Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție de bază pentru creșterea nivelului de trai12, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investițiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă*, pentru creșterea mobilității cetățenilor și a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare a zonelor subdezvoltate prin distribuția echilibrată a rețelelor de transport între toate regiunile țării.
Sunt necesare accelerarea investițiilor publice, asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții, asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită, prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor, astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.
Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienței instituționale, a simplificării administrative și vor fi sincronizate cu realitățile din teren și în acord cu direcțiile de acțiune agreate la nivelul UE, iar demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport, prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate.
Sunt necesare investiții majore în infrastructură, având ca principală sursă de finanțare fondurile europene
nerambursabile, acestea fiind un factor-cheie al modernizării României.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a investit anul trecut în infrastructura rutieră circa 2,6 miliarde lei*, iar pentru anul acesta bugetul aprobat pentru investițiile în infrastructura rutieră se ridică la suma de 3,1 miliarde lei, mai mult cu 19% față de 2019.
România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de autostrăzi, dar pășește timid către o dezvoltare a infrastructurii rutiere.*
Principalele obiective de infrastructură rutieră derulate de CNAIR în 2021 sunt proiectul autostrăzii de centură a municipiului București, cu o alocare, anul acesta, de 281 miliarde lei, drumul expres Craiova–Pitești, cu un buget prevăzut de 271 milioane de lei, și autostrada Brașov–Târgu Mureș–Cluj–Oradea, cu un buget aprobat pe anul acesta de 210 milioane de lei.
Autostrada „Centura București, A0” este o autostradă care va avea o lungime de 100 de kilometri în jurul Bucureștiului și care se va conecta cu autostrăzile deja existente, A1, A2, și A3. Conform datelor CNAIR, primele trei loturi ale autostrăzii Centura București sunt în faza de începere a lucrărilor.
Loturile 1 și 2 din Autostrada de Centură București au fost câștigate de constructorul turc Alsim Alarko, iar lotul 3 a fost câștigat de grecii de la Aktor. Cele trei contracte includ 12 luni pentru proiectare și 30 de luni pentru construcția propriu-zisă. Tronsonul A0 este finanțat din fonduri europene nerambursabile.
Drumul expres Craiova–Pitești dispune de un buget prevăzut de 271 de milioane de lei, iar lucrările sunt în plină desfășurare. Astfel, pe tronsonul 1, Craiova–Robănești, și pe tronsonul 2, Robănești–Valea Mare, lucrările au început anul trecut, iar data de finalizare a lucrărilor este la sfârșitul anului viitor. Pentru celelalte două tronsoane lucrările ar trebui să înceapă în luna iulie a acestui an și să se finalizeze în anul 2023.
Dezvoltarea infrastructurii din România prin construirea de autostrăzi în diferite regiuni de dezvoltare ale țării ar avea un efect pozitiv asupra economiei locale, dar și naționale.
Construirea unei rețele ample de autostrăzi care să facă legătura cu restul Europei ar reprezenta atragerea de noi investitori în țara noastră.
Infrastructura rutieră din România nu este finanțată doar din bugetul de stat, ci și din fonduri europene nerambursabile, prin Proiectul Operațional Infrastructură Mare, fiind cea mai semnificativă contribuție în investițiile din infrastructura rutieră.
Pentru ca un proiect de infrastructură să poată fi finanțat din bani europeni, este nevoie ca proiectul să aibă în vedere protejarea mediului înconjurător, fără a distruge biodiversitatea.
Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare, pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte:
– consolidarea parteneriatului dintre CNAIR și autoritățile locale, pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional, de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative, ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între CFR – SA și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane și urbane;
– utilizarea duală a infrastructurii de transport – construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia.
În domeniul fondurilor europene sunt prioritare închiderea POIM 2014–2020, pregătirea viitorului exercițiu financiar POT 2021–2027 și lansarea Planului național de redresare și reziliență.
În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientate spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core), și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, și anume coridorul Rin–Dunăre și coridorul Orient/Est-Mediteraneean, corelate cu prioritățile naționale specifice.
Referitor la direcțiile generale de acțiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce privește prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare.
Astfel, în perioada 2021–2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014–2020, lansarea POT 2021–2027, lansarea PNRR, precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor planului investițional, care prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.
Având în vedere faptul că în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se estimează o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de euro pentru România – 13,8 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi – și ținând cont de condiționalitățile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în PNRR, se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar.
Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea rețelei rutiere, indiferent că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță.
Aproape o treime din rețeaua rutieră a României de 86.000 de kilometri este reprezentată de drumuri pietruite sau de pământ.
Guvernul promite 3.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în următorii 10 ani, adică o medie de 300 de kilometri pe an. România a construit însă, în medie, mai puțin de 60 de kilometri de autostrăzi în ultimii 10 ani.
În 2020, au fost dați în folosință aproximativ 26 de kilometri de autostradă.
În 2019, s-au dat în folosință 43 de kilometri de autostradă, după ce în 2018 au fost inaugurați 58 de kilometri, arată datele Institutului Național de Statistică.
Realitatea evoluției rețelei de autostrăzi din ultimii 30 de ani și a stării drumurilor actuale contrastează puternic cu promisiunile Guvernului.*
Datele INS arată, în ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, că peste o treime, adică 35,1% din lungimea drumurilor modernizate și 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, aveau durata de serviciu depășită.
Din totalul drumurilor naționale, 35% (6.176 km) sunt drumuri europene și aproximativ 5% (889 km) autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 11% (1.923 km) sunt drumuri cu patru benzi, 1,6% (290 km) sunt drumuri cu trei benzi și 0,2% (35 km) drumuri cu șase benzi.
În total, România are peste 9.000 de kilometri de drumuri de pământ și aproape 18.000 de kilometri de drumuri naționale, județene și comunale pietruite. Drumurile modernizate, circa 38.000 de kilometric, înseamnă 44% din totalul drumurilor publice din România.
În acest moment, sunt în execuție aproximativ 290 de kilometri de autostradă, care ar urma să fie dați în folosință până în 2023–2025. La finalul anului 2020 mai sunt așteptați 16 kilometri din centura Bacăului și o parte din segmentul din A10 Sebeș–Turda, aproximativ 17 kilometri.
Ținând cont de faptul că proiectele de infrastructură sunt investiții publice de importanță strategică pentru România, care asigură creșterea calității vieții, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene și creșterea mobilității populației și a mărfurilor, întârzierea implementării acestora are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
Potrivit Raportului Forumului Economic din 2019, România se situa pe locul 119 din 141 de țări analizate în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere, potrivit Programului Operațional de Transport 2021–2027.
În ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă, România se situează pe ultimul loc în Europa. Deficitul de infrastructură duce la o slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane și cu alte noduri de transport intermodal, precum sunt porturile și aeroporturile.
Potrivit Programului Operațional de Transport 2021–2027, sunt necesare investiții solide la nivelul atât al drumurilor naționale, cât și al celor județene. Strategia programului presupune finalizarea tronsoanelor rutiere și continuarea investițiilor în dezvoltarea rețelei TEN-T centrale și globale, pentru asigurarea accesibilității la piețele internaționale, cu scopul de a reabilita și moderniza drumurile naționale ce asigură o legătură cu zonele cu o accesibilitate redusă.
Transportul rutier, atât cel de mărfuri, cât și cel de pasageri, sunt sectoare grav afectate de pandemie, ca urmare a restricțiilor de circulație impuse și a scăderii economice.
Peste 3,5 milioane de companii de transport rutier, reprezentate de către IRU, pe cinci continente diferite, se confruntă cu dificultăți financiare, perspectivele fiind destul de rezervate.
Un studiu recent al IRU a evidențiat efectele catastrofice ale COVID-19 asupra industriei de transport rutier, dintre care cel mai evident este un val de falimente în industrie. Indicatorii evaluați au fost fluctuația activelor fixe, lichiditățile estimate și veniturile nete.
Pe o scară a riscurilor de la 1 la 10, toate regiunile lumii se află la un nivel ridicat, de 9 sau 10, ceea ce sugerează un val iminent de falimente în transportul rutier, cu efecte negative importante în economia globală.
Studiul a arătat că, la nivel global, pierderile înregistrate de transportul rutier de marfă în 2020 se ridică la 679 miliarde dolari, iar pentru transportul de pasageri la cel puțin 500 miliarde dolari.
Dacă nu se vor lua măsuri imediate, aceste pierderi vor crește și mai mult. IRU indică trei zone-cheie unde se impun măsuri urgent: sprijin financiar pentru a asigura lichiditatea, flexibilitate în primele de asigurări și reduceri sau eliminări de taxe și impozite.
Avantajele transporturilor rutiere de mărfuri sunt transportul direct de la furnizor până la beneficiar, atât în Romania, cât și în întreaga Europa.
România este țara cu cele mai proaste drumuri din Uniunea Europeană.
În timp ce drumurile europene au fost și în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în UE la acest indicator, în condițiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE – 96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu față de media din UE). Un număr estimat de 22.800 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile din UE în 2019, cu aproape 7.000 de persoane sau 23% mai puțin decât în 2010 și cu 2% mai puțin decât în 2018.
Cifrele publicate de Executivul comunitar arată că tendința generală este una descrescătoare. Opt state membre au înregistrat în 2019 cel mai mic număr de decese provocate vreodată de accidentele rutiere – Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg și Suedia.
Cele mai sigure drumuri din UE sunt în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) și Irlanda (29 de decese la un milion de locuitori). În schimb, în România, anul trecut, s-au înregistrat 96 de decese la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai ridicat procent din UE. Urmează Bulgaria și Polonia, cu 89, respectiv 77 de decese la un milion de locuitori.
România a înregistrat totuși progrese în ultimii 10 ani, în condițiile în care numărul de accidente rutiere mortale a scăzut de la 117 decese la un milion de locuitori în anul 2010 până la 96 de decese la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă o reducere de 22%.
Alte state membre au înregistrat progrese și mai mari – Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, cele trei state baltice (Letonia, Lituania și Estonia), precum și Croația au înregistrat reduceri peste medie, cuprinse între 30% și 40%, ale deceselor în accidente rutiere.
Accidentele rutiere mortale și vătămările cauzate de accidente rutiere afectează nu doar victimele, ci și întreaga societate, costurile socioeconomice estimate ridicându-se la 280 de miliarde de euro sau aproximativ 2% din produsul intern brut al UE.
Raportul Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din 2020 este un nou semnal de alarmă pentru autoritățile din România.
Datele făcute publice de Comisia Europeană arată că, deși la nivelul Uniunii Europene a scăzut numărul victimelor provocate de accidentele rutiere, în România situația este în continuare dramatică. Este țara cu cele mai multe victime, iar cauza principală este lipsa infrastructurii.
Pe drumurile ciuruite de gropi, cârpite din loc în loc, cu zone periculoase, fără balustrade, un sistem de semnalizare slab, se produc permanent ambuteiaje, fiecare perioadă aglomerată este marcată de cozi kilometrice, iar incidentele sunt nelipsite zilnic.
Comisarul european pentru transporturi și-a pus speranțele în investițiile în sectorul transporturilor din cadrul Planului național de redresare și reziliență.
Pentru proprietarii de autoturisme din Romania, facturile de la service-urile auto sunt o realitate permanentă. Aceste afaceri s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie și tot se stă la coadă și se fac programări, aceasta pentru că defecțiunile provocate de drumurile proaste sunt nelipsite.
România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră* – infrastructura adecvată pentru
fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu.
Este necesar ca investițiile în transporturi prevăzute în Planul național de redresare și reziliență să aibă o componentă consistentă de siguranță rutieră. Drumurile joacă un rol semnificativ în transporturile din cadrul UE, având ponderea cea mai mare atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri.
Un transport sustenabil și eficient este important pentru a asigura legătura între regiuni și țări, conectând astfel piețe și persoane și contribuind la activitatea economică, la dezvoltare și la creștere. Drumurile joacă un rol semnificativ în acest sens, întrucât reprezintă soluția de transport cea mai utilizată în UE, atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri.