Maria Stavrositu

Traficul de femei și copii – un flagel al vremurilor moderne”

Preocuparea noastră constantă, nedisimulată și pe deplin motivată pentru realitățile politice și economice cotidiene ne determină, nu de puține ori, să acordăm mai puțină atenție altor categorii de probleme, cum ar fi cele de ordin social, cele cu care se confruntă zi de zi cetățenii fiecărei comunități din mediul urban sau rural.

Săptămâna trecută, mai precis în data de 23 septembrie, a fost Ziua Internațională pentru Combaterea Exploatării Sexuale și a Traficului de Femei și Copii. O zi ca oricare alta pentru mulți dintre noi, dar o dată cu semnificație specială pentru familiile ai căror copii au căzut victime ale rețelelor internaționale de traficanți, fiind exploatați sexual, pentru cerșetorie sau muncă silnică.

Lipsa unor politici coerente și insuficienta implicare a autorităților, pe durata ultimelor două decenii, au cauzat o exacerbare a acestui fenomen de la an la an. România a devenit, astfel, o placă turnantă în traficul cu minori și ocupă un rușinos loc fruntaș în statisticile europene privind această categorie de infracțiuni.

Pornind de la aceste informații mai mult decât îngrijorătoare, am organizat în data de 23 septembrie, la Constanța, o dezbatere publică pe tema combaterii exploatării sexuale și a traficului de femei și copii. La discuții au fost prezenți reprezentanții Crucii Roșii, Poliției, Primăriei Constanța, AJOFM, DGASPC și ong-urilor din domeniu.

Dincolo de faptul că am apreciat promptitudinea cu care s-a răspuns invitației, în urma întrunirii s-au desprins mai multe concluzii care ar trebui luate în considerare în eforturile comune de luptă împotriva traficanților de femei și copii. Italia, Spania, Germania, Marea Britanie și Franța sunt principalele țări gazdă pentru românii care ajung în mâinile traficanților de persoane, arată datele recente ale unor rapoarte EUROPOL.

Cei prezenți la dezbaterea de la Constanța au reliefat, astfel, ideea existenței unor carențe legislative de care au profitat deseori infractorii implicați în traficul de persoane. Copiii care le-au căzut victime acestor traficanți au înlocuit jocurile și școala cu orele petrecute la cerșit sau specializându-se în alte infracțiuni. În ultimii ani, peste 1.000 de minori români au avut această soartă, lucru care ar fi trebuit să producă îngrijorări serioase la nivelul autorităților abilitate de la București.

O altă propunere făcută în cadrul discuțiilor menționate a avut în vedere introducerea în curricula școlară a unor cursuri speciale în cadrul cărora copiii și adolescenții să știe cum să evite situațiile în care ar putea cădea victime ale rețelelor de traficanți.

În plus, este nevoie de mai multe acțiuni de conștientizare, în special în mediile predilecte din care sunt racolați minorii, respectiv comunitățile rurale sau cele cu acces redus la informație. Sunt activități pe care le putem iniția fiecare dintre noi și de aceea afirm cu tărie că întreaga clasă politică trebuie să manifeste mult mai multă implicare în identificarea unor noi soluții de combatere a exploatării sexuale și traficului de femei și copii.