Ștefan Mușoiu

„Trebuie să combatem fobia angajatorilor de a recruta persoane mai în vârstă!”

O persoană fără un loc de muncă este o îngrijorare pentru orice Guvern, pentru societate în general, dar și pentru mulți dintre noi. În numeroase studii, șomajul a fost asociat creșterii excluziunii sociale, sărăciei, bolilor de inimă, alcoolismului și dependenței de droguri. Schimbările din ultimii ani din domeniul economic, cât și cele de pe piața muncii, prin reorientarea pe segmente de producție și servicii a firmelor, au avut efecte directe asupra românilor. Cei mai afectați de criza locurilor de muncă sunt oamenii în etate care, după ce au muncit ani întregi și și-au întreținut familiile, s-au trezit în situația dramatică de a nu a mai avea acces la o sursă de venit, după ce și-au pierdut locul de muncă.

Este și cazul ialomițenilor cu vârste de peste 50 de ani, care sunt puși acum în fața unei situații dificile. Însă nu cred că doar ialomițenii se confruntă cu această situație îngrijorătoare, ci, din nefericire, șomajul la această vârstă s-a transformat într-o conjunctură nocivă, națională. Rămasă fără un loc de muncă, această categorie de persoane fie se adaptează noilor cerințe pe piața muncii, fie apelează la propriile afaceri, dacă au capital sau spirit de inițiativă. Însă cei mai mulți încearcă se să reangajeze. Dacă au noroc și prind ocazia unui interviu, se confruntă cu o nouă piedică, respectiv baremul de vârstă. Angajatorul caută, de cele mai multe ori, persoane mai tinere, care sunt dispuse să lucreze și pentru salarii mai mici și să aibă și un program prelungit. Astfel, chiar dacă omul are zeci de ani de experiență în spate, are aptitudini și putere de muncă, este nevoit să aștepte pe listele de la șomaj. Desigur, este adevărat și că această categorie de șomeri, în multe cazuri, se poate confrunta cu probleme de adaptare la noile cerințe pe piața muncii, dar sunt puține astfel de cazuri.

Însă, chiar dacă obțin o nouă calificare, cursurile pe care șomerii le pot urma gratuit nu le asigură și un loc de muncă. Ca să mă fac și mai bine înțeles, persoanele de peste 50 de ani care sunt dornice să își schimbe și domeniul de activitate pentru un job nu primesc garanția că la finalizarea cursurilor se pot integra pe piața muncii.

Fobia angajatorilor români de a recruta persoane în vârstă trebuie combătută la orice nivel.

Soluțiile punctuale sunt și ele bune, dar pentru reducerea șomajului structural va trebui să mergem mai departe. Sunt necesare atacarea rigidităților structurale de pe piața muncii, creșterea productivității, măsuri pentru mobilitatea redusă a forței de muncă, reducerea asimetriei informaționale pe piața muncii.

Dați-mi voie să salut succesele de până acum înregistrate de guvernările PSD în privința reducerii șomajului. Însă consider că această evoluție pozitivă trebuie să ne stimuleze în continuare, să ne concentrăm toate eforturile pentru diminuarea acestui fenomen negativ.