Márton Árpád Francisc

Un alineat (1[1] ), având următoarea formulare și o să dau și o explicație: „La stabilirea duratei de timp propuse pentru dezbatere trebuie să se țină cont de numărul de amendamente respinse cuprinse în raportul comisiei, avându-se în vedere alocarea unui minut pentru susținerea fiecărui amendament.” Adică, conform acestui art. 120, când este o dezbatere în procedură de urgență, raportorul sau președintele comisiei, consultându-se cu Biroul permanent al comisiei, consultare care de obicei nu se face, ne propune un timp de dezbatere.

Ei bine, acest timp de dezbatere ar trebui să fie rațional, pentru că suntem în situații în care în mod obligatoriu dezbatem în procedură de urgență toate ordonanțele de urgență, care în anumite situații modifică chiar 30 de legi, având vreo 100 sau 200 și ceva de amendamente respinse. Și iese președintele și propune 5 minute. Majoritatea, evident, votează pentru 5 minute. Nici două săptămâni nu au trecut de când am avut acea dezbatere când s-a făcut o astfel de propunere de 5 minute și s-a dezbătut 22 de minute.

Ei, ceea ce am propus eu, dacă avem 250 de amendamente respinse, nu se pot propune mai puțin de 250 de minute. Că se va vota în 10 minute sau în 20 de minute este o altă problemă, dar, conform regulamentului, după ce trec cele 5 minute acordate de plen, nimeni nu-și mai poate susține niciun amendament, pentru că această prevedere spune: după ce acele 5 minute au trecut, se votează fără dezbatere fiecare amendament respins.

Iată de ce noi credem că ar fi benefic. Prima dată am propus 3 minute, în dezbaterea din comisie am redus la un minut pentru fiecare articol cu propunere de amendare respins. Dar cred că trebuie această garanție regulamentară inclusă, pentru a da posibilitatea opoziției ca măcar să poată să deschidă gura, chiar dacă se va vota împotriva amendamentelor sale.

Vă mulțumesc.