocalificã semnificativ. Consider cã nu este de demnitatea ºi þinuta unui om politic sã coboare la nivelul suburban de apreciere ºi tratare a problemelor de importanþã deosebitã pentru evoluþia societãþii româneºti.

De aceea, apreciez cã asemenea injurii ºi calomnii trebuie examinate de organele competente ale statului care au datoria sã se pronunþe pe bazã de fapte ºi de dovezi, ºi nu pe vorbe ºi scenarii de tot felul. ªi, la limitã, dacã aceste acuzaþii individuale ar fi adevãrate, cu atât mai mult ar fi trebuit sã fie apreciate necesitatea ºi conþinutul legii.

În plus, cred cã este necesar ca fiecare dintre colegii mei învinuiþi pe nedrept sã apeleze la calea justiþiei pentru stabilirea adevãrului.

În ceea ce mã priveºte, am solicitat anul trecut Parchetului General sã verifice anumite acuzaþii formulate prin Internet, iar cercetarea respectivã a fost finalizatã ºi comunicatã public la sfârºitul anului trecut. În textul moþiunii sunt reluate unele din acele afirmaþii, fãrã sã se menþioneze cã ele au fost infirmate de cãtre Parchetul General.

Am sã vã dau un singur exemplu, pentru a arãta lipsa de bunã-credinþã în ceea ce priveºte acuzaþiile respective. Este vorba de Complexul ”Ana AslanÒ. De-a lungul anilor care au trecut au fost nenumãrate încercãri, ºi poate cu un alt prilej am sã le fac publice, pentru o utilizare în interes personal a spaþiilor de la Centrul Gerovital ºi de Geriatrie ”Ana AslanÒ. Pãrerea mea este cã cei care au urmãrit hãcuirea acestui centru, împãrþirea în parcele pentru diverse proiecte imobiliare, în momentul în care am trecut acest centru la R.A.P.P.S, care nu este o gospodãrie a partidului, ci este o regie a statului care asigurã administrarea unor spaþii de interes public, vreau sã vã spun încã o datã Ñ ºi acest lucru aþi omis cu reacredinþã sã-l menþionaþi Ñ am trecut patrimoniul respectiv în proprietatea publicã a statului tocmai pentru a nu putea fi privatizat. De ce aþi uitat sã adãugaþi aceste lucruri? Este vorba, în mod evident, de rea-credinþã ºi am realizat operaþiunea respectivã tocmai pentru a împiedica prãduirea acestui centru.

V-am dat acest exemplu, sigur cã am putea sã intrãm sã discutãm pe diverse alte teme, dar nu vreau sã intrãm în aceastã capcanã Ñ ºtiu cã ne-aþi întins în mod abil aceastã capcanã: sã începem sã discutãm despre tot felul de poveºti care sunt trecute în moþiune. La momentele respective, prin moþiuni simple sau prin interpelãri, am venit în Parlament ºi am explicat, am venit cu argumente, am dat explicaþii.

Dacã sunt elemente grave, instituþiile statului au datoria sã examineze elementele respective ºi sã judece dacã existã vinovãþii, dar, vã repet, ceea ce discutãm astãzi este proiectul unei legi care, teoretic, ar trebui sã împiedice ca fapte eventuale de corupþie, de ce nu?, care, eventual, ar fi putut sã aibã loc ºi pe care, eventual, dumneavoastrã sã le menþionaþi în aceastã moþiune sã nu se mai producã.

Vã deranjeazã acest lucru? Vã deranjeazã sã existe o astfel de lege? Cui îi este fricã de aceastã lege, stimaþi colegi?

Dragi colegi,

Doresc ca în faþa Parlamentului României sã prezint foarte succint, pe lângã mãsurile luate în plan legislativ ºi instituþional, principalele acþiuni întreprinse pentru combaterea corupþiei.

Astfel, în cursul anului 2001, Poliþia a identificat ºi deferit parchetelor un numãr de 8.287 de persoane care au sãvârºit acte de corupþie, dintre care 1.707 îndeplineau funcþii de conducere, s-au soluþionat 5.824 de lucrãri ºi dosare penale privind 13.021 de infracþiuni de corupþie referitoare la darea de mitã, traficul de influenþã ºi luarea de mitã. În anul 2002 au fost deferite parchetelor 7.407 persoane implicate în sãvârºirea actelor de corupþie ºi au fost soluþionate 4.447 de lucrãri ºi dosare penale privind 10.913 infracþiuni de corupþie. În primele douã luni ale anului 2003 au fost sesizate parchetele cu privire la 1.461 de persoane care au fost cercetate în 824 de dosare penale privind aproximativ 2.000 de infracþiuni de corupþie.

În altã ordine de idei, la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie se aflã în faze avansate de cercetare dosare privind corupþia la ”SAFI InvestÒ, ”SunoilÒ, Direcþia Silvicã Suceava, ”PremurÒ Târgu-Mureº, Direcþia de Sãnãtate Publicã Piatra Neamþ, F.N.I., ”PetrominÒ Suplacul de Barcãu, ”RomtelecomÒ, ”BancorexÒ, a cãror finalizare va lãmuri cine sunt vinovaþi de grave acte de corupþie ºi cu consecinþe negative asupra economiei naþionale ºi a cetãþenilor þãrii.

Cauze extrem de importante pentru desluºirea multor semnale din mass-media sunt în curs de judecare pe baza rechizitorului Parchetului, mã refer la Banca Agricolã, BTT, CICO, Hotelul ”BucureºtiÒ, ”CibelaÒ, cazul ”HamasÒ, Anmoco ºi, cu deosebire, la multe dosare de calomnie.

Pe de altã parte, în sistemul de justiþie, în cursul anului 2002, au fost examinate în vederea avizãrii solicitãrile privind 51 de judecãtori ºi procurori suspectaþi de sãvârºirea unor fapte prevãzute de legea penalã. În raport cu materialul probatoriu administrat de parchete, s-a avizat cercetarea penalã pentru 28 de judecãtori ºi 8 procurori. S-a propus avizarea percheziþiei pentru trei judecãtori ºi s-a avizat trimiterea în judecatã a 12 judecãtori ºi procurori.

De asemenea, s-a solicitat avizarea cercetãrii penale pentru 34 de notari publici ºi 40 de executori judecãtoreºti ºi s-au formulat propuneri de avizare pentru 30 de notari publici ºi pentru 29 de executori judecãtoreºti. Avizarea trimiterii în judecatã a fost solicitatã pentru 12 notari publici ºi 4 executori judecãtoreºti.

În continuare, stimaþi colegi, menþionez faptul cã au fost abrogate reglementãri aberante în domeniul industriei, care au produs pagube uriaºe Ñ exemplific: printr-un ordin din 1999 se permitea ca 4% sã fie considerate pierderi normale în reþeaua de gaze naturale; dupã anul 2000 s-a demonstrat cã aceastã pierdere nu depãºeºte 1%, ceea ce a permis o economie de peste 100 de milioane de dolari în 2001 ºi 2002.

Apare în mod legitim întrebarea: Ce s-a fãcut cu echivalentul în dolari a diferenþei de 3% în anii 1999 ºi 2000?

Un alt exemplu: prin douã hotãrâri de Guvern din anul 1999, se acordã o reducere de pânã la 30% consumatorilor de energie electricã care plãteau în avans în valutã; pierderile rezultate din aplicarea acestei prevederi subiective ºi discriminatorii sunt de 540 de miliarde de lei.

Un alt subiect asociat, indirect sau direct, corupþiei ºi criminalitãþii l-a constituit adopþia internaþionalã a copiilor români. Comunitatea internaþionalã a formulat numeroase critici la adresa sistemului de adopþie internaþionalã din România instituit în 1997. Utilizând mai mult de 200 de intermediari s-a creat o afacere de peste 100 de milioane de dolari, în care au intrat ONG-uri, cabinete de avocaþi, alte persoane interesate, ceea ce a condus, pânã în anul 2000, la o creºtere exponenþialã a adopþiilor internaþionale.

În aceste condiþii, Guvernul nostru a instituit în anul 2001 un moratoriu pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale, iar un numãr semnificativ de ONG-uri sunt în atenþia Poliþiei ºi Parchetului.

Stimaþi colegi,

Dacã doriþi sã discutãm despre adopþiile internaþionale, vã rog sã faceþi o moþiune pe aceastã temã ºi vom veni sã vã prezentãm datele respective.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Guvernul considerã cã prin asumarea rãspunderii asupra acestei legi societatea româneascã face un pas important pe linia prevenirii ºi limitãrii factorilor de corupþie.

În acest cadru, Executivul va acþiona cu fermitate pentru punerea în aplicare a Legii privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice ºi a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei. Guvernul va elabora ºi va adopta de urgenþã un program de mãsuri ºi de acþiuni concrete pentru aplicarea prevederilor legii, adoptând ºi reglementãrile subsidiare, care vor fi analizate periodic în ºedinþele Executivului.

În plus, vom urmãri cu toatã atenþia elaborarea unor acte normative ºi realizarea urmãtoarelor acþiuni principale: definitivarea proiectului Codului penal, elaborarea ºi promovarea proiectului de Lege privind Statutul magistraþilor ºi organizarea judiciarã, implementarea ºi extinderea la nivel naþional a programelor privind constituirea infrastructurii informatice a sistemului de justiþie, instituirea unui sistem electronic de urmãrire a cauzelor penale de corupþie în sistemul judiciar, dosar cu numãr unic, la Poliþie, Parchet, Instanþã, executarea pedepsei ºi de repartizare aleatorie a cauzelor, adoptarea Codului de conduitã a funcþionarilor publici ºi, respectiv, al aleºilor locali, restructurarea Corpului de Control Administrativ de la nivelul ministerelor ºi instituþiilor centrale, precum ºi de la nivelul prefecturilor ºi consiliilor judeþene, definitivarea proiectului de Lege privind finanþele publice locale, constituirea Oficiului Unic Naþional de Achiziþii Publice ºi al Ghidului privind achiziþiile publice, generalizarea ghiºeului unic la nivelul tuturor autoritãþilor publice centrale ºi locale, elaborarea unui ghid al cetãþeanului prin care sã se prezinte competenþa fiecãrei instituþii publice în eliberarea actelor administrative solicitate de cetãþean, monitorizarea permanentã a modului de aplicare a reglementãrilor cu privire la reconstituirea proprietãþilor funciare ºi forestiere, informarea permanentã a opiniei publice cu privire la îndeplinirea sarcinilor prevãzute în planul naþional ºi în planurile sectoriale de prevenire ºi combatere a corupþiei, introducerea în dezbaterea publicã a unor noþiuni de mãsurare a corupþiei prin realizãri de cercetãri sociologice ºi de diseminare a rezultatelor.

## Stimaþi colegi,

Am sã vã rog sã mai aveþi rãbdare douã sau trei minute, vã promit cã voi încheia aceastã lungã expunere care sigur cã a fost generatã de o foarte interesantã moþiune de cenzurã la care dumneavoastrã aþi lucrat zi ºi noapte timp de mai multe luni.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

În final, apreciez cã o poziþie parlamentarã constructivã nu ar fi trebuit sã promoveze o moþiune de cenzurã împotriva unei legi absolut necesare pentru a sigura un mediu economic sãnãtos, atractiv pentru investitori, pentru organismele financiare internaþionale ºi sistemul bancar ºi, nu în cele din urmã, pentru instaurarea unui climat care sã asigure stabilitatea vieþii economice ºi sociale ºi încrederea populaþiei în actele clasei politice ºi ale instituþiilor statului.

În aceastã situaþie, vã rog sã-mi permiteþi un comentariu de ordin procedural. Semnatarii moþiunii solicitã Guvernului P.S.D. ”sã-ºi retragã acest amalgam care nu legifereazã nimic, decât corupþia, ºi sã-ºi dea o demisie de onoareÒ.

Am putea analiza aceastã cerinþã dacã ea nu ar fi în totalã contradicþie cu prevederile Constituþiei. O lecturã atentã a articolului 113 din Constituþie ne aratã cã în cele trei zile care urmeazã angajãrii rãspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege se poate depune o moþiune de cenzurã a cãrei adoptare are ca efect respingerea proiectului de lege ºi demiterea Guvernului. În cazul în care o asemenea moþiune de cenzurã nu este aprobatã prin votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor, proiectul de lege se considerã adoptat ºi urmeazã calea obiºnuitã spre promulgare.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Având în vedere necesitatea de a acþiona direct, curajos ºi fãrã compromisuri în lupta cu fenomenul corupþiei, nevoia de stabilitate politicã ºi socialã internã, reacþia pozitivã a cetãþenilor, a mediului de afaceri ºi a massmedia, aprecierile favorabile ale organismelor internaþionale ºi ale partenerilor României pe plan extern, perioada extrem de importantã ºi sensibilã în care se aflã acum România, în perspectiva aderãrii la NATO ºi la Uniunea Europeanã, mã adresez cetãþenilor þãrii, forþelor politice, societãþii civile, mass-media, pentru a manifesta, în spiritul Constituþiei ºi legilor þãrii, fermitate ºi intransigenþã faþã de orice act de corupþie, indiferent de poziþia pe care o ocupã persoanele în cauzã în structurile statului.

Iar pe dumneavoastrã, stimaþi colegi, vã rog sã vã exprimaþi votul dumneavoastrã împotriva moþiunii de cenzurã ºi vã invit sã lucrãm în continuare pentru perfecþionarea reglementãrilor în acest domeniu atât de sensibil ºi, în egalã mãsurã, atât de important.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Mulþumesc ºi eu.

Vreau sã vã informez, stimaþi colegi, cã lucrãrile noastre au trezit interesul ambasadorului Statelor Unite ale

Americii, care a participat la o bunã parte dintre acestea, ºi, pentru descreþirea frunþilor dumneavoastrã, ne-a monitorizat ºi fostul vicepreºedinte Vasile Lupu care cautã o dreaptã politicã pe aici ºi vãd cã nu o gãseºte.

Mulþumesc.

Trecem la dezbateri.

Are cuvântul domnul senator Ion Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnilor preºedinþi,

Domnule prim-ministru,

Stimate colege ºi stimaþi colegi parlamentari, Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Trebuie sã afirm de la bun început cã la baza moþiunii de cenzurã, care conþine injurii, calomnii, jigniri, atacuri la persoanã ºi o violenþã de limbaj nemaiauzitã sub aceastã cupolã a Parlamentului, stau calcule politicianiste, demagogice ºi populiste ale partidelor semnatare, care doresc, prin aceastã acþiune, sã-ºi refacã imaginea ºifonatã în anii de guvernare 1997Ñ2000, atunci când, aºa cum afirma primul-ministru, produsul intern brut s-a prãbuºit cu peste patru miliarde, sãrãcind astfel þara ºi populaþia.

Încã de la sfârºitul lunii ianuarie 2003, Partidul România Mare a fãcut publicã intenþia sa de a iniþia moþiunea de cenzurã cu titlul ”Mafia sufocã RomâniaÒ, la asumarea rãspunderii Guvernului pe un proiect de lege complex, de prevenire ºi combatere a corupþiei.

În moþiunea de cenzurã pe care o dezbatem astãzi, înaintatã de opoziþia constituitã din Partidul România Mare, Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat ºi prezentatã Parlamentului de domnul senator Corneliu Vadim Tudor în ºedinþa din 27 martie 2003 ºi reluatã astãzi de domnul Augustin Lucian Bolcaº, deputat al aceluiaºi partid, România Mare, regãsim pasaje întregi din texte puse în circulaþie de publicaþii patronate de acelaºi partid.

Prin textele acestea semnalãm ºi, totodatã, salutãm naºterea noii Convenþii Democratice, în care rolul P.N.Þ.-ului de locomotivã a convenþiei a fost preluat de P.R.M.

Alãturarea Partidului Naþional Liberal ºi a Partidului Democrat la textul elaborat ºi prezentat în Parlament de liderii P.R.M. este, credem noi, o iniþiativã nefericitã, care plaseazã cele douã partide în poziþia stânjenitoare, indecentã, de remorci ale unui partid pe care nu arareori îl blamau ºi pe care, de altfel, îl blameazã ºi astãzi.

Salutãm, de asemenea, noua posturã a domnului senator Corneliu Vadim Tudor, aceea de lider al opoziþiei, posturã în care a fost plasat prin largul concurs al Partidelor Democrat ºi Liberal.

Semnând moþiunea conceputã de Partidul România Mare, P.N.L. ºi P.D. dovedesc cã în realitate doresc sã tergiverseze luarea mãsurilor în domeniul combaterii corupþiei pe care dumnealor nu le-au luat atunci când s-au aflat la guvernare.

De fapt, pentru a evita daunele pe care le-a suferit în ultimul deceniu societatea româneascã din cauza corupþiei, aceste mãsuri ar fi trebuit luate în urmã cu mai mult timp, în primii ani ai tranziþiei.

În acest fel trebuie înþeleasã ºi poziþia preºedintelui României, domnul Ion Iliescu, care s-a pronunþat constant, între altele, în favoarea ideii separãrii apelor dintre politicã ºi afaceri, ca o condiþie esenþialã pentru maturizarea ºi însãnãtoºirea clasei politice româneºti.

Dar, din pãcate, o astfel de lege complexã nu a fost promovatã nici în mandatele anterioare ale Domniei sale, ºi nici de cãtre Guvernele de pânã la cel de acum.

Moþiunea de cenzurã are un singur merit, dacã se poate spune aºa, are meritul cã ne dã prilejul de a aduce încã o datã în discuþie responsabilitatea care ne revine tuturor, subliniez, tuturor, ºi celor de la putere, ºi celor din opoziþie, în combaterea corupþiei.

Semnatarii moþiunii de cenzurã susþin imensa minciunã cã Guvernul Nãstase nu ar avea voinþa politicã ºi capacitatea de a aplica acest proiect ºi cã, în realitate, actul de asumare a rãspunderii ar fi de încurajare a corupþiei. Este un punct de vedere care trãdeazã reaua-credinþã, în contextul în care Guvernul României a luat o serie de mãsuri energice, ferme, de combatere a corupþiei prin adoptarea primei strategii naþionale anticorupþie, cu obiective majore ºi acþiuni preventive care vizeazã cauzele, ºi nu efectele fenomenului în discuþie.

A fost, de asemenea, înfiinþat Parchetul Naþional Anticorupþie, funcþioneazã un grup central de analizã a activitãþilor de prevenire a corupþiei ºi în majoritatea instituþiilor publice se aplicã mãsuri sectoriale de prevenire a corupþiei.

Dupã cum vedeþi, P.S.D. (social-democrat ºi umanist) doreºte ºi are voinþa politicã de a preveni ºi combate corupþia, dar prin mãsuri ºi norme europene, ºi nu prin execuþii publice cu kalaºnicovul pe stadioane.

Sunt de salutat, ºi nu de blamat eforturile actualului Guvern, ale premierului, ale ministrului de justiþie, ale ministrului administraþiei publice locale, ale ministrului de interne, în încercarea dumnealor, deloc uºoarã, de limitare a corupþiei din România.

Promovarea de cãtre Guvern a acestei legi prin asumarea rãspunderii are tocmai o asemenea semnificaþie ºi atunci mã întreb de ce le este fricã Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat de aceastã lege? Dacã doreau sã cadã Guvernul, puteau sã introducã o moþiune de cenzurã privind activitatea Guvernului, ºi nu pe temeiul acestei legi de naturã sã descurajeze ºi sã limiteze corupþia în mediul de afaceri ºi în administraþia publicã.

Deci opoziþiei îi este fricã de lege, nu de Guvern.

Salutãm cu aceastã ocazie...

Vã mulþumesc.

Salutãm, cu aceastã ocazie, gestul unor parlamentari liberali care nu au semnat moþiunea, printre aceºtia numãrându-se ºi fostul lider al Partidului Naþional Liberal, domnul Valeriu Stoica.

Ãsta e mai corupt ca toþi! Alt exemplu nu aveþi?

## **Domnul Ion Solcanu:**

Iatã de ce moþiunea de cenzurã pe care o dezbatem astãzi nu are substanþã, preluând fãrã discernãmânt speculaþii din presã, amestecând cu un diletantism surprinzãtor atacul extrem de palid la substanþa legislativã a proiectului de lege, cu atacuri la persoanã, cu jigniri în care sunt specialiºti ºi specializaþi unii dintre semnatarii moþiunii.

Legat de aceste atacuri nefondate, semnalez faptul cã predarea Ioanei Maria Vlas autoritãþilor abilitate sã anche-

teze prãbuºirea F.N.I. este o dovadã a neimplicãrii Guvernului nostru în prãbuºirea F.N.I. ºi în sãrãcirea a sute de mii de români pe umerii cãrora dumneavoastrã, reprezentanþii opoziþiei, plângeþi astãzi.

Fireºte cã aºteptãm cu nerãbdare ºi noi, ca toþi ceilalþi, dezvãluirile doamnei Ioana Maria Vlas.

Domnilor preºedinþi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Stimate ºi stimaþi colegi parlamentari,

În mai 1999, cu prilejul asumãrii rãspunderii de cãtre Guvernul unei coaliþii de tristã amintire, constituitã ºi din P.N.L. ºi P.D., unul dintre semnatarii moþiunii de cenzurã se rãfuia pe acelaºi ton, sã-i spun eufemistic neprotocolar, cu actualii parteneri din opoziþie. Cuvântul ”mafieÒ repetat obsesiv atunci, ca ºi acum, punea la zid Guvernul domnului Radu Vasile.

Tocmai de aceea, mi se pare cel puþin stranie aceastã alianþã a Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat cu un partid care, prin vocea ºefului sãu, îi acuza cã au instaurat mafiocraþia la toate nivelurile ºi cã au generat un adevãrat coºmar care face victime în rândul copiilor ºi bãtrânilor, ceea ce, trebuie sã recunoaºtem ºi noi, nu era departe de adevãr.

Ca sã nu mai vorbim de faptul cã, deºi pe vremea Guvernului Radu Vasile, opoziþia de atunci nici mãcar nu a fost consultatã pe un pachet de legi extrem de important, care presupunea reglementarea legislativã a însuºi procesului de reformã. Astãzi i se reproºeazã primuluiministru cã ar fi evitat, prin manevra asumãrii rãspunderii, consultarea cu societatea civilã, cu sindicatele pe proiectul de Lege privind combaterea corupþiei. Nimic mai fals. Guvernul Nãstase a considerat cã, prin semnificaþia deosebitã pe care o are proiectul de lege pe care îl dezbatem azi, el trebuie sã fie transmis ºi a fost transmis pentru observaþii ºi propuneri partidelor reprezentate în Parlament, unor organizaþii neguvernamentale implicate în monitorizarea pentru prevenirea ºi combaterea corupþiei.

ªtiþi foarte bine cã unele dintre aceste sugestii venite din partea acestora au fost inserate în proiectul de lege pe care Guvernul ºi-a asumat rãspunderea. Cele care nu au fost preluate sufereau de un singur viciu, acela cã încercau sã blocheze nefondat adoptarea legii. Singurul partid care nu a avut de transmis nici o observaþie, nici bunã, nici rea, a fost Partidul România Mare.

Cât priveºte dorinþa opoziþiei de a dezbate aceastã lege în Parlament, faptul ar fi avut drept consecinþã întârzierea nepermisã a adoptãrii legii, deci exact ceea ce ar fi dorit opoziþia pentru a acuza pe mai departe Partidul Social Democrat cã nu întreprinde nimic pentru limitarea corupþiei.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Afirmam mai sus cã legea pe care ne-o propune Guvernul îi va afecta în primul rând pe parlamentarii ºi consilierii Partidului Social Democrat, care sunt cei mai numeroºi. Cu toate acestea, Guvernul a avut voinþa politicã de a veni cu asemenea mãsurã restrictivã, cum este Legea conflictului de interese ºi regimul incompatibilitãþilor, ºi avem convingerea cã parlamentarii aparþinând Grupului parlamentar social democrat ºi umanist îºi vor susþine Guvernul prin votul care îl vor da. Am aceastã convingere deoarece Grupul parlamentar social democrat ºi umanist susþine ºi, mai mult chiar, încurajeazã fermitatea mãsurilor întreprinse de Guvernul Adrian Nãstase pentru limitarea corupþiei, pentru combaterea acesteia, în speranþa cã ele vor fi continuate ºi sprijinite la nivel naþional de un adevãrat front comun împotriva corupþiei.

Respingerea acestei moþiuni de cenzurã ºi aprobarea proiectului de lege va fi un semnal cã România este decisã sã facã rapid progrese vizibile în reducerea corupþiei ºi astfel sã fie un candidat viabil ºi sã evite marginalizarea sa în procesul de integrare europeanã ºi euroatlanticã. Aceasta este miza realã a votului pe care dumneavoastrã, parlamentarii puterii sau opoziþiei deopotrivã, îl veþi da astãzi.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule senator. Aþi consumat 14 minute din timpul alocat P.S.D.-ului.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

S-a oprit transmisia la televiziune ºi nu e corect.

Am rugãmintea sã anunþaþi colegii dumneavoastrã de grup, distinse domnule senator, cã dumneavoastrã urmaþi la cuvânt ºi sã nu mai vorbeascã pentru a nu vã perturba.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Nu. Eu v-am spus altceva, domnule preºedinte de ºedinþã, cã s-a întrerupt emisiunea directã la TVR ºi, dacã nu aveþi nimic de ascuns, de ce o opriþi. Daþi-i drumul, pentru cã noi vom fi, ca de obicei, foarte civilizaþi ºi þara trebuie sã afle ce se dezbate aici, în Parlament.

Domnul prim-ministru a vorbit o orã ºi jumãtate ºi s-a transmis în direct, l-am ascultat cu atenþie, chiar cu plãcere, þara l-a apreciat. Am dori sã ne aprecieze ºi pe noi, nu? Aºa ar fi corect.

Distinse coleg, nu am nici o manetã pentru a închide sau a deschide emisiunea.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Aceeaºi manetã care a închis transmisia s-o deschidã. Cred cã aºa ar fi normal.

Doamnelor ºi domnilor,

Dacã m-am temut de ceva în viaþã, a fost acel moment în care vorbele nu mai au nici un rost ºi nu mai conteazã. ªi asta pentru cã limbajul, argumentaþia, logica sunt caracteristicile speciei umane. Fãrã ele ne dezumanizãm.

Am sã propun guvernanþilor noºtri sã reflecteze, astãzi mai mult ca oricând, dupã discursurile domnilor Adrian Nãstase ºi Ion Solcanu, la câteva maxime adânci din tezaurul gândirii universale.

Aristotel: ”Ce câºtigã aceia care mint? Cã nu sunt crezuþi nici când spun adevãrul.Ò

La Bruy•re: ”Mare pacoste sã nu ai destul duh ca sã vorbeºti frumos, nici destulã judecatã ca sã taci.Ò

Cilibi Moise: ”Sunt unii oameni care, când intrã în Þara Româneascã, sãrutã bariera, fiindcã vin cu fracuri fãrã coadã, cizme fãrã tãlpi, pãlãrii fãrã fund ºi peste 6 ani se fac bancheri ºi proprietari.Ò

Montaigne: ”Eºti pedepsit atunci când te încãpãþânezi sã ocupi un loc fãrã rost.Ò

Sfântul Ambrozie: ”Cel care poate ajuta un sãrac ºi n-o face este un hoþ, iar, dacã sãracul moare de foame, este un ucigaº.Ò

Astãzi tare îmi e teamã cã vremea cuvintelor a trecut. A venit acel moment în care vorbele nu mai conteazã. Nu zic cã România este în rãzboi, dar în stare de rãzboi, în psihozã de rãzboi este, asta nu se poate contesta. Într-un asemenea moment, la presiune internaþionalã, Guvernul ºi-a asumat rãspunderea pe un aºa-zis pachet de legi anticorupþie.

În principiu, repetãm ce am zis ºi la conferinþele noastre de presã, intenþia este lãudabilã. Atât cât mã pricep eu la drept, pot afirma fãrã sã ezit cã, citind ºi analizând textul, totul ne apare însã un fel de farsã, o dezbatere de simpozion în care Guvernul îºi fixeazã singur niºte þinte generoase, de ochii lumii, care nu se pot concretiza niciodatã, fiindcã aceste bune intenþii plutesc în generalitãþi. E un fel de ”bine-ar fi de n-ar fi rãuÒ ºi ”toatã lumea sã trãiascã, numai noi sã nu murimÒ.

Singurul loc în care sunt prevãzute niºte mãsuri concrete este sporirea puterii Guvernului în tentativa sa de a-ºi impune oamenii fideli ºi a-i elimina pe cei de alte orientãri politice. Un singur ministru destituit pentru acte de corupþie ºi anchetat de P.N.A. Ñ aºa cum anunþase procurorul Ioan Amãrie, dar a doua zi s-a speriat ºi a retractat Ñ ar fi valorat mai mult decât tot stufatul acesta indigest, prin care Executivul vrea sã demonstreze cât este de preocupat sã rãpunã o corupþie teoreticã încât, din neatenþie, îi scapã tocmai pe corupþi.

Adevãrul este cã Guvernul a intrat într-o mentalitate de autosatisfacþie, aº spune, chiar de extaz, în care îi vine foarte greu sã extragã o cãrãmidã de la edificiul stãrii sale de spirit, sã acuze ºi sã debarce un component al aºa-zisei echipe, de care face atâta caz. Fiindcã atunci s-ar crea un precedent ºi s-ar declanºa hemoragia.

Nu vreau sã vorbesc cu pãcat, sunt ºi miniºtri corecþi, care îºi vãd de treaba lor, ºi ei ºtiu bine cã noi, cei de la P.R.M., îi apreciem, dar ceilalþi cred cã totul li se cuvine, fiindcã nimeni nu-i controleazã, pâinea ºi cuþitul sunt în mâna lor, au posibilitãþi materiale practic nelimitate sã închidã gura unor posturi de televiziune sau publicaþii, prin reclame ºi sponsorizãri permanente, ba chiar sã le asmutã împotriva temerarilor care se apropie prea mult de afacerile lor.

Iatã de ce moþiunea de cenzurã a creat o stare de panicã la Palatul Victoria! ªi ºtiu bine ce vorbesc, pentru cã avem ºi noi prieteni acolo. Nimeni nu se aºtepta ca partidele de opoziþie sã treacã peste unele animozitãþi ºi sã semneze un astfel de rechizitoriu. Au urmat zile întregi de intrigi atât din partea Cabinetului, cât ºi din direcþia unor ziare aservite, care bãteau monedã pe o pretinsã remorcare a P.D. ºi P.N.L. la P.R.M. N-a þinut nici diversiunea asta, întrucât relaþiile dintre cele trei partide sunt de altã naturã, iar remorcarea unor formaþiuni, fie ele ºi liliputane, este o practicã a P.S.D.-ului, nu a noastrã. Apoi s-a încercat înveninarea atmosferei printr-o altã intrigã: vezi, Doamne, Traian Bãsescu ºi Theodor Stolojan au semnat alãturi de mine, care mã mir cum de mã mai rabdã pãmântul de rãu ce sunt. Le reamintesc micilor provocatori, care altã meserie n-au decât sã se þinã de bârfã ºi vrajbã, cã nu numai domnii Bãsescu ºi Stolojan au semnat alãturi de mine, ci ºi domnii Ion Iliescu, Adrian Nãstase ºi Mark— BŽla, toþi punându-ne iscãlitura pe Pactul de aderare la Uniunea Europeanã _(Aplauze.) ..._ pact parafat chiar în aceastã clãdire la 21 februarie 2003. Atunci era bunã semnãtura mea, acum nu mai e bunã. Hotãrâþi-vã odatã, sã ºtiu ºi eu pe ce cale o apuc. Printr-o deplasare puerilã de accent, problema principalã ar fi trebuit sã devin eu, nu jaful, nu mafia, nu dezastrul pe care îl cunoaºte þara! Însuºi faptul cã la prezentarea moþiunii în Parlament am îndrãznit sã citesc eu textul respectiv a fost speculat ºi atacat în cel mai nedemn mod cu putinþã. Dar cine aþi fi vrut sã citeascã acest document, domnilor? Poate ministrul finanþelor sau noua purtãtoare de cuvânt a Guvernului? Am prezentat eu textul fiindcã moþiunea a fost ideea mea Ñ deºi, repet, n-am scris-o ºi n-am redactat-o eu; am prezentat textul ºi fiindcã, de asemenea, sunt liderul celui mai mare partid de opoziþie ºi, nu în ultimul rând, fiindcã dintre cei trei preºedinþi ai partidelor de opoziþie eu sunt singurul membru al Parlamentului.

Domnul Ion Solcanu, crezând cã face un spirit, mã numeºte lider al opoziþiei, dar eu vã aduc aminte, stimate coleg, cã am fost chiar mai mult decât atât, am fost finalist al alegerilor prezidenþiale din anul 2000 ºi milioanele de voturi mi le-au dat tocmai lupta contra corupþiei, sintetizatã în deviza: ,,Jos Mafia! Sus Patria!Ò

Execuþiile pe stadioane, de care vorbea Ion Solcanu reluând-o pe doamna Zoe Petre Ñ vã felicit pentru aceastã nouã alianþã Ñ sunt o invenþie stupidã.

Nicãieri ºi niciodatã noi nu am zis aºa ceva. Am spus, ºi se poate dovedi cu casete video, cã foarte mulþi cetãþeni ne cereau procesele mafioþilor în public, eventual pe stadioane. Procese, nu vrea nimeni execuþie, domnilor! Deocamdatã nu noi am votat pentru rãzboi, dumneavoastrã aþi votat. Noi am votat pentru pace. Asta-i diferenþa. Nu noi, ci actualul Guvern îi executã pe români, nu pe stadioane, pentru cã, vedeþi bine ce se întâmplã pe maidanele pline de nisip ale arenelor sportive, ci carbonizându-i în casele arse, sau înfometându-i, ori lãsându-i fãrã medicamente.

Fiind eu un om de înþeles ºi dorind evitarea unei noi crize din partea acelora care ºi-au fãcut din isterie un mod de viaþã Ñ cum e un domn deputat acolo în rândul trei, care mã întrerupe tot timpul, ºi vã rog, domnule preºedinte, sã nu contabilizaþi aceste întreruperi ºi, eventual, sã-l aduceþi la ordine, pentru cã nu pierde niciodatã un prilej de a se face de râs ºi de a vã face partidul de râs Ñ, astãzi am cedat microfonul unui vicepreºedinte al P.R.M., tocmai pentru a nu mai fi deturnatã atenþia de la substanþa moþiunii cãtre persoana mea. Care e problema? Dar, în vreme ce colegul Lucian Bolcaº dãdea citire moþiunii, am auzit vocile unor parlamentari P.S.D. care îi întrebau pe parlamentarii P.R.M., în virtutea unui spirit de colegialitate care întotdeauna a existat între noi: ”Astea sunt problemele þãrii?Ò

Da, domnilor colegi, chiar astea sunt problemele þãrii care este ca o hainã cu buzunarele rupte. Ce nu-i adevãrat în ceea ce se scrie în moþiune? Am dovedit ºi mai multã înþelegere atunci când în ultimele zile am primit diverse mesaje de la membrii de frunte ai Guvernului ºi ai P.S.D., sã nu rup toate punþile de legãturã, sã fiu mai temperat etc. Foarte bine, am zis, eu n-am fost niciodatã adeptul uºilor închise, deºi nu ºtiu ce punþi de legãturã pot exista între un creºtin auster ºi unii mafioþi dovediþi, pe care îi acuz nu numai eu, îi acuzã toatã þara.

În cea mai mare parte a lor, membrii Guvernului ºtiu bine cã noi, cei de la Partidul România Mare, nu le suntem duºmani, ba chiar avem relaþii personale mai mult decât civilizate. Dacã noi am fi membrii unui colectiv artistic sau ai unei echipe sportive, n-ar mai fi nici un necaz, dar ce ne facem, cã avem o þarã pe mânã? ªi puterea, ºi opoziþia! Puterea, care a scãpat de sub orice control parlamentar, deþine absolut toate pârghiile decizionale, financiare, poliþieneºti, judiciare etc. Opoziþia, care n-are nici o altã posibilitate decât pe aceea de a se

retrage pe banchiza ei parlamentarã ºi a folosi din când în când acest instrument democratic: moþiunea, simplã sau de cenzurã.

Problema esenþialã este ce facem cu þara asta, fiindcã a început sã se aleagã praful de ea! Românii simpli nu mai au nici o instanþã la care sã apeleze!

Ironia sorþii face ca în dimineaþa acestei zile sã primesc o scrisoare semnatã de preºedintele Asociaþiei ”Pro DemocraþiaÒ, Cristian Pârvulescu, directorul executiv al Agenþiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, ºi directorul executiv al lui ”Transparency InternationalÒ, Oana Zãbavã, prin care sunt ”gat eu, iniþiatorul moþiunii ºi cel care i-a dat titlul, sã o votez! Ce ciudatã e viaþa uneori! Dupã ce ani de zile aceste organisme m-au fãcut în fel ºi chip, acum mi se alãturã într-o chestiune de interes naþional, interes naþional pe care actuala putere îl înþelege în felul ei, adicã cine o criticã pe ea e ostil aderãrii euroatlantice, asta nici nu se discutã. Guvernul P.S.D.-U.D.M.R.-P.U.R. ºi-a creat un univers închis, din care tot dã ºi primeºte ”semnaleÒ de la ”actorii politiciÒ, care au ”capabilitateaÒ sã ne ”prepoziþionezeÒ în aºa fel încât ”sã fie foarte clarÒ, ”sigur cã daÒ Ñ ca sã folosesc numai câteva dintre cliºeele din ce în ce mai obositoare emise de oameni cu pretenþii de diplomaþi sau universitari, care încã n-au auzit de ”beþia de cuvinteÒ ridiculizatã de Titu Maiorescu.

Afarã, þara realã clocoteºte ca un vulcan! Iar ceea ce scandeazã zeci de mii de români la Braºov, Hunedoara, Câmpulung, Piteºti, Bucureºti ºi în alte zone ale þãrii e cu mult mai dur decât orice formulare din moþiunea de cenzurã.

S-a pretins cã noi am fi minþit în legãturã cu scrisoarea adresatã de preºedintele Bãncii Comerciale Române cãtre primul-ministru pentru recuperarea celor aproape 5,8 milioane de dolari care s-au risipit pentru tipãrirea unui album cu titlul ”Eterna ºi fascinanta RomânieÒ. Dar ce interes am fi avut noi sã adoptãm un asemenea comportament? Arãt acum, pentru prima oarã, o copie mãritã a scrisorii adresate de preºedintele B.C.R., Nicolae Dãnilã, la data de 27 noiembrie 2001, cãtre ºeful Guvernului. De ce s-a muºamalizat ºi afacerea asta? Cine a furat banii? Aceasta este copia scrisorii!

Poate nu ºtiaþi dumneavoastrã de existenþa ei, dar existã. Chiar nu plãteºte nimeni pentru banii devalizaþi din þara asta? Ce Dumnezeu, nu se vorbeºte româneºte?

Nu vã enervaþi!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Mi-a trecut. Stimatul nostru prim-ministru, aici de faþã, el ºtie bine cã eu îl simpatizez, dar asta e lupta politicã. Aliaþii de ieri pot fi adversarii de mâine ºi aºa mai departe.

Premierul ne-a reproºat cã n-am fi fost corecþi cu acuzele despre Institutul ”Ana AslanÒ, dar, din pãcate, n-a spus nimic despre subevaluarea de cãtre Guvern a clãdirii de la Otopeni la 69 de milioane de lei, în timp de Banca Mondialã Ñ nu noi, iatã, o instanþã supremã, aº spune Ñ a evaluat aceeaºi clãdire la aproape 25 de milioane de dolari! Stimatul coleg Radu F. Alexandru, dacã e aici, ºtie, cã el a vorbit în Senat ºi a prezentat documente de genul ãsta, nu sunt inventate de noi. Aici este jaful! Nu cã a preluat...

E economie, nu e poezie!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu ºtiu. Deocamdatã eu ºtiu cã s-a evaluat cât face un magazin de mezeluri sau cât face un hotel modest. Se poate vorbi pe tema asta, dar eu vã spun cã nu este singurul jaf din Sãnãtate ºi ºtiþi bine ºi dumneavoastrã.

Un ministru, mult prea agresiv în raport cu pregãtirea lui, a umplut presa din aceste zile cu acuzaþii împotriva revistei mele ”România MareÒ, dar îl informez cã ceea ce a apãrut acolo la adresa matrapazlâcurilor lui are la origine informãri pe care ni le-au fãcut doi lideri marcanþi ai P.S.D., deci colegii lui; asta ca sã nu mai vorbesc despre dramatismul iernii care abia s-a încheiat ºi în care el a fost principalul rãspunzãtor pentru frigul polar din locuinþele românilor.

Nu pe noi ne înjurã populaþia, domnilor, ci pe voi. Justificãrile nu intereseazã pe nimeni, nu þin de foame ºi nici de frig. Degeaba comandaþi, plãtiþi ºi popularizaþi tot felul de sondaje, fiindcã nu mai puteþi induce în eroare pe nimeni!

Chiar în ziua în care am prezentat moþiunea de cenzurã a fost aruncat pe piaþã, la derutã, un aºa-zis sondaj de opinie realizat într-un fel de debara a Guvernului, de un lefegiu al Guvernului, care prin IMAS-ul sãu prostitueazã de ani de zile nobila ºtiinþã a sociologiei; ei bine, trebuia sã reiasã cã românii, cu cât o duc mai prost, cu atât mai fericiþi sunt, într-un acces prelungit de sadomasochism, sã voteze cu P.S.D.-ul, neapãrat cu P.S.D.-ul, în proporþie de 54%, deocamdatã. Peste o lunã, 64%, 74%, 84% ºi aºa mai departe pânã la 100%, record mondial. Vã felicit, domnilor! Aþi bãtut planul la procente!

Iertaþi-mã, dar, ca sociolog, vã spun cã aºa ceva frizeazã patologia, din punct de vedere ºtiinþific, cel puþin! O fi România patria suprarealismului ºi a teatrului absurd, dar nu vã lãsãm s-o aduceþi la nivelul anilor Õ30, când cei exterminaþi de _papaºa_ de la Kremlin strigau înainte de a fi mitraliaþi: ”Trãiascã Stalin!Ò E prea mult, opriþi-vã aici, fiindcã e pãcat de poporul acesta blând care nu meritã asemenea ºocuri!

Pretindeþi cã noi n-am vrea sã se voteze legi contra corupþiei, dar cine v-a împiedicat, din 1990 ºi pânã acum, sã promovaþi astfel de legi? Am considerat necesar sã intitulez moþiunea de faþã ”Mafia sufocã RomâniaÒ pentru cã aceste trei cuvinte spun totul despre tragedia pe care o trãiesc milioane de semeni ai noºtri: efectiv, mafia a penetrat ºi a paralizat toate structurile statului! Existã structuri mafiote în politicã, în armatã, în poliþie, în serviciile secrete, în S.P.P., în magistraturã, la vãmi, în agriculturã, în administraþia publicã localã, în transporturi, în construcþii, în turism, în pieþe etc.

Pânã ºi în cimitire a pãtruns virusul banditismului. Nu mai departe decât sâmbãtã, niºte oameni amãrâþi dintr-un cimitir mi-au explicat de ce a trebuit o þarã întreagã sã asiste la acea scenã teribilã în care un tânãr gropar se urcase pe crucea capelei din Cimitirul ”BelluÒ ºi ameninþa cã se sinucide: fusese dat afarã, dar cum n- avea 200 de dolari, cât e tariful anulãrii unei astfel de decizii, a vrut sã-ºi punã capãt zilelor.

Poate cã exemplul pare minor în raport cu marile fraude ºi evaziuni fiscale, de sute de milioane de dolari, dar el trãdeazã o mentalitate: aproape fiecare ºef stoarce ca pe o lãmâie feuda lui, identificã cele mai eficiente metode de a face bani, bani ºi iarãºi bani, fiindcã nu ºtie cât va mai fi la putere ºi trebuie sã-ºi facã ”bani negriÒ pentru ”zile albeÒ, dacã îmi este permis sã inversez vechea zicalã româneascã. S-a dat drumul la ”goana dupã aurÒ! Singura lege care funcþioneazã cu adevãrat în România e legea junglei.

Deschid o parantezã: nu acuz Guvernul de toate aceste chestiuni aproape catastrofice, dar asta este starea de leºin naþional ºi de degradare a þãrii noastre. ªi noi venim cu jocuri de imagine. Moralitatea a devenit o marfã anacronicã, second hand. O populaþie buimãcitã de lipsuri este þinutã sub teroare de tot felul de bande ºi grupuri de interese, care îºi zic ”investitoriÒ, ”capitaliºtiÒ, ”promotori ai economiei de piaþãÒ ºi aºa mai departe. Guvernul a început sã închidã spitalele din lipsã de bani. Dar de ce oare nu sunt bani, stimatã doamnã Daniela Bartoº? Nu sunt bani din pricina incapacitãþii Guvernului de a conduce ºi din cauza toleranþei totale faþã de flagelul corupþiei.

Dacã în Occident toleranþa faþã de corupþie este un 3%, ºi ºtim bine din ce motive, la noi este o toleranþã de 93%. La noi, excepþia devine regulã ºi viceversa. La televizor se aratã numai plevuºcã, nici un mare rechin.

Înainte vreme, în România exista o întrecere pentru productivitatea muncii, pentru recolte peste plan etc. Acum sportul naþional se numeºte ”bani pentru partidÒ. Toate defilãrile recente ale ºefilor filialelor judeþene P.S.D. pe la sediul din ºos. Kiseleff nr. 10, chipurile, pentru a da socotealã cu privire la corupþii locali, au reprezentat un pretext, un bâlci, fiindcã filialele au fost chemate în principal sã alimenteze vistieria partidului.

ªtiþi cât a livrat delegaþia Filialei P.S.D. Teleorman, în frunte cu prefectul Teodor Niþulescu? Nu mai puþin de 270.000 de dolari, sumã adunatã prin ºantaj de la agenþii economici din judeþ de un fost colonel de securitate, pe nume Nicolae Mîrzan! Dacã numai o singurã filialã a contribuit cu 270.000 de dolari, vã daþi seama cât au dãruit celelalte 41 de filiale? De unde ar avea P.S.D. sume atât de mari încât sã cumpere zeci de mii de voturi la alegerile locale, sã organizeze chiolhanuri ºi spectacole, aºa cum nu au toate celelalte partide parlamentare la un loc? Aspiratoarele de bani din capitalã ºi din judeþe duduie din plin!

La mai toate instituþiile bugetare, ºefii instalaþi de P.S.D. ºi-au stabilit singuri salarii colosale, dublate de sporuri, prime, indemnizaþii. Anumite publicaþii ºi-au fãcut un obicei din a-i insulta pe parlamentari cum cã ar câºtiga 100 de milioane de lei pe lunã, când, în realitate, salariul unui senator sau deputat este de 19 milioane de lei, ºi ºtiþi bine cã asta e salarizarea noastrã, dar ce ne facem cu directorii P.S.D.-iºti de la Radio ºi TVR, care au lefuri între 70 ºi 80 de milioane de lei ºi s-au înconjurat de amici, care primesc ºi ei între 40-50 de milioane de lei pe lunã fiecare, din banul public?! Ce ne facem cu directorul P.S.D. de la ”TermoelectricaÒ, om din caleafarã de lacom, care are câºtiguri salariale de circa 700 de milioane de lei pe lunã?! Astfel de indivizi în ce capitole ale pachetului de legi anticorupþie se regãsesc? Nicãieri. Ei taie ºi spânzurã ca pe propria lor moºie, ca niºte grofi din Evul Mediu.

Pânã ºi aici, în Casa Republicii, a pãtruns Mafia: e vorba de alocarea sumei imense de 350 de miliarde de lei pentru demolarea unui întreg corp de clãdire (E-4), ca sã amenajeze o nouã structurã, în vederea unui muzeu care n-are ce cãuta în Palatul Parlamentului.

Marile averi s-au fãcut ºi încã se mai fac sub ochii noºtri, din urmãtoarele surse: 1) devalizarea patrimoniului naþional, prin însuºirea ilegalã a imobilelor, a vilelor, a hotelurilor, a pãmânturilor, a pãdurilor, a iazurilor, a combinatelor agro-zootehnnice, a fabricilor; 2) devalizarea bãncilor de unde s-au furat mai multe miliarde de dolari, dar nimeni n-a dat pânã acum nici un ban înapoi ºi nici n-a fost tras la rãspundere; 3) privatizãrile frauduloase, prin subevaluarea activelor ºi perceperea unor comisioane de multe ori mai mari decât preþurile de vânzare; 4) evaziunea fiscalã toleratã ºi exploatatã de Guvern, cum este aceea practicatã de postul de televiziune PRO TV, în valoare de 1.800 de miliarde de lei, în schimbul avantajelor propagandistice, aºa cum a acuzat ºi Raportul de þarã pe anul 2002 al Comisiei Europene, la fel, îl menþionez aici pe numitul Ovidiu Tender, care are datorii la stat de 6.000 de miliarde de lei; pretextul Guvernului cã nu îi executã silit pe marii datornici tocmai pentru a-i lãsa sã-ºi revinã, ca sã poatã plãti, este o glumã ieftinã; 5) rambursãrile ilegale de TVA, pe sprânceanã, la clientela politicã a puterii, în valoare de mai multe mii de miliarde de lei; 6) recoltarea permanentã de dolari ºi euro de la toate punctele vamale ale þãrii, care se strâng în anumite conturi pentru ºefii politici; 7) contrabanda nestingheritã de droguri, de arme, de alcool, de þigãri, de copii, de fete pentru pieþele prostituþiei, care nu e sancþionatã de organele statului decât în proporþie de maximum 10%, restul e monitorizatã ºi exploatatã din plin, ca o adevãratã uzinã; 8) economia subteranã controlatã ºi încurajatã de autoritãþi; 9) vinderea þãrii la tot felul de aventurieri strãini, ceea ce aduce o foarte gravã atingere siguranþei naþionale, având în vedere, bunãoarã, cã Transilvania este colonizatã economic de Ungaria în proporþie de 70%, dupã spusele fostului prim-ministru, Victor Orban; 10) deturnarea fondurilor comunitare în folosul clientelei politice.

Pe scurt, România stã pe o bombã infracþionalã.

## Doamnelor ºi domnilor,

Odatã ajuns aici, am sã-i spun o problemã ieºitã din comun, pe care o consider de-a dreptul scandaloasã. Zilele acestea s-au prezentat la mine doi colonei în rezervã ai unui serviciu secret, care mi-au spus cã au informaþii despre o înaltã oficialitate occidentalã, foarte acrã pânã la un moment dat, dupã care, în mod miraculos, s-a întors cu 180 de grade. Cei doi ofiþeri superiori ºtiau ºi motivul Ñ persoana cu pricina primise de la autoritãþile de la Bucureºti suma de 1 milion de dolari, bani fãcuþi ºi strânºi de mafia din Bacãu. Periodic, oficialitatea despre care vorbesc mai primeºte ºi alte sume de dolari, prin mijlocirea unui secretar român, care este ofiþer acoperit ºi care-ºi trage ºi el partea lui. Observaþi cã nu mã aventurez în alte dezvãluiri ºi nu dau nici un nume deocamdatã, dar vã daþi seama cã un om ca mine ºtie mai multe despre aceastã afacere revoltãtoare.

Totul este plauzibil, pentru cã nimeni nu-ºi mai face þãndãri credibilitatea de la o zi la alta dacã nu s-a întâmplat ceva major între timp, recte o ºpagã formidabilã, repet, de un milion de dolari. Ce s-ar fi putut face cu banii aceºtia?! Amintiþi-vã cã ºi lui Bruce Jackson i s-au dat, pe faþã, prin ordonanþã a Guvernului, în douã tranºe, în 2002 ºi 2003, câte o sutã de mii de dolari, chipurile sã facã lobby, exact ca într-o tranzacþie de tip mafiot Ñ jumãtate înainte de invitaþia în NATO de la Praga ºi jumãtate dupã îndeplinirea contractului. Mai mult decât atât, lui Bruce Jackson, care fusese pus sã mã atace ºi pe mine în banii aceºtia, i s-a promis ºi concesionarea executãrii unui tronson de autostradã, fãrã licitaþie, ceea ce va însemna un câºtig de câteva milioane de dolari. Sunt tare curios dacã acest Bruce Jackson a plãtit pentru banii primiþi de la Guvernul României impozitele prevãzute de lege la fiscul din America.

Exemplele sunt cu mult mai numeroase, iar oamenii au început sã vorbeascã, pentru cã totul se aflã aici, la

”porþile OrientuluiÒ. Ce fel de politicã faceþi dumneavoastrã, domnilor?!

Sã nu-mi spuneþi cã este în joc interesul naþional, pentru cã încã mai sper cã nu aveþi atâta cinism. Normal cã ºi eu, ºi Partidul România Mare suntem din cale afarã de extremiºti, taxaþi astfel indiferent de ceea ce am face noi de cei care primesc milioane de dolari ca sã ne punã la stâlpul infamiei ºi sã închidã ochii la incompetenþa ºi fãrãdelegile puterii.

Noi nu avem milioane de dolari ºi, chiar dacã am avea, nu am face târgul acesta nedemn, în ruptul capului. Þara este prea sãracã sã þinã în spinare tot felul de comisari ºi inspectori care, cu aerul cã nu mai pot de grija noastrã ºi de triumful democraþiei, ne tâlhãresc ca niºte hoþi de drumul mare, rezolvându-ºi situaþia financiarã pe trei generaþii.

Ce rost mai are sã facem politicã, dacã totul a intrat în zodia trocului ºi pentru o bãtaie amicalã pe umãr de genul ”sunteþi pe drumul cel bun!Ò se iau milioane de dolari de la gura unui popor înfometat?!

Ce noimã mai are toatã mascarada aceasta, dacã vã cumpãraþi dregãtoriile ºi eternizarea la putere prin mituirea unor înalþi reprezentanþi internaþionali care, culmea tupeului, ar trebui sã supravegheze tocmai lupta împotriva corupþiei?!

De ce mai organizãm alegeri?!

De ce ne mai trimite poporul în Parlament?!

De ce ne mai adunãm noi aici, din moment ce toate demersurile noastre se frâng în cleºtele mafiei interne ºi al mafiei externe?!

Aºa ar putea sã conducã þara ºi Fane Spoitorul, domnilor!

”O, bolnavã, o, mârºavã sete de a domniÒ Ñ spunea poetul Metastasio, þara trãieºte prost ºi va trãi din ce în ce mai prost. Nu vã mai iluzionaþi cu gândul cã numai dumneavoastrã puteþi conduce þara, pentru cã aþi demonstrat cã nu aveþi soluþii social-economice ºi pe ce aþi pus mâna s-a uscat.

Noi, cei de la Partidul România Mare, care suntem un partid creºtin ºi pacifist, avem bãrbãþia ºi cavalerismul s-o spunem rãspicat: de vinã nu sunteþi numai dumneavoastrã, cei de la putere, de vinã este ºi criza gravã de sistem, care naºte monºtrii corupþiei ºi împiedicã orice coagulare a forþelor sãnãtoase ale naþiunii române. Acum, în postul cel mare al Paºtelui, poporul român trebuie sã afle cã i se pregãteºte lovitura de graþie Ñ crucificarea. ªi, totuºi, încã mai este o ºansã.

Domnilor, dacã iubiþi þara aceasta, aºa cum pretindeþi, fie-vã milã de ea, daþi-vã la o parte ºi lãsaþi-i pe cei capabili ºi patrioþi sã salveze ce se mai poate salva!

## Stimaþi colegi,

Prin acest discurs foarte proeuropean aþi consumat 32 de minute. Grupul România Mare mai are cinci minute.

Procedurã!

DomnuÕ Bivolaru, poftiþi! Procedurã.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Simt datoria sã sesizez cele douã Camere cã are loc o tentativã de deturnare a acestei ºedinþe, a ordinii de zi, de cãtre opoziþie.

Sigur cã suntem într-o deplinã competiþie moralã ºi, în condiþiile acestea, motivaþia asumãrii rãspunderii Guvernului, acestei motivaþii i se opune motivaþia moþiunii de cenzurã ºi aceastã competiþie este democraticã.

Regulamentul Camerelor reunite stabilesc procedura explicitã din acest punct de vedere, la art...

Stabileºte!

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

Am spus ”regulamenteleÒ! Vã rog sã fiþi puþin atenþi, pentru cã nu completãm aici moþiunea!

Dupã încheierea dezbaterilor privind asumarea rãspunderii, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului, completatã cu prevederea de la art. 34: ”Încrederea acordatã Guvernului se poate retrage prin moþiune de cenzurã.Ò

Opoziþia, prin moþiune, ne propune douã noi invenþii procedurale care nu existã ca instituþii în toate aceste regulamente ale noastre: în primul rând, instituþia retragerii motivãrii de cãtre Guvern privind asumarea rãspunderii ºi, în al doilea rând, instituþia ”demisiei de onoareÒ.

Existã o originalitate în aceste susþineri ºi aceste deturnãri în ceea ce priveºte procedurile, mã refer la procedura pe care trebuie sã o aplicãm astãzi, care, într-un fel sau altul, a început de sãptãmâna trecutã, o datã cu asumarea rãspunderii de cãtre Guvern, când s-a încercat dezbaterea prin moþiune a ordinii de zi.

Din acest punct de vedere, domnule preºedinte, vrem sã ºtim de ce, ºi pentru asta am venit, ºi vã rugãm sã ne respectaþi, pentru cã acesta este motivul pentru care ne-am prezentat azi aici, vrem sã ºtim de ce, din punct de vedere al opoziþiei, motivarea asumãrii rãspunderii Guvernului nu are nici un suport real în problemele actuale ale României, pentru a vota în cunoºtinþã de cauzã.

Am avut convingerea, la un moment dat, cã aceastã moþiune reprezintã, într-un fel, ca ºi alte multe moþiuni, un accident. Existã un accident în aceastã moþiune, iar discursul domnului Vadim Tudor nu a fãcut decât sã-mi confirme cã acest accident continuã.

Dorim, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, o dezbatere pertinentã a temelor conþinute în ”pachetul anticorupþieÒ prezentat, pentru a înþelege ce doreºte opoziþia. Dar opoziþia nu doreºte o dezbatere pe aceastã temã a corupþiei, pe necesitatea asumãrii rãspunderii Guvernului...

## **Din salã:**

Care este procedura?

## Stimaþi colegi!

...ci doreºte deturnarea obiectivului acestei ºedinþe comune într-o dezbatere privind ridicarea unor imunitãþi,

acþiuni care sunt, de altfel, guvernate de cu totul alte proceduri ºi care reprezintã, citez din moþiune, ”un amestec brutal în treburile puterii judecãtoreºtiÒ.

## Domnule preºedinte,

Solicit sã cenzuraþi toate tentativele de deturnare de la subiectul în discuþie, de care unii dintre distinºii vorbitori abuzeazã, încercând sã ridice o perdea de fum în spatele cãreia nu vom mai putea nici mãcar sesiza aceste pierderi colaterale în domeniul legislativ.

Doresc, domnule preºedinte, sã þinem cont de prevederile Regulamentului Camerei Deputaþilor, care completeazã Regulamentul ºedinþelor comune...

Stimate coleg!

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

ªi anume cã ”preºedintele va da cuvântul oricând unui deputat când ridicã probleme de procedurã regulamentarã ºi, de asemenea, preºedinþii de ºedinþã au obligaþia sã ia cuvântul acelor persoane...

Vã rog sã încheiaþi!

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

...care, efectiv, nu se conformeazã cu tema discutatã în dezbaterea moþiunii respective.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Am o rugãminte, colegul nostru a fãcut apel la procedurã ºi ne-a chemat la subiect. Din pãcate, dânsul a exagerat.

Am rugãmintea, dacã noi între noi ne acuzãm de tot felul de infracþiuni ºi ne calomniem explicit, sã admitem, totuºi, cã asemenea acuzaþii, asemenea calomnii adresate unor înalþi funcþionari europeni nu au ce cãuta, totuºi, în cadrul dezbaterilor de aici, nefãcând parte din subiectul discuþiilor noastre.

Eu cred cã la acest lucru a vrut sã se refere colegul nostru, dar a dezvoltat prea mult subiectul.

ªi care era obiectul procedurii?

## Poftiþi!

Procedura era sã vorbim la obiect, nu sã ne ocupãm de funcþionarii strãini.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Am constatat, totuºi, cã, în ceea ce l-a privit pe colegul dumneavoastrã, aþi constatat cã nu vorbeºte pe procedurã, dar nu l-aþi oprit.

Eu am sã vã propun o chestie strict proceduralã Ñ sã-i scãdeþi cele 5-6 minute, când a vorbit tot felul de prostioare, din timpul afectat Grupului P.S.D.

Dau cuvântul reprezentantului Partidului Democrat, domnul Negoiþã, ºi anunþ o micã rectificare în privinþa timpului afectat acestui partid, pentru a nu avea discuþii procedurale ºi cu privire la acest aspect.

Aveþi afectate 14 minute, domnule Negoiþã.

## **Domnul Liviu Gheorghe Negoiþã:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În afarã de timpul pe care l-am pierdut acum, pe intervenþia colegului de la P.S.D., s-a fãcut un apel aici la începutul dezbaterilor pentru a avea dezbateri civilizate, corecte, la obiect ºi constatãm cã se ia cuvântul pe procedurã, pentru a aduce circul în aula Parlamentului.

Întreba colegul nostru de la P.S.D. ce doreºte opoziþia.

Stimaþi colegi de la putere, nu a existat perioadã mai grea, de dupã revoluþie, ca partidele aflate în opoziþie sã fie considerate ca fãcând parte din exteriorul acestei þãri, ºi nu din interiorul României.

Nu se poate sã ne puneþi în situaþia de a ne apãra drepturile ºi a apãra drepturile cetãþenilor care ne-au trimis ºi pe noi în Parlamentul României ºi, sincer sã vã spun, în momentul în care aþi luat cuvântul aveam impresia cã doriþi sã o citaþi pe colega dumneavoastrã, tot de la P.S.D., care la un moment dat, tot pe un punct de vedere exprimat de un reprezentant al opoziþiei, a spus cã ar dori ca noi sã fim urmãriþi de Parchetul Naþional Anticorupþie pentru punctul de vedere exprimat în Parlamentul României.

Nu se poate o astfel de atitudine ºi vã mai plângeþi când spunem cã existã o atitudine dictatorialã, de partiddictat, de partid unic. Nu se poate în felul acesta. Vrem doar sã dezbatem o moþiune de cenzurã, aºa cum prevede procedura constituþionalã. Dupã trei zile, sã dezbatem aceastã moþiune de cenzurã, sã ne exprimãm punctul de vedere în mod liber ºi sã votãm. Nimic altceva.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea Grupului Partidului Naþional Liberal...

## **Domnul Liviu Gheorghe Negoiþã**

**:**

Eu!

Dumneavoastrã aþi vorbit pe procedurã! Domnul senator Petre Roman, poftiþi.

Nu mã aºteptam sã procedaþi aºa! În fine! Stimate domnule preºedinte al Senatului,

Stimate domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor, Stimate domnule prim-ministru, Stimate doamne ºi domni miniºtri, Stimate ºi stimaþi colegi parlamentari,

În România modernã, de la Unirea Principatelor ºi pânã astãzi, cu greu putem gãsi un moment în care atât de puþini profitã de pe urma atâtora de mulþi, ca în zilele noastre.

Nu este vorba de un profit justificat ºi legal. Este vorba, cel mai adesea, de uriaºe sume de bani ºi valori publice deturnate ºi furate prin corupþie. La noi sã se fure este uºor. Greu este sã fii cinstit.

Nu ne lipsesc legile pentru a stopa ºi dezrãdãcina corupþia, dar aplicarea legilor este ea însãºi la cheremul celui mai redutabil ºi necruþãtor tandem din aceºti ani Ñ corupãtori-corupþi.

Prin pachetul de legi angajat de Guvern se va mãri lista bunelor intenþii. Problema nerezolvatã rãmâne aceeaºi Ñ supremaþia legii ºi înfrângerea corupþiei, dar modalitatea în care Guvernul ne serveºte bunele sale intenþii este incorectã sub cel puþin patru aspecte:

1. În mod evident, nu avem de a face cu un proiect de lege, ci cu un ansamblu de proiecte de lege. Prin acest pachet se modificã 14 legi, din care 6 adoptate de actualul Parlament, sub actuala guvernare. Totodatã, pachetul de legi anticorupþie cuprinde, în fapt, ºi cinci proiecte de lege de sine stãtãtoare. În aceste condiþii, se încalcã grosolan art. 113 alin. (1) din Constituþie, care precizeazã cã Guvernul îºi poate angaja rãspunderea pentru un proiect de lege. Este adevãrat, existã un precedent, înregistrat sub coaliþia C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., acesta nu este însã un argument valabil în primul rând pentru cã un act neconstituþional care s-a înregistrat o datã nu devine constituþional pentru cã este repetat. O greºealã rãmâne o greºealã.

În al doilea rând, la vremea angajãrii rãspunderii în precedenta guvernare, P.D.S.R, acum P.S.D., a protestat energic ºi vehement, pe bunã dreptate. Când a fost sincer?! Minciuna de ieri nu poate fi sinceritate azi.

Atunci nu spuneaþi aºa!