Stenogramă plen

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Márton Árpád, domnul Andronache.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

După cum știți, acest proiect a mai fost dezbătut în Camera Deputaților, nu a obținut votul necesar pentru adoptare, fiind o normă organică. Am avut mai multe probleme cu varianta care a fost dezbătută. Unele au rămas în continuare aceleași.

Noi credem că multe elemente care se regăsesc în anumite legi nu ar trebui să se regăsească – creând un paralelism legislativ – și în regulamentul nostru. Dacă sunt în Statutul deputaților și al senatorilor, locul lor este acolo și, dacă le vom modifica, le vom modifica acolo. Dacă este o procedură care vizează sistemul nostru de comunicare cu autoritățile Uniunii Europene, locul ei este în legea

respectivă. Nu ar fi trebuit să preluăm toate aceste articole. Și într-un anumit articol chiar avem în continuare acea suspiciune că este împotriva intereselor țării modalitatea în care a fost reglementat.

Dar, într-adevăr, anumite prevederi care au restrâns dreptul opoziției de a interveni nu au mai fost reiterate. Avem un singur amendament respins pe care îl vom susține, care ar urma după poziția 246 – amendamente admise, un nou alineat.

Ca atare, credem că, în general, regulamentul se conformează deciziei Curții Constituționale și aduce niște modificări bune pentru modul în care activăm. Însă în continuare suntem convinși că acel sistem în care luni–marți aveam plen, marți după-amiază, miercuri – comisii și joi – plen, cu vot final la ora prânzului – marți, era sistemul cel mai bun. Și aceste sisteme pe care le tot încercăm dau rateuri în continuare.

Ca atare, eu voi mai interveni la acel amendament respins, în dezbaterea în plen.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Andronache.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, am să vă spun câteva cuvinte despre acest proiect de hotărâre, în sensul că ne-am fi așteptat ca, până la urmă, acest proiect de hotărâre să fie dezbătut și adoptat prin consens, așa cum s-a stabilit prima dată. S-a trecut însă peste o asemenea opțiune și s-a luat decizia de a cosmetiza pe ici pe colo acest regulament, mai mult pe formă decât pe fond, ceea ce, din punctul nostru de vedere, nu constituie un pas înainte în privința modului de desfășurare a activității în Camera Deputaților.

Sunt aspecte asupra cărora am insistat, anume am insistat ca modalitatea de a interveni în privința modului de desemnare sau de schimbare a președintelui Camerei Deputaților, ca acest lucru să se realizeze inclusiv sub forma unei sancțiuni, așa cum spune o decizie a Curții Constituționale, aspect care a fost trecut cu vederea, nu se mai regăsește nici măcar la amendamente respinse.

Am insistat, de asemenea, ca procedura de ridicare a imunității să fie mai suplă.

Însă s-a optat nu pentru adoptarea și includerea în regulament a unui proiect de lege existent pe parcurs legislativ, în prezent, ci pentru punerea de acord a statutului cu regulamentul, de fapt a regulamentului cu Statutul deputaților și al senatorilor.

Sunt aspecte care, din nefericire, ne împiedică să votăm pentru acest proiect de hotărâre.

Totodată, considerăm că ar fi necesar să purcedem împreună la o modificare amplă a acestui regulament, astfel încât într-adevăr modalitatea în care funcționează Camera Deputaților să fie alta, și nu cea prezentă.

Vă mulțumim.

Mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Domnul deputat Marian Neacșu. Îmi cer scuze, Grupul...

Bună dimineața, domnule președinte!

Stimați colegi,

Ne aflăm acum, din nou, în fața Proiectului de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, un proiect care, așa cum s-a mai amintit deja aici, în prima variantă și într-o altă formulă de inițiere, nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat. Dar în aceleași principii și în aceleași coordonate, pe care vi le reamintesc, erau: prima dintre ele – punerea de acord cu mai multe decizii ale Curții Constituționale.

Al doilea deziderat se afla, se regăsea în punerea de acord a prevederilor de funcționare internă a Camerei Deputaților cu condiționalitățile din angajamentele asumate în relația cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European.

A treia categorie de modificări viza procedurile referitoare la imunitatea parlamentară, la conflictul de interese.

Și, chiar dacă există, haideți să spunem, cumva, un paralelism legislativ, pentru că aceste prevederi se regăsesc și în Statutul senatorilor și al deputaților, noi am considerat necesar să fie regăsite și în Regulamentul Camerei, pentru ca fiecare dintre colegii noștri și toți cei care au acces la regulament să poată să-și contureze punctele de vedere foarte concret și foarte clar.

Iar ultima și nici într-un caz cea din urmă reglementare sau set de reglementări se referea la mai eficienta și mult mai transparenta relație dintre Parlament și Guvern, prin instituirea, așa cum bine cunoașteți, a orei prim-ministrului, a orei miniștrilor, în așa fel încât toată problematica pe care o avem de rezolvat, nu numai din punct de vedere legislativ, dar și din punctul de vedere al activităților și acțiunilor cu care sunteți sesizați și suntem sesizați fiecare dintre noi din teritoriu, să poată să-și regăsească mai ușor acces în zona guvernamentală.

Apreciem că este un proiect rotund, îndelung discutat cu toate grupurile parlamentare.

Într-un final, așa cum am observat în raportul pe care Comisia pentru regulament ni l-a pus la dispoziție, există un singur amendament respins, după discuțiile care au avut loc în comisie. Chiar dacă votul, acolo, nu a fost unanim, sper că de data aceasta cu toții ne vom asuma acest proiect de regulament, pentru că avem nevoie de o cartă proprie, care să ne ajute în activitate și în funcționare în Parlament.

Sper ca astăzi să-l votăm în consecință și el să devină efectiv de mâine.

Și mai am o rugăminte, domnule președinte.

M-am consultat cu viceliderul Grupului minorităților și, la inițiativa Domniei Sale, care eu apreciez că este una foarte bună, chiar dacă este vorba de un proiect de hotărâre, cei care ne-am asumat prin semnătură acest proiect de regulament..., cred că trebuie să fie înregistrat în evidența fiecăruia dintre colegii mei, ca orice proiect de lege, în condițiile în care este adoptat asemenea unui proiect legislativ.

Corect, aveți dreptate. O să rog stafful tehnic să țină cont de aceste chestiuni _. (Discuții în sală.)_

Ați auzit sau aveți o discuție între dumneavoastră? Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Ovidiu Ganț, viceliderul Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Vă mulțumesc frumos.

## Stimate domnule președinte,

Stimate colege, Stimați colegi,

Această nouă variantă de modificare a regulamentului nostru a fost inițiată și de membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale, pornind de la convingerea că și primul demers a fost unul bun, dar de data aceasta credem că este unul și mai bun.

Credem că am avut o discuție constructivă în Comisia pentru regulament, am preluat o serie de propuneri care au venit să îmbunătățească prima variantă.

Și, de aceea, evident că vom vota în favoarea adoptării acestui proiect de modificare a regulamentului.

Nu am să reiau întreaga argumentație pe care am făcut-o data trecută. Vreau să spun un singur lucru, că acest proiect de modificare este cu siguranță în direcția bună și sunt preponderente chestiunile care ne apropie în raport cu chestiunile care ne despart.

Consensul nu poate să existe, probabil este o situație ideală, dar de data aceasta avem o variantă care se bucură de o susținere și mai mare decât data trecută.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Remus Cernea.

## Domnule deputat,

Vă reamintesc încă o dată, pe nou... pe regulamentul actual, numai liderii grupurilor parlamentare pot interveni la dezbateri generale. Vă dau cuvântul acum, ca un favor. V-am spus acest lucru de vreo 10 ori până acum, de când sunteți parlamentar. Mai aveți un pic și împliniți câțiva ani de când sunteți parlamentar și tot nu țineți minte.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Nu știu, din punctul meu de vedere, democrația ar trebui să permită tuturor vocilor să se exprime.

Din punctul meu de vedere, legea trebuie respectată de parlamentari, în primul rând.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

La amendamente admise, poziția 245 se referă la alin. (1) al art. 120 și, după acest punct, ar urma amendamentul respins care se găsește la punctul 2...

Da.

O singură observație pe care o am la acest regulament este că, din păcate, timpii alocați pentru dezbatere sunt reduși față de varianta actuală a regulamentului, lucru care, în opinia mea, va afecta dezbaterile democratice din plenul Parlamentului.

Așadar, eu mă voi abține de la votarea acestui regulament.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă propun calupuri de 50.

Pregătiți-vă cartelele pentru vot.

Calupuri de 50. Sunt 470 de amendamente discutate în comisie.

Toată lumea știe, există un singur amendament respins.

Mulțumesc.

De la 1 la 50.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. De la 51 la 100. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. De la 100 la 150. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. De la 151 la 200.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. Deci suntem... ne apropiem de articolul 120. De la 201 la 250.

Domnul Árpád, vă rog frumos să-mi spuneți, amendamentul se referă la art. 120?

Da?

Alin. (1[1] ).

Un alineat (1[1] ), având următoarea formulare și o să dau și o explicație: „La stabilirea duratei de timp propuse pentru dezbatere trebuie să se țină cont de numărul de amendamente respinse cuprinse în raportul comisiei, avându-se în vedere alocarea unui minut pentru susținerea fiecărui amendament.” Adică, conform acestui art. 120, când este o dezbatere în procedură de urgență, raportorul sau președintele comisiei, consultându-se cu Biroul permanent al comisiei, consultare care de obicei nu se face, ne propune un timp de dezbatere.

Ei bine, acest timp de dezbatere ar trebui să fie rațional, pentru că suntem în situații în care în mod obligatoriu dezbatem în procedură de urgență toate ordonanțele de urgență, care în anumite situații modifică chiar 30 de legi, având vreo 100 sau 200 și ceva de amendamente respinse. Și iese președintele și propune 5 minute. Majoritatea, evident, votează pentru 5 minute. Nici două săptămâni nu au trecut de când am avut acea dezbatere când s-a făcut o astfel de propunere de 5 minute și s-a dezbătut 22 de minute.

Ei, ceea ce am propus eu, dacă avem 250 de amendamente respinse, nu se pot propune mai puțin de 250 de minute. Că se va vota în 10 minute sau în 20 de minute este o altă problemă, dar, conform regulamentului, după ce trec cele 5 minute acordate de plen, nimeni nu-și mai poate susține niciun amendament, pentru că această prevedere spune: după ce acele 5 minute au trecut, se votează fără dezbatere fiecare amendament respins.

Iată de ce noi credem că ar fi benefic. Prima dată am propus 3 minute, în dezbaterea din comisie am redus la un minut pentru fiecare articol cu propunere de amendare respins. Dar cred că trebuie această garanție regulamentară inclusă, pentru a da posibilitatea opoziției ca măcar să poată să deschidă gura, chiar dacă se va vota împotriva amendamentelor sale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

La marginal 244 din raport este o eroare, în sensul că, în cadrul ședinței comisiei, s-a aprobat forma inițială, cea din regulamentul actual, așa încât textul din dreapta nu-și are rostul acolo. De fapt, în proiectul de hotărâre, acest lucru este marcat în acest sens.

Deci la 245 rămâne textul din stânga.

Exact.

Cel care se află și acum în regulament. Aceasta este eroarea materială pe care am vrut să v-o comunicăm.

Obiecții, comentarii?

Deci rămâne textul pe care îl avem acum la art. 120... la

art. 118 alin. (1), scuzați-mă! 5 minute – luarea de cuvânt. Mulțumesc.

De la 246 până la 250. Obiecții, comentarii? Nu sunt. 251–300. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. 301–350. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. 351–400. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. 401–450. Obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate. 451–470. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. Inclusiv art. II. Mulțumesc.

Merge la votul final.

2. Dragi colegi,

Continuăm ordinea de zi cu reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Legea este organică.

Sunt 3 amendamente admise, procedura, de urgență. Se admite cererea de reexaminare și se adoptă legea, cu amendamente.

Comisia raportoare?

Dacă din partea inițiatorilor...?

Nu.

Din partea inițiatorilor, domnul Voicu? Domnul Drăghici, vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, așa cum noi am adoptat-o în Camera Deputaților – PL-x 95/2014, a avut la bază recomandările GRECO, Grupul statelor împotriva corupției, de pe lângă Consiliul Europei.

Campaniile noastre electorale sunt monitorizate de către această structură din 2007. Și recomandările GRECO au fost incluse în forma inițială a legii pe care am adoptat-o cu o largă majoritate de voturi.

Principiile au fost păstrate – principiul transparenței, egalității de șanse a candidaților, independența candidaților și partidelor politice față de finanțatori.

Vin la momentul reexaminării.

Domnul președinte Iohannis a trimis spre reexaminare această lege, cu 10 observații.

Socotind după numărul mic de observații – numai 10 din totalul de 54 de articole, 171 de alineate –, constatăm că legea pe care noi am adoptat-o este una europeană, a fost corect scrisă și păstrează principiile europene.

Observațiile au fost de mai multe feluri. Cele de ordin tehnic și corelare legislativă au fost corectate în cadrul Senatului. Observațiile care au avut la bază o mai mare transparență a veniturilor, cheltuielilor partidelor politice, de asemenea, au fost corectate și adoptate de către Senat. Observațiile care au vizat voința politică a partidelor politice au fost menținute în forma inițială.

Ținând cont de raportul GRECO publicat în această primăvară și care a fost scris în perioada 8–12 decembrie 2014, în care se menționează că, dacă Parlamentul ar adopta această lege, chiar și în forma inițială, depusă în 2014, România ar face pași importanți în lupta împotriva corupției, consider că, prin votul dumneavoastră pe care l-ați dat față de acest PL-x 95 și pe care îl veți da, sper, în această după-amiază, România va face pași importanți pe tema campaniilor electorale, în lupta împotriva corupției.

Mai mult decât atât, nu pot să nu remarc că, pe parcursul dezbaterilor, recomandările inițiale au fost substanțial îmbunătățite și mă aștept ca viitorul raport GRECO să aibă foarte multe puncte, bile albe sau, cum vreți să le numiți, plusuri în dreptul României la acest capitol de luptă împotriva corupției.

Și, în încheiere, vreau să remarc, pentru prima dată după 10 ani de săbii ascuțite și lupte între Palatul Cotroceni și Parlament, această lege poate fi un exemplu de conlucrare instituțională între Autoritatea Electorală Permanentă, Parlament, Guvern și Președinție.

Vă mulțumesc și vă invit să votați în forma corectată.

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád, pe procedură, înainte de raportul comisiei. Așa i-ați spus domnului Mircovici. La dezbateri generale, am înțeles.

Domnul deputat Mihai Voicu, președintele comisiei, raportul, vă rog frumos.

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia comună pentru elaborarea legislației electorale a fost sesizată în fond cu cererea de reexaminare cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniei electorale.

Comisia s-a întrunit în ședința din 4 mai, în care a analizat cererea de reexaminare. Au fost prezenți toți cei 15 membri ai comisiei și comisia a decis să propună plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, 14 voturi pentru și o abținere, întocmirea unui raport înlocuitor de admitere, cu 3 amendamente care sunt cuprinse în anexa la raport, nefiind amendamente respinse.

Facem mențiunea că, în raport cu conținutul său, această lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Dezbateri generale.

Domnul deputat Márton Árpád, domnul deputat Ovidiu Ganț, domnul deputat Voicu și domnul deputat Neacșu.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Când s-a dezbătut acest proiect de lege am avut niște observații. Slavă Domnului, domnul președinte a avut aceleași idei ca și mine! Cel puțin trei dintre observațiile Domniei Sale s-au regăsit și în observațiile mele, pe care, pe vremea respectivă, nu le-ați votat.

Mă bucur că a fost retrimisă legea și măcar aceste trei elemente s-au corectat.

Pe de o parte, a fost dezbătut în ambele Camere acest proiect de lege. S-a readus controlul Curții de Conturi, o prevedere constituțională obligatorie. Și, cât de cât, s-a clarificat că ceea ce poate verifica AEP sunt actele legate strict de procedura campaniei.

În continuare, însă, este adevărat că domnul președinte a retrimis art. 35. Nu s-a corectat, zic eu, locul de unde a pornit greșeala, la art. 23, unde nu s-a mai făcut trimitere la art. 8 și unde nu sunt scrise clar și concret cum pot fi, care sunt acele acte care trebuie să fie completate atunci când se iau sponsorizările de la terți.

În continuare, ideea de bază, cu care nu suntem de acord, a rămas. E adevărat că nici nu putea fi corectată din moment ce domnul președinte nu a retrimis legea pentru acest punct.

Dar, în continuare, noi credem că ideea de bază greșită este faptul că nu partidul va fi sponsorizat în campanie electorală, ci candidatul, candidatul fiind singurul care depune banii pentru campanie. În acest mod, candidatul va fi legat direct de sponsor. Și, în viziunea noastră, asta deschide calea directă spre coruperea candidatului.

Ca atare, noi, în continuare, deși ne bucurăm că anumite greșeli s-au corectat, nu putem vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ganț.

## Stimate domnule președinte, Stimate colege,

## Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea admiterii cererii de reexaminare și adoptării Legii finanțării partidelor.

Vin în fața dumneavoastră pentru a sublinia modul în care a decurs procedura de reexaminare și modul în care, instituțional, cele mai importante instituții ale statului – Parlamentul, Președinția – au înțeles să abordeze acest proiect de lege.

Se poate constata cu ochiul liber că, în condiții de normalitate, o cerere de reexaminare nu este obiect de război politic, ci este o modalitate de a reflecta, o dată în plus, asupra unui lucru pe care l-am trecut prin Parlament și că, până la urmă, așa cum prevede Constituția României, Parlamentul poate să admită sau să respingă cererea de reexaminare, fără, repet, a instrumentaliza politic o astfel de cerere, fără procese de intenție, apariții televizate și, eventual, insinuări nici la adresa președintelui și nici la adresa membrilor Parlamentului.

Deci și pentru modul în care a decurs procedura, dar și pentru faptul că aceste modificări au fost adoptate și sunt, în opinia noastră, corecte, grupul nostru parlamentar va vota în favoarea adoptării legi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul deputat Mihai Voicu.

Vă mulțumesc mult. Domnule președinte, Stimați colegi,

La începutul acestui an, toate grupurile politice s-au angajat, inclusiv în cadrul consultărilor inițiate de președintele Klaus Iohannis, ca, până la mijlocul lunii mai, trei din cele cinci legi ale pachetului de legi ale reformei electorale să fie adoptate prin vot final de Camera decizională și trimise la promulgare.

Astăzi este o zi importantă, pentru că, astăzi, cu toții ne respectăm acest angajament pe care l-am făcut, în ultimă instanță, față de cetățenii acestei țări care, cu toții, simt nevoia acestei reforme a sistemului electoral.

Nu vreau să ierarhizez în vreun fel legile pe care le vom vota astăzi sau în cursul săptămânilor următoare, însă doresc să-mi exprim opinia că, dintre toate legile pe care suntem chemați să le adoptăm, aceasta – Legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale – este o reformă extrem, extrem de importantă și de curajoasă.

La capitolul „Finanțarea partidelor politice”, domnul deputat Mircea Drăghici a vorbit, nu mă mai repet, pentru că sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de Domnia Sa. Introducem o reformă curajoasă la finanțarea campaniilor electorale, e adevărat, și într-un context care nu ne face cinste nouă, partidelor politice, presărat de scandaluri și suspiciuni cu privire la finanțarea campaniilor electorale trecute.

Introducem prevederi care diminuează, dacă nu cumva dezleagă definitiv, legăturile nefirești de finanțare dintre partide și candidați, pe de o parte, și persoane care ar putea condiționa finanțarea campaniilor electorale de obținere a unor avantaje ulterioare, pe de altă parte.

Introducerea finanțării de la bugetul de stat a campaniei electorale, concomitent cu diminuarea drastică a plafoanelor de cheltuieli și limitarea categoriilor de cheltuieli care se pot face în campania electorală, toate acestea reprezintă piloni importanți în această reformă electorală. Nu doar că limităm plafoanele de cheltuieli, în unele cazuri acestea reducându-se cu peste 80%, dar vom fi nevoiți – și cred că este bine așa –, prin noua lege, să facem o campanie electorală îndreptată către cetățean. Sunt permise, practic, doar mijloace de

campanie care ne îndeamnă la dialogul cu cetățenii, sunt excluse obiecte promoționale care, trebuie să recunoaștem cu onestitate, în unele cazuri s-ar fi putut transforma în mită electorală mascată, legală și, de aceea, faptul că toate aceste prevederi ne îndreaptă pe noi, partidele politice, pe toate în egală măsură, în dialog cu cetățeanul, în informarea cetățenilor, în prezentarea programelor politice, toate aceste elemente reprezintă câștiguri esențiale ale acestei legi.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota cererea de reexaminare în forma propusă și sperăm că, încă de la viitoarele alegeri locale, o vom aplica și se vor vedea rezultate foarte bune.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu extrem de succint pentru o luare de poziție la dezbateri generale, pentru că o bună parte dintre argumentele mele au fost amintite de antevorbitorul meu, ceea ce mi se pare cât se poate de firesc atunci când analizezi un proiect legislativ de asemenea importanță, care, așa cum amintea și Domnia Sa – și țin să accentuez acest lucru –, are, în mod evident, un caracter reformator.

Da, este foarte adevărat, în primul rând această Lege a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale este primul element de reformă făcut de clasa politică în domeniul acesta, de 25 de ani. E adevărat că e făcut cam târziu, dar niciodată nu este prea târziu, pentru că principiile fundamentale, cel de a aduce în aceste acțiuni politice ordine și transparență, evident că nu pot să nu fie avute în vedere.

Nu pot, în același timp, să nu remarc faptul că proiectul legislativ respectiv a parcurs un traiect absolut democratic, că, este foarte adevărat, lucrurile care sunt adoptate în Camerele Parlamentului, tocmai din această punctualitate constituțională, sunt supuse cenzurii Curții Constituționale sau a președintelui, în cazul acesta. Iar faptul că observațiile pe care președintele le-a avut în mare măsură au fost avute în vedere de către colegii mei, analizate și acceptate în Comisia de Cod electoral nu face decât să demonstreze încă o dată că funcționalitatea instituțiilor în stat este o componentă esențială a statului de drept și se manifestă, și s-a manifestat, cel puțin referitor la acest proiect, în condiții extrem de pozitive.

Intrăm, adoptând astăzi, și sunt convins că va fi adoptat acest proiect legislativ, într-o logică a democrației europene și a statului de drept în elementele lui fundamentale, ca funcționalitate, pentru că aducem, acum, la vedere și punem în rânduială niște lucruri pe care, de-a lungul timpului, clasa politică a evitat și să le discute, cu atât mai puțin să le adopte, să le pună în ordine.

Sunt absolut convins că ceea ce am făcut astăzi aici – și urmează să votăm în continuare încă două legi extrem de importante și probabil că foarte curând întregul pachet va fi adoptat de către Parlament –, deci spuneam că ceea ce am făcut astăzi aici este cel mai important element de reformă politică în materie electorală, pe care o împlinim în acești 25 de ani. Trebuie să remarcăm acest lucru.

Felicit toți colegii care au lucrat și în Comisia de Cod electoral, dar și la celelalte legi subsecvente, pentru că fiecare dintre proiectele respective a avut o mulțime de alte proiecte legislative, de idei care au fost cuprinse în proiecte legislative și care au fost avute în atenție de către Comisia de Cod electoral.

Sper ca votul exprimat astăzi la votul final să fie unul favorabil acestui întreg pachet de proiecte legislative și să venim cât mai degrabă, așa cum am promis săptămâna trecută, când, pentru motive, să spunem, formale, până la urmă, dar se pare că totuși au prins bine, am întors cele două proiecte la comisie. Așa cum am promis săptămâna trecută, ele se află astăzi în agendă și vor fi adoptate.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cernea.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea reprezintă un pas înainte. În același timp, vă spun că, în practică, acele partide care sunt mai mici și care nu beneficiază de sponsori, să spunem de anvergură, ci se bazează mai ales pe multe sau pe speratele donații din partea cetățenilor, multe, dar mici, vor avea mari dificultăți în a folosi, spre exemplu, donațiile paypal. În campania electorală a lui Obama au fost multe, multe milioane de dolari strânse prin astfel de donații paypal.

Legislația pe care o adoptăm astăzi nu este suficient de clară și, din punctul meu de vedere, va perpetua această dificultate pentru partidele mici și pentru candidații independenți, de a se putea folosi de donațiile, repet, nu foarte mari – 5 euro, 10 euro, 20 de euro –, care pot veni prin intermediul paypal sau al altor platforme online, care permit astfel de donații.

Așadar, sper foarte mult să avem în vedere și o amendare ulterioară a legii, pentru a permite, pentru a da o șansă și competitorilor electorali mai mici să poată să atragă astfel de donații mici, care să le permită acoperirea unei părți importante din campaniile lor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de al doilea. Obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobat.

Cel de al treilea.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter organic; minimum 195.

4. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Sunt 22 de amendamente admise, două amendamente respinse. Și avem o adoptare și una, două, trei, patru, cinci respingeri.

Deci adoptăm PL-x 366/2015 și respingem Pl-x 526/2014, Pl-x 231/2014, Pl-x 446/2014, Pl-x 134/2014 și Pl-x 151/2014.

Din partea inițiatorului?

## Comisia?

Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Domnule președinte,

Vă rog frumos să prezentați raportul și raportul comun. Cea pe care ați aprobat-o și pe cele pe care le respingem. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În acest caz, inițiatorul este întreaga Comisie de Cod electoral și, pentru că am spus aceste lucruri, aș vrea, încă o dată, să mulțumesc tuturor colegilor din comisie, indiferent de grupul parlamentar din care au făcut parte, atât pentru efortul depus, cât și pentru soluțiile adoptate.

Veți remarca, în marea majoritate a situațiilor e vorba fie de unanimitate, fie de o largă majoritate în adoptarea proiectelor, ceea ce arată că în Comisia de Cod electoral s-a lucrat dincolo de diferențele politice, mai degrabă îmbrăcând haina profesioniștilor și a specialiștilor în legislație electorală decât cea de membri de partid.

Suntem în fața raportului suplimentar cu privire la aprobarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, înregistrat la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, cu PL-x 366, și respingerea Pl-x 526, Pl-x 231, Pl-x 446, Pl-x 134 și Pl-x 151.

Comisia a fost sesizată în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților.

În urma retrimiterii la comisie, ne-am întrunit în ședință de plen în data de 4 mai 2015. Au fost prezenți 13 din cei 15 membri ai comisiei și, cu unanimitate de voturi, am decis să vă propunem admiterea PL-x 366/2015, face parte din categoria legilor organice, și raport de respingere pentru 526, 231, 446, 134 și 151 care, de asemenea, fac parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

## Luări de cuvânt?

Domnul Márton Árpád, doamna Podașcă, domnul Stroe și domnul Cernea.

Domnul deputat Márton Árpád are cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Teoretic, noi suntem pentru această lege. Într-adevăr, legislația din România privind înregistrarea partidelor a fost, ca să zic așa, cam în urma a ceea ce se întâmplă în Europa, pentru că reglementările, mai ales acele prevederi privind teritorialitatea, au exclus existența unor partide regionale sau chiar locale, apariția acestor formațiuni politice care, pe anumite teme, în primul rând locale, pot foarte bine chiar să câștige mandate, chiar funcții de primari, președinți regionali, în anumite state.

Această reglementare, ca atare, este bine-venită. Poate am căzut dintr-o extremă în cealaltă, de la 25 de mii de semnături la trei semnături. A dispărut acea prevedere care este legată de un număr de județe, un număr de semnături în fiecare dintre aceste județe, inclusiv București.

Deci suntem de acord cu ideile de bază ale acestei legi. Problema, însă, se regăsește în celelalte legi pe care le adoptăm.

Deci degeaba fac eu să fie înregistrat un partid cu trei semnături. Acest partid, la primele alegeri generale, locale și parlamentare, va dispărea, va fi radiat, pentru că nu va reuși să candideze în atâtea locuri câte prevede legea, pentru că în legile electorale este o solicitare de 1% de semnături de susținere care deja, în anumite situații, este un vot foarte important.

Vom susține și la alegerile locale. Am menținut pragul de 5%, care permite mai ușor să intre un candidat independent decât candidații unui partid mic.

Ca atare, vom vota acest proiect de lege, dar legea, așa cum este ea, coroborată cu celelalte acte normative, de la finanțare până la legile electorale, va face ca degeaba să se înregistreze aceste partide mici, nu vor avea niciun cuvânt important de spus pe eșichierul politic din România. Vă mulțumesc.

Domnul Stroe.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Partidul Național Liberal susține propunerea de îmbunătățire a Legii partidelor politice, pentru că, per ansamblu, ea reflectă, practic, noile realități politico-sociale ale zilelor noastre. Și, de ce nu, aceste realități sunt evidențiate și în pozițiile Curții Constituționale în materie de legislație electorală.

În mod evident, prin simplificarea și prin înlesnirea formelor de asociere politică, se urmărește îmbunătățirea calității competiției electorale și, bineînțeles, o cât mai bună reprezentare a intereselor cetățenilor acestei țări, o cât mai bună și o cât mai fidelă reprezentare a intereselor categoriilor sociale în această țară.

Legea elimină acele bariere administrative despre care s-a tot vorbit în ultimii ani în legătură cu înregistrarea partidelor politice și bineînțeles că în acest fel valorificăm pe deplin principiul constituțional al pluralismului politic.

Nu în ultimul rând, noile reguli în ceea ce privește activitatea partidelor politice aduc o competiție electorală care se dorește a fi mai corectă și mai transparentă pentru acele partide care, bineînțeles, își doresc să-și îndeplinească misiunea descrisă chiar de Constituția României.

Vom susține acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Podașcă, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Avem azi, în dezbatere, unul dintre cele mai curajoase proiecte de reformare a clasei politice.

Pachetul de modificări aduse la Legea partidelor dovedește că politicienii au ajuns, în sfârșit, la maturitatea de a accepta solicitări curajoase venite din partea societății civile. Și, aici, vreau să subliniez implicarea specialiștilor din partea „Politică fără bariere”, care au participat la toate ședințele comisiei. Până la urmă, aceste consultări sunt cele care au adus un real câștig pentru democrație.

Practic, legea pe care Grupul Partidului Social Democrat o sprijină este o invitație adresată cetățenilor care-și doresc să se implice în viața politică.

Cele două noutăți majore asupra cărora vreau să mă opresc sunt eliminarea criteriului teritorial și posibilitatea de a înființa un partid din trei membri fondatori.

Chiar dacă sunt propuneri care au generat dezbateri intense în toate grupurile politice, eu cred că relaxarea condițiilor de înființare a unui partid va duce, pe de o parte, la o creștere a interesului oamenilor pentru politică, va aduce un plus de dinamism vieții politice și, implicit, o mai bună comunicare, inclusiv cu cetățenii pe care-i reprezentăm în Parlament.

În ceea ce privește numărul de semnături necesare înființării unui partid, vechea lege era extrem de restrictivă. Pentru un partid mic era, practic, imposibil să strângă 25 de mii de semnături.

Acum, un partid va putea fi înființat doar cu trei membri fondatori. Dar important este ca aceste partide nou-înființate să aibă un proiect solid, o platformă fezabilă și să răspundă nevoilor reale identificate în teritoriu.

Miza nu este să avem o inflație de partide. Fragmentarea scenei politice nu ar fi benefică pentru nimeni. Adevăratul câștig al reducerii numărului de membri fondatori este posibilitatea de a ajunge mai ușor la viața politică. Și eu sper ca, pe această cale, să încurajăm cât mai mulți oameni tineri, capabili și cu viziune să intre în politică și să vină cu proiecte cât mai bune.

## Stimați colegi,

Avem ocazia, prin acest proiect de lege, să facem o reală schimbare pe scena politică românească, o schimbare pe care alegătorii noștri o doresc.

PSD susține Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Vă încurajez să sprijiniți deschiderea, dinamizarea și împrospătarea clasei politice votând acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cernea. Este inițiatorul unuia dintre proiectele respinse și nu a fost atent, ca de obicei. Vrea să vorbească la dezbaterile generale a treia oară, consecutiv, în această zi, încălcând regulamentul. Dar, pentru Domnia Sa, facem o excepție întotdeauna.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sper... și vă mulțumesc că pot să iau cuvântul. Nu am dorit să iau cuvântul ca inițiator, pentru că am fi dus discuția prea mult pe proiectul meu. E bine că discutăm despre toate în același timp.

Este un pas înainte pentru democrația din România faptul că astăzi schimbăm o lege extrem de restrictivă, lege care a fost criticată la momentul adoptării ei, în anul 2003, a fost criticată de către societatea civilă, tocmai pentru că ar duce și a dus la o înghețare a mediului politic, în sensul că principalele partide nu au avut reali concurenți pentru o perioadă destul de lungă.

Într-adevăr, cum s-a spus mai devreme, faptul că vor apărea multe partide mici, ceea ce e previzibil, duce la o fragmentare și la o risipire a voturilor. Își pot lua aceste partide, reciproc, voturile unele altora.

De aceea, menținerea pragului de 5% face posibil scenariul ca PSD–PNL și, probabil, UDMR să fie singurele care să intre în Parlamentul următor, în 2016. Singura șansă pentru partidele mici este să găsească înțelepciunea și platforma comună pentru a se coaliza în vederea unei coaliții democratice, desigur, nu populiste, nu extremiste – excludem acest lucru –, astfel încât să concureze cu dumneavoastră, cu principalele partide.

Acest lucru va ajuta și la sănătatea partidelor dumneavoastră, pentru că, simțind o concurență, aveți un motiv în plus să aduceți o infuzie de oameni noi. Și, imediat ce președintele va promulga această lege, eu voi anunța inițierea unui nou partid și voi pune umărul la construcția acestei coaliții, care să fie un concurent pentru dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Felicitări! Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Intrăm în amendamente admise. Vă propun calupuri de câte cinci. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobat. 1–5. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 6–10. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 11–15 din amendamente admise. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 15–20. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 21. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 22. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

După cum vă spuneam, se aprobă un proiect de lege și se resping cinci proiecte de lege. O să le vedem la votul final.

Mulțumesc.

Merge la votul final.

Legile sunt organice, toate cele șase.

5. Proiectul de lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorii sunt membrii comisiei.

Domnule președinte Voicu, aveți cuvântul.

Și aici este aprobare la PL-x 365/2015 și sunt respinse PL-x 381/2015, PL-x 378/2015, Pl-x 398/2014, Pl-x 311/2014 și Pl-x 104/2014.

- 177 de amendamente admise într-un raport comun,

- 22 respinse. Caracter organic, procedură de urgență. Domnule președinte, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În acest caz, comisia a adoptat soluția elaborării unui nou proiect de lege cu privire la alegerile locale. Este prezentat în fața dumneavoastră sub numărul de PL-x 365/2015.

Nu mai menționez proiectele supuse cu propunere de respingere, au fost citite de domnul președinte și au rămas în stenogramă.

Comisia a fost sesizată în baza Regulamentului Camerei Deputaților ca și comisie comună, intrând pe prevederile art. 4 ale Regulamentului ședințelor comune.

În data de 5 mai, membrii Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative cu privire la legislația electorală au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru alegerea autorității administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu amendamentele admise și respinse din anexele 1 și 2, precum și respingerea inițiativelor legislative care au fost precizate de domnul președinte.

Toate aceste legi au caracter organic.

Menționez că prevederile constituționale cu privire la Camera decizională sunt respectate.

Camera Deputaților nu a modificat acele prevederi care țin de Senat ca și Cameră decizională. Nu sunt alte probleme.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Vlase. Domnul Vlase a fost președintele subcomisiei care a făcut această lege, așa încât îi dăm Domniei Sale cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea alegerilor locale a fost, dacă vreți, nu a fost neapărat o contradicție între noi și celelalte grupuri. Am reușit, până la urmă, să găsim soluția cea mai eficientă pentru toată lumea. Cred eu că nu puteam în niciun fel să ajungem la un consens dacă ne-am fi blocat în discuții inutile pe primari din două tururi sau primari dintr-un tur, prin vot direct sau indirect la consilii județene.

În mare, am reușit să mai reparăm din chestiunile cu care ne întâlneam, așa cum bine știți toți, în practică, în timpul alegerilor și în timpul campaniei electorale. Am introdus lucruri noi, cum ar fi informatizarea sistemelor secțiilor de vot, în așa fel încât să nu mai existe nicio suspiciune, nicio urmă de îndoială în ceea ce privește votul și fraudarea votului în secția de vot.

De asemenea, suntem pentru prima dată în poziția în care am delegat aproape toate atribuțiile de organizare a alegerilor Autorității Electorale Permanente, care era, cumva, o instituție fără obiect în ultimii ani și totuși acesta este, dacă vreți, obiectul principal de activitate al colegilor noștri de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Tot împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă vom introduce acest nou concept de Corp al experților electorali, în așa fel încât să reușim de astăzi înainte să nu mai avem discuții în legătură cu cine va fi președintele secției de vot, vicepreședinte sau membri, și acei oameni, specialiști, absolvenți de studii juridice, să poată fi pregătiți între cicluri electorale cu ajutorul colegilor noștri specialiști de la Autoritatea Electorală Permanentă. Am avut întâlniri foarte multe cu reprezentanții ONG-urilor, cu reprezentanții Administrației Prezidențiale. Am încercat să găsim soluții, în așa fel încât toate propunerile, toate ideile să vină în întâmpinarea acestei legi.

Consider că am făcut un lucru bun. Poate fi și mai bun.

- Nu ne oprește nimeni să-l mai îmbunătățim în viitorii ani. Vă mulțumesc pentru colaborare tuturor. Și Grupul PSD va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Oltean.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Iată, suntem în fața dezbaterii celui de-al treilea act normativ din setul de cinci acte normative pe care Comisia specială constituită în vederea redactării Codului electoral s-a angajat să le finalizeze în această sesiune parlamentară.

Este vorba de un act normativ extrem de complex, un act normativ nou, care vine și reglementează modul de alegere a autorităților administrației publice locale, dar în același timp are rolul de a sincroniza, de a compatibiliza acest nou act normativ cu prevederile Legii administrației publice locale și ale Statutului aleșilor locali.

Este pentru prima dată când reglementarea unor domenii fundamentale, cum este cel al alegerilor locale, al alegerilor parlamentare, al înființării și al finanțării partidelor politice se constituie într-un apanaj al Parlamentului în exclusivitate, și nu al Guvernului.

Este pentru prima dată când grupurile parlamentare și partidele politice parlamentare au găsit consensul necesar de a se așeza la masa de lucru și de a redacta acte normative care să se constituie într-un pas înainte în ceea ce privește reglementarea în domeniile respective.

Evident că actul normativ care astăzi constituie obiectul dezbaterii noastre este un pas înainte în ceea ce privește reglementarea domeniului respectiv față de actul adoptat în 2004. Este un act normativ care vine să reglementeze realitățile din România și, în același timp, să compatibilizăm acest domeniu cu realitățile actelor normative internaționale și în special ale Uniunii Europene.

Membrii comisiei au fost preocupați pe tot parcursul dezbaterii să identifice acele articole și acele reglementări care să urmărească o transparență maximă a actului electoral și, în același timp, să ducă la diminuarea sau chiar la evitarea posibilității de fraude electorale.

Este un caz fericit că, în privința acestor elemente, am reușit să ne punem de acord toți cei ce reprezentăm grupurile parlamentare.

Există o umbră care s-a așezat pe acest raport și pe această dezbatere în ceea ce privește două secvențe importante ale actului normativ, și anume alegerea primarilor și alegerea președinților de consilii județene.

Aici, poziția Partidului Național Liberal, pe care eu am reprezentat-o și o reprezint și astăzi, este în contradicție cu poziția partidului de guvernământ, partidul aflat la guvernare, și cu rezultatul actului normativ care a fost adoptat prin votul majorității.

Partidul Național Liberal a apreciat că alegerea primarilor din două tururi de scrutin și a președintelui consiliului județean în același mod trebuie să constituie o realitate care s-a impus de-a lungul timpului și să corectăm o greșeală care s-a făcut în urmă cu câțiva ani.

Din nefericire, actuala putere nu a achiesat, nu a dorit să reparăm acest neajuns, să ne punem în consens și cu poziția societății civile, rămânând fermă pe poziția de a fi ales primarul dintr-un singur tur de scrutin, iar președintele de consiliu județean prin votul indirect al consilierilor județeni, fiind, evident, într-un conflict vădit și cu poziția Asociației Președinților Consiliilor Județene.

În ședința de astăzi și în votul asupra articolelor, noi vom încerca să convingem astăzi plenul Camerei Deputaților despre necesitatea de a vota amendamentul nostru, acesta care se referă la alegerea primarilor din două tururi și a președintelui de consiliu județean prin votul direct al cetățenilor.

Eu îmi exprim convingerea că acest neajuns îl putem înlătura astăzi, în așa fel încât actul normativ în sine să fie un consens al tuturor grupurilor parlamentare și al tuturor parlamentarilor.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să încep cu enunțarea faptului că, într-adevăr, în această subcomisie, s-a lucrat mult, analizând fiecare alineat în parte pe textul de lege propus.

Trebuie să felicit președintele acestei subcomisii pentru această activitate asiduă.

Totodată, trebuie să spun că erau foarte multe puncte de vedere opuse, venite atât din partea societății civile, cât și din partea partidelor, inclusiv puncte de vedere ale președinților consiliilor județene, pe care le-am primit, le-am parcurs, le-am citit – zeci, peste o sută de astfel de observații, amendamente –, unele foarte importante, care merită să fie discutate. De exemplu, cum să fie aleși primarii sau președinții consiliilor județene, cu argumente pro și contra, unele foarte pertinente. S-a ajuns la concluzia pe care o aveți: alegerea primarului direct într-un singur tur și a președintelui consiliului județean indirect.

Având în vedere că s-a modificat Legea partidelor, s-a introdus și pentru alegerile locale – ceea ce n-a existat până acum –, și pentru partide, evident și pentru independenți, necesitatea de a depune candidaturi odată cu un număr de semnături de susținere: 1% din circumscripția respectivă, adică comună, municipiu, județ.

Totodată, s-a modificat prevederea care interzicea să susții două sau mai multe partide. Permite cetățeanului să susțină oricâte partide dorește.

S-a menținut însă pragul electoral de 5% și la locale, inclusiv cu mărirea până la 8% pentru orice coaliție. Deci încă două procente pentru al doilea partid, încă unul pentru al treilea partid și de acolo în sus rămâne la 8%.

Ce rezultă din asta?

Rezultă ceea ce am expus și la partide. Partidele mici, vă spun sincer, n-au nicio șansă.

Este mai ușor să candidezi independent decât pe lista unui partid semnat de trei persoane, pentru că în consiliile mari, municipii...

Continuați, vă rog.

...municipii, județe, deci acolo unde numărul de consilieri este mai mare de 21, poți să iei un mandat de consilier sub pragul de 5%.

În județe mari, cu în jur de 700 de mii de locuitori, cu depășirea pragului de 4% poți avea chiar două mandate, dar partidul nu va avea niciun mandat. Pe când pot intra, cu același număr de voturi, trei independenți. Și dacă s-ar...

Domnule Árpád, vorbiți de zece minute.

## Termin.

Dacă s-ar coaliza aceste partide – cele trei – ar avea nevoie de 8%. Ca atare, degeaba am votat sau vom vota Legea partidelor, căci aceste partide mici, conform legii pe care tocmai o s-o votăm, nu vor avea vreo șansă nici măcar în alegerile locale.

Ca atare, noi ne vom susține amendamentul de la poziția 115 amendamente admise, 11 amendamente respinse. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult. Intrăm pe amendamente admise. Vă propun calupuri de 50.

Pregătiți-vă cartelele! Discutăm numai de admise și colegii se uită la cele

respinse. Toată lumea le urmărește pe cele respinse.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Calupuri de 50? Mulțumesc.

Să-mi spuneți care, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi deputați,

La punctul 40, art. 32, propunem introducerea unui...

Numai o secundă, vă rog frumos, să ajung și eu!

## Poftiți?

Numai o secundă, să ajung și eu, ca să pot să vă urmăresc!

Deci la punctul 40 din amendamente admise, da?

Art. 32.

Vă rog.

Propunem introducerea unui alineat nou, (1[1] ), cu următorul conținut: „Birourile electorale de circumscripție județene organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui de consiliu județean.”

Este un amendament pe care îl propunem, deoarece în corpul legii, în continuare, la punctul 13 marginal și punctul 116 pe ordinea de zi pe tabelul mare, propunem alegerea președintelui de consiliu județean în turul doi și, din acest motiv, supunem la vot această propunere de amendament.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Amendamentul dumneavoastră nu a trecut.

Dacă până la poziția 50 din amendamente admise mai sunt obiecții, comentarii?

Nu.

Nu, la amendamente respinse.

La punctul 40?

Amendamente respinse. Este punctul 4 marginal, punctul...

4. Ați zis 40.

De la 51 la 100, obiecții, comentarii? Aprobate.

De la 101 la 150? Domnul deputat Orban. Cine are primul? Sau domnul Molnar?

Dumneavoastră cât aveți?

115, vă rog frumos, din amendamente admise. Numai o secundă, să ajung și eu acolo! Vă cer permisiunea. 11 la respinse. Sunt exact la 115. Numai o secundă, domnule deputat! 115 se întinde pe mai multe pagini.

Bun!

40 pe tabelul mare...

Pe amendamente admise, 4 pe respinse.

4 pe respinse. Asta-i procedura, nu?

Da, aveți dreptate, de aceea v-am și întrebat. Art. 32, da?

De la pagina 124 amendamente admise, poziția 11 din amendamente respinse, pagina 199. Nu, 202.

Aveți cuvântul, domnule deputat Molnar.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am propus, prin acest amendament, scăderea pragului electoral de la alegerile locale la 3% din motivul pe care l-am mai amintit astăzi și am mai vorbit de foarte multe ori despre el. Avem solicitări de la societatea civilă, avem solicitări din teritoriu și ele se referă la diversificarea reprezentării politice, la o mai bună reprezentare politică în consiliile locale și județene. Iar în acest moment, vom avea din ziua de astăzi o nouă lege a partidelor. Dăm posibilitatea să se înființeze partide cu o mai mare ușurință decât ce am avut până acum.

În afară de asta, noi, prin această lege despre care discutăm astăzi, dăm posibilitatea candidaților independenți să acceadă mult mai ușor în consiliile locale și județene, iar din acest punct de vedere este nevoie să facem un pas, să facilităm și accederea partidelor mici în consiliile locale și județene.

Am depus acest amendament și îl regăsesc la amendamentele respinse, și pot să vă spun, stimați colegi, că, în acest moment, Parlamentul devine neconsecvent din punctele de vedere amintite mai devreme. Deschidem ușa independenților, deschidem ușa înființării partidelor și nu le dăm posibilitatea să acceadă în consiliile locale și județene.

Din acest moment, din acest motiv, eu vă rog să susțineți acest amendament, să dăm posibilitatea să dăm un răspuns pozitiv societății civile pe acest subiect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Pregătiți-vă cartelele!

Domnul deputat Orban.

La poziția 116 din amendamente admise, nu?

Punctul 116 din tabelul mare, punctul 12 marginal. Este vorba de modificarea art. 101.

Da.

Evident că propunem o serie de amendamente care vizează modificarea art. 101.

Amendamentul esențial, în funcție de care vom susține și celelalte modificări, dacă va trece, este modificarea alin. (2) al art. 101.

Propunerea noastră pentru acest alin. (2) al art. 101 este următoarea: „Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.”

În textul propus de Comisia pentru Cod electoral alegerea primarului ar urma să se facă prin majoritatea relativă, adică

să fie declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

## Stimați colegi,

Este, după opinia mea, esențial pentru democrație ca exact așa cum națiunea, atunci când își alege președintele, nu-și alege președintele dintre candidați candidatul cu cel mai mare număr de voturi, ci îl alege președinte pe acel candidat care întrunește majoritatea voturilor valabil exprimate... După un principiu esențial al democrației, și anume acela că, pentru a avea legitimitate, un reprezentant al comunității locale, al națiunii trebuie să aibă în spate legitimitatea conferită de majoritatea cetățenilor din acea comunitate sau care compun acea națiune.

Stimați colegi,

Nu judecați politic, din interes partinic acest text de lege. Alegerea...

Vă rog frumos să finalizați.

...primarului prin majoritate relativă, în fapt, nu face altceva decât să ofere prima șansă primarilor în funcții la limită. Un primar poate să se aleagă dacă se prezintă 50% din cetățeni la vot și obține, să spun, 30% din voturi.

Domnule deputat, vă rog să finalizați.

Cel mai mare... Mă apropii de sfârșit. Este un element esențial de modificare a acestei legi. Vă rog să mă lăsați să termin.

...la limită poate fi declarat un primar care beneficiază de votul a 15% din comunitatea locală și nu este acceptat de 85% dintre locuitorii comunității respective.

O să ajungem în situația ca, pentru a schimba în anumite localități unde s-au format clientele care nu sunt mânate de interesul public și pe care primarul le controlează prin ajutoare sociale, prin alte pârghii pe care le are la dispoziție, să nu mai putem schimba primari decât apelând la doamna cu coasa sau la doamna cu cătușele.

Este inadmisibil ca acest Parlament să nu înțeleagă că este un principiu fundamental de legitimitate ca un primar să beneficieze de legitimitatea conferită de majoritatea voturilor exprimate de cetățean.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Un alt argument, cu care o să închid, este un lucru foarte simplu: în acest fel, se pot crea și majorități transparente în consiliile locale, care să fie susținute prin votul cetățenilor în turul doi, ducând la alegerea primarului, care va câștiga în baza unor înțelegeri, care nu sunt numai înțelegeri politice făcute între partide sau consilieri locali, sau prin cumpărare de consilieri locali, ci prin votul dat de cetățeni în susținerea candidatului în turul doi.

Ca atare, vă rog, indiferent de formațiunea politică din care faceți parte... și aici am să vă spun că aproape toți primarii Partidului Național Liberal ne-au cerut să sprijinim alegerea într-un tur.

Cu toate astea, noi suntem Parlamentul și noi trebuie să legiferăm în interesul comunității și în interesul general.

Votați pentru democrație, votați pentru legitimitate, votați pentru buna gestiune a comunităților locale în care trăiește fiecare român!

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Supun amendamentul 116 din amendamente admise în forma propusă de către comisie.

## Domnule deputat,

Nu-mi mai face plăcere să vă explic că explicarea votului se face numai la votul final. Este în regulament.

Eu vă fac plăcerea, vă dau cuvântul de câte ori vreți dumneavoastră, dar găsiți altceva, spuneți procedură, spuneți ceva care să fie pe regulament, vă rog din suflet.

V-am dat cuvântul de trei ori astăzi împotriva regulamentului.

O să faceți potecă, după care colegii de la PNL o să spună: „Dacă-i dați domnului Cernea, trebuie să-mi dați și mie.”

Pe procedură? Aveți vreo procedură? Știți regulamentul... Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Explicarea votului, domnul deputat Cernea.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

104 voturi pentru, 4 abțineri, 71 de voturi împotrivă. Adoptat 116.

Pe procedură.

## Stimați colegi,

Avem nevoie de democrație, iar această lege este o... reforma ei ar fi însemnat un pas înainte pentru democrație. Din păcate, acest pas nu a fost făcut.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Primul pas este să respectăm legea și regulamentul. Ăsta e primul pas. După care suntem egali toți în fața legii și putem să le cerem și celorlalți.

De la 117 la 150.

Domnul deputat Orban.

Oricum o să batem și într-un tur, fiți liniștiți. Să n-aveți nicio emoție în privința asta.

În mod evident, celelalte amendamente de la alineatele pe care le propuneam la art. 101 au picat. Propun introducerea după art. 101 a art. 101[1] care, în esență, la alin. (2) spune următorul lucru, ca și în cazul primarului, și anume acela că este declarat președinte al consiliului județean candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

De asemenea, celelalte modificări, celelalte alineate ale art. 101 alin. (1) n-ar mai avea sens să vi le prezint dacă nu trece la vot această propunere formulată...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă supun 117 în integralitatea sa, așa cum este prezentat de comisie.

Aprobate. De la 151 la 200...

Nu, scuzați-mă!

De la 151 la 177, dacă nu mă înșel. Da, până la final, până la 177.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc ceea ce spuneam și la celelalte proiecte, proiectul de lege rămâne la votul final cu propunere de adoptare și mai aveți propunere de adoptare a altor cinci inițiative legislative care au raport de respingere.

Mulțumesc foarte mult.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 privind aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea alin. (2)... art. 2, scuzați-mă, din Legea nr. 36/1991.

59 de amendamente admise, 3 respinse.

Procedură de urgență, caracter ordinar. Guvernul României.

Bună dimineața! Numele, prenumele, funcția.

Bună dimineața!

George Turtoi, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Prin acest act normativ, de fapt, se creează cadrul legal pentru aprobarea schemelor de plăți care se acordă în agricultură în perioada 2015–2020. Acest cadru va determina, în mod eficient, implementarea tehnică și financiară a tuturor fondurilor comunitare acordate României, prin noua politică agricolă comună din pilonul I și din PNDR – partea de agricultură ecologică și agromediu.

În perioada 2015–2020, România va beneficia de circa 10,8 miliarde de euro, în acest sens impunându-se luarea tuturor măsurilor pentru accesarea și derularea fondurilor în vederea asigurării unui grad de absorbție cât mai ridicat.

Începând cu anul 2015, schemele de plată sunt mult mai diverse și includ, pe lângă schema de plată pe suprafață unică și ajutorul național tranzitoriu, care se mențin, și o plată redistributivă, o plată pentru aplicarea politicii practicilor agricole benefice pentru climă și mediu, o plată pentru tineri fermieri, schema de sprijin cuplat și o schemă simplificată pentru micii fermieri.

Având în vedere cele menționate mai sus, proiectul de ordonanță de urgență creează cadrul juridic și pentru alte acte normative care reglementează condițiile implementării schemei de plăți menționate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Raportul comisiei?

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnule președinte, aveți cuvântul.

Proiectul de ordonanță are ca obiect de reglementare instituirea schemelor de plată care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020, care vor fi mult mai diverse și care, pe lângă schema de plată unică pe suprafață și ajutorul național tranzitoriu, care se mențin, vor include o plată redistributivă, o plată pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu, o plată pentru tinerii fermieri, o schemă de sprijin cuplat și o schemă simplificată pentru micii fermieri, în vederea implementării corespunzătoare a acquis-ului comunitar și a angajamentelor ce revin României.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat inițiativa legislativă în ședința din 5 mai. La lucrările comisiei și-a înregistrat prezența un număr de 35 de deputați din 36.

În urma examinării proiectului de lege, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, 15 voturi pentru și 7 abțineri, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu avem.

Intrăm pe amendamentele admise. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

N-aș fi dorit să iau cuvântul la o astfel de importantă... un act normativ care, din nou, demonstrează inconsecvența Guvernului prin politici clare de a rezolva o problemă a societății, și anume cadastrarea terenurilor agricole în România.

Cred că există, în 25 de ani... Fiecare Program de guvernare, în primele cinci puncte, a cuprins cadastrarea și astăzi, din nou, întrucât Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, a blocat în teritoriu fermierii printr-o ordonanță dată pe repede înainte. Și, de aceea, atrag atenția, totuși, că ea a intrat de urgență în Parlamentul României, așa cum ne înjură toți oamenii și cetățenii României că în Parlament... și toate prostiile care pleacă, pleacă doar din Parlament. Și trebuie să se înțeleagă că o lege bună poate fi stricată prin norme metodologice de către partea tehnică din minister.

Sunt foarte multe lucruri, domnule președinte, aici, dar am să mă refer la două chestiuni pozitive ale ordonanței și mulțumesc aici colegilor din Comisia pentru agricultură, întrucât Agenția de Plăți și Ministerul Agriculturii, în speță, nu și-au făcut treaba, nu au notificat fermierii să vină să depună cereri unice de plată și astăzi ne aflăm în faza de a bloca întreg sistemul agricol. De ce? Pentru că ordonanța... inițiatorul a prevăzut 15 mai termen-limită de depunere a cererilor, după care urmează 25 de zile cu penalitate de 1%.

Și mulțumesc încă o dată colegilor care au făcut amendamente, domnul Harbuz, domnul Steriu, și au fost susținuți de întreaga comisie și am prorogat termenul la 15 iunie, termen-limită prevăzut în Regulamentul nr. 1.306, regulamentul european.

Probleme majore. Aș dori să mă refer aici strict la un articol care a fost votat. Și inițiatorul, l-aș întreba, domnule președinte, ce a gândit atunci când a spus utilizator legal. Să înțeleg că există și utilizatori abuzivi? Și în definiția actului normativ vine și spune: utilizatorul legal este doar cel care utilizează terenul. Sprijin pe suprafață, fermierii primesc doar pentru două condiții cumulative: să lucreze terenul și să facă dovada dreptului de folosință a terenului. O altă problemă pe care n-o clarifică acest act normativ și va crea în continuare probleme este faptul că micii proprietari de terenuri... Și aici din ’90 încoace tot am discutat de punere în posesie.

Da, stimați colegi, toți țăranii au titluri de proprietate sau marea majoritate, dar și acum, după 25 de ani, sunt proprietari doar pe hârtie, ei nu sunt proprietari în fapt, nu știu unde-și lucrează terenurile. De ce? Pentru că tocmai șefii de asociații și marii lucrători de terenuri au dorit să dețină această ceață în acest sector, astfel încât să beneficieze de uzufructul terenurilor pe care le lucrează abuziv.

Și în acest sprijin au venit și administrațiile publice locale care... Și aici, din nou, aș întreba Guvernul de ce au existat atâtea termene de prorogare la Legea nr. 165 pentru inventarierea terenurilor agricole în România și nici astăzi nu s-au finalizat. Or, prin această ordonanță acoperim din nou această problemă și dăm mână liberă primarilor care, din nou... și fac apel către toți primarii din țară să caște ochii atunci când semnează o adeverință prin care se adeverește că utilizatorii abuzivi de terenuri vor primi subvenții de la statul român.

Cred că, dacă Grupul social-democrat nu va susține amendamentul respins la comisie, Grupul Partidului Național Liberal se va abține de la acest vot.

Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt?

Domnul deputat Harbuz.

Dacă suntem la dezbateri generale...

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, de fapt, voi anunța ce va... amendamentul pe care-l va face colegul meu, domnul deputat Marian Avram, ceea ce nu poate decât să încurajeze PNL-ul pentru a susține acest act normativ de o importanță deosebită pentru agricultori.

Sunt convins că PNL-ul nu se va abține și va vota pentru această lege, pentru că și dumneavoastră vă doriți foarte mult ca agricultorii să-și primească subvențiile.

Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt?

Mergem pe amendamentele admise. Sunt 59. Vă propun calupuri de câte cinci.

Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

De la 1 la 5. Obiecții, comentarii? Aprobate. Aici, vă rog frumos. Sunt trei amendamente respinse.

Domnule președinte,

Aș dori la numărul 1 la amendamente respinse...

Da.

...să susțin un amendament: la capitolul I art. 2 alin. (1) lit. r), precum și în tot textul legii sintagma „utilizarea legală a terenului” se înlocuiește cu „utilizarea terenului”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Vreți să-l susțin eu, art. 2, domnule președinte? Vrei să-l susțin eu? Păi și atunci?

Da.

Stimați colegi...

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 2 alin. (1) după lit. q) se introduce o nouă literă, lit. r), cu următorul cuprins: „utilizarea legală a terenului” înseamnă utilizarea pe bază de documente legale pentru activități agricole a suprafeței de teren agricol din cadrul exploatației aflate la dispoziția fermierului pe tot parcursul anului de cerere.

De ce spun că este important să trecem „utilizarea legală a terenului”? Pentru că, v-am spus, există în practică și utilizarea abuzivă a terenului.

Mulțumesc foarte mult.

Numai o secundă, vă rog!

Dragi colegi,

Deci de la 1 la 5 n-a fost decât un singur amendament admis. A fost votat, a intrat.

Noi suntem de la poziția 6 la poziția 10.

Și, la poziția 6 la amendamente admise, Grupul parlamentar PNL are un amendament respins la poziția 2 amendamente respinse, pe care domnul deputat l-a susținut și pe care... care modifică art. 2 lit. r).

Pe procedură, aveți cuvântul.

Deși acum am primit, domnule președinte, acest raport, am înțeles că la amendamente respinse nr. 2...

Da.

Colegii de la liberali au un amendament respins, lit. r), da, care începe așa „utilizarea legală a terenului înseamnă...” și curge textul.

Textul admis și votat în comisie și care apare ca admis în raportul comisiei sună în felul următor „utilizarea legală a terenului...” și curge mai departe. Care e diferența între cele două amendamente? Că literă cu literă e același lucru. Deci, aceeași, este adoptat și în comisie acum. Sau e greșit raportul, sau, din grabă, din nou greșim, greșim, greșim.

Deci în raportul la admise apare același, ca și în raportul la respinse.

Ce votăm?

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Domnule deputat,

Dumneavoastră aveți dreptate, cu o singură obiecție. Comisia a venit, în inteligența și în responsabilitatea sa, cu următorul amendament pe care l-am votat. Peste tot unde este „utilizarea legală”, și am votat cu 99 de voturi pentru, se înlocuiește cu „utilizarea” și atunci în tot textul nu mai avem „utilizarea legală” avem „utilizare”.

## Ascultați-mă!

## Bun.

La art. 2 lit. r), Grupul parlamentar al PNL, prin domnul deputat Tinel Gheorghe, dorește păstrarea conceptului vechi de „utilizarea legală a terenului”.

Amendamentul este la respinse, poziția 2.

Obiecții, comentarii?

Vă rog.

Asta am votat la început, ăsta a fost primul.

Nu mă lăsați să explic, nu? Dacă...

Vă rog frumos, domnul președinte vrea pe procedură.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte.

Există un amendament respins, pe care astăzi l-ați adoptat în plen, care presupune să înlocuim în întreg textul formularea „utilizator legal” doar cu „utilizator”, să scoatem termenul „legal”.

Vă avertizez că acest termen de „utilizator legal” a venit de la Guvernul României, a fost prins în ordonanță, iar discuțiile sunt în felul următor: nu există să vii să ceri...

Domnule președinte...

...plată pe suprafață dacă n-ai legalitatea...

## Domnule președinte,

Dumneavoastră, fiind un parlamentar foarte vechi, trebuie să știți că președintele comisiei are dreptul să intervină oricând, nu pe procedură.

Doi. Același lucru explicam și eu, președintele de ședință. Adică președintele care conduce are dreptul să explice aceste chestiuni și odată ce-a fost votat nu mai avem ce să comentăm.

Camera Deputaților și-a exprimat, prin vot, schimbarea „utilizare legală” cu „utilizare”.

Dacă aveți ceva de spus, vă invit la microfon, conform regulamentului. Dacă nu...

O să-mi permit o întrebare către minister.

Mulțumesc, domnule președinte.

Să înțeleg că, de data aceasta, Guvernul și-a dorit și Ministerul Agriculturii și-a dorit și a trecut ca inițiator „utilizatori legali” în articol, dar în plenul Camerei am reușit să scoatem o idee bună a ministerului, de data aceasta, pentru că noi în comisie am votat în majoritate...

## Domnule deputat,

La ce vă referiți? Explicarea votului nu există decât la votul final, vă rog frumos.

Aș dori să reformulez, dar dacă la definiție ați aplicat...

Ce să reformulați?

Amendamentul, art. 7.

Nu se pot face amendamente în plen, domnule deputat.

Atunci o să răspundă ministerul pentru ce-a făcut.

## Domnule deputat,

Declarațiile politice sunt marțea dimineața, la ora 8.00.

Domnul Vlase vă așteaptă cu mare plăcere săptămâna aceasta. Săptămâna viitoare, domnul Motreanu.

Dacă de la 7 la 10 mai sunt obiecții, comentarii, amendamente?

Nu.

Aprobate. 11–15. Nu. Aprobate. 16–20. Nu. Aprobate. 21–25. Nu. Aprobate. 26–30. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 31–35. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 36–40. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 41–45. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 46–50. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 51–55. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 56–59. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. Proiectul de lege va merge la votul final. Are caracter ordinar.

12. Proiectul de lege privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2015 privind completarea art. 35[1] din Legea poliției locale. Raportul nu conține amendamente. Caracterul, ordinar. Guvernul României. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul de reglementare al ordonanței este completarea art. 35 din Legea poliției locale nr. 155/2010, în sensul ca metodologia de acordare a normei de hrană pentru poliția locală să fie stabilită prin hotărâre de guvern.

În acest sens, a fost aprobată Hotărârea nr. 171/2015 și vă propunem adoptarea în forma aprobată de Guvern. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiilor pentru apărare și Comisiei pentru administrație publică, domnul deputat Răducanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2015 pentru completarea art. 35[1] din Legea poliției locale nr. 155/2010.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Obiectul de reglementare constă în completarea art. 35[1] din Legea poliției locale, republicată, cu completările ulterioare, în sensul clarificării unor aspecte referitoare la stabilirea normei de hrană a polițiștilor locali. În concret, se precizează ca Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pe baza informațiilor transmise de autoritățile locale, să poată încadra polițiștii locali în funcție de numărul de calorii consumate, la norma corespunzătoare să stabilească modul de calcul.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2015 pentru completarea art. 35[1] din Legea poliției locale în forma adoptată de Senat.

Legea este ordinară. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Nu are amendamente admise sau respinse.

7. Solicitarea inițiatorului de retragere a Propunerii legislative pentru completarea dispozițiilor Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali. Domnul deputat Oltean.

Obiecții, comentarii? Nu.

Merge la votul final.

E cu aprobare tacită.

8. Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2013. Cine prezintă din partea...?

Un chestor. Chestorii. Domnul Drăghici. Domnul Seres Dénes.

Bugetul de execuție.

Domnul chestor, domnul deputat Mircea Drăghici, aveți cuvântul.

Raportul pe scurt, după care și hotărârea.

Foarte scurt.

Raport privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2013

Bugetul Camerei, în sumă de 198.291 mii lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe 2013 nr. 5 după modificările în cursul anului, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat, Ordonanței nr. 99 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2013 și Legii finanțelor publice nr. 500/2002.

Cheltuielile curente au fost în sumă de 201.862.063 lei, au reprezentat 99,3% față de creditele bugetare aprobate și s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri și servicii și alte transferuri, după cum urmează: în sumă de 155.839.359 lei, reprezentând 99,9% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizației deputaților și salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaților.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederii Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și a altor acte normative în vigoare.

Raport privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2014

Bugetul Camerei Deputaților, în sumă de 235.385.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe 2014 nr. 356 după modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 59/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2014. Din această sumă, 1.018.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocațiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaților, conform legii. Plățile totale efectuate în 2014 au fost de 218.987.304 lei, din care 898.906 lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Cheltuielile curente, în sumă de 218.221.356 lei, au reprezentat 97,8% față de creditele bugetare aprobate.

Cheltuielile de capital au fost în sumă de 2.137.687 lei, reprezentând 73% din creditele bugetare aprobate, s-au efectuat pentru alte cheltuieli asimilate investițiilor 1.531.210 lei, și pentru reparații capitale aferente activelor fixe 606.477 lei.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și celorlalte acte normative în vigoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Obiecții, comentarii, la cele două conturi de execuție? Nu.

Merg amândouă la votul final.

13. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

Inițiatorii?

Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii? Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Raport înlocuitor asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată cu cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare.

Această lege adoptată de Camera Deputaților și de Senat a fost trimisă spre promulgare Președintelui României la data de 30.VI.2014.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii trimise spre promulgare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare și a adoptat legea astfel cum aceasta a fost înaintată în vederea promulgării în ședința din 1.X.2014.

În raport cu obiectul său de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Potrivit dispozițiilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a reluat dezbaterile asupra legii în raport cu solicitările formulate în cererea de reexaminare și a întocmit raportul inițial din data de 21.IV.2015, prin care a propus respingerea cererii de reexaminare și supunerea plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51 în forma transmisă pentru promulgare.

Potrivit dispozițiilor art. 61 și art. 135 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, după îndeplinirea termenului pentru depunerea amendamentelor în ședința din 5.V.2015, membrii Comisiei pentru industrii și servicii au reluat dezbaterea asupra legii și cererii de reexaminare.

La lucrări au participat 18 deputați din totalul de 19 deputați membri ai comisiei.

Constatând faptul că nu au fost depuse amendamente, membrii comisiei au hotărât să mențină raportul inițial și să supună plenului respingerea cererii de reexaminare, supunând plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 în forma transmisă spre promulgare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 preconizează, printre altele, drepturi de trecere asupra utilităților rețelelor publice de utilități pe terenuri, o reglementare care facilitează execuția de utilități publice, atât de către UAT-uri, cât și de către operatorii care au în concesiune aceste rețele, și le dă astfel posibilitatea de a trece pe terenuri inclusiv proprietatea statului, în așa fel încât lucrările să poată fi realizate.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota prin abținere la acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Noi vom vota pentru respingerea cererii de reexaminare și adoptarea proiectului în forma lui inițială. Și-o să vă spun de ce. Pentru că e bine ca, dincolo de diversele impulsuri, așa, de moment, care traversează viața politică, să se și mai construiască câte ceva. Asociațiile acestea au fost făcute ca să poată să fie derulate proiectele europene sau proiectele mari. Este normal ca din ele să facă parte cei care sunt mandatați de către cetățeni să reprezinte comunitățile. Altfel, putem să ajungem la tot felul de lanțuri cauzale aberante, pentru că și subalternul celui mandatat de către cetățeni să reprezinte comunitatea poate fi considerat ca fiind influențat de cel care reprezintă comunitatea. Ajungem la o nebunie.

E bine să stopăm nebunia și să mai și construim câte ceva. În oricare dintre țările lumii civilizate așa se procedează, pentru că este normal. Cred că, dacă am întreba copiii care sunt nealterați de toată gândirea asta

ciudată care bântuie, așa, periodic, lumea oamenilor mari, v-ar spune același lucru: că îl mandatează pe ăla pe care-l consideră ei mai bun să se ocupe de ce are el de făcut. E logic să fie așa.

Ăsta este motivul pentru care vom vota, repet, pentru respingerea cererii de reexaminare și adoptarea proiectului așa cum a fost făcut bine la început.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marian Neacșu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vorbesc nu foarte pe larg și în calitate de inițiator, dar și la dezbateri generale pentru acest proiect legislativ și evident că și grupul nostru parlamentar va vota în conformitate cu raportul comisiei și, respectiv, pentru respingerea cererii de reexaminare.

Din păcate, acest proiect legislativ, pe care eu l-am considerat oportun în anul 2013, atunci când cu încă câțiva colegi l-am inițiat, a avut un traiect extrem de sinuos și e bine de amintit lucrul ăsta. El a fost atacat de către... sau supus de către președintele Băsescu inclusiv controlului de constituționalitate al Curții Constituționale, iar Curtea Constituțională a socotit că, în forma în care noi am întocmit acest proiect legislativ, este constituțional.

Mai mult decât atât, acum, venind la reexaminare, apreciez abordarea comisiei de raport, care a apreciat că cea mai bună poziție este să fie adoptat proiectul legislativ exact în formula în care a mai fost adoptat o dată în Camera Deputaților, pentru că el vine să reglementeze o situație care, din nefericire, nefiind corect și bine reglementată, a dat naștere unor interpretări care s-au întors împotriva destul de multor aleși locali.

Foarte bine a subliniat aici liderul Grupului minorităților naționale – cine să reprezinte mai bine comunitatea dacă nu cei pe care comunitatea îi alege din patru în patru ani să o conducă? Cine să cunoască mai bine interesele locuitorilor, cine să răspundă mai bine acestor comandamente? Pentru că ei sunt supuși controlului respectivilor cetățeni din patru în patru ani, când se prezintă în fața lor.

Cred că astea sunt argumente suficiente pentru ca acest proiect legislativ să fie votat astăzi și le mulțumesc colegilor mei alături de care am inițiat acest proiect legislativ, și sper ca toți cei care s-au aflat și au fost supuși, aș spune eu, chiar abuzurilor în acest interval de timp, datorită unei reglementări insuficiente și interpretative, să poată să beneficieze de acum încolo sau într-o măsură legată de interpretarea legii, chiar și cei aflați în această situație și de acum, ca lucruri de genul celor care au dat naștere la astfel de posibilități de a fi trimiși în judecată, de a li se face dosare pe zonă de incompatibilitate sau de conflict de interese, să nu se mai poată întâmpla.

Mulțumesc.

Din partea UDMR, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem din partea grupului textul inițial și nu suntem de acord cu cele expuse la retrimitere.

Și aș dori să citesc un pasaj cu privire la modul cum a fost abordată această problemă în comisia noastră. Și regret un singur lucru: că retroactiv nu se aplică. Poate ar fi trebuit să ne gândim și la acest aspect, pentru că, așa cum vi s-a explicat, sunt foarte mulți aleși care, în mod nedrept, sunt hărțuiți pur și simplu pentru că la vremea respectivă n-am explicitat foarte clar ce înseamnă această reprezentare. Ceea ce, ulterior, s-a făcut. Și ar fi bine ca de-acum încolo, în legile care privesc anumite activități în folosul comunității, să fie foarte precis stabilit punctual totul, în așa fel încât nicio instituție să nu aibă șansa să interpreteze în mod abuziv sau într-un alt interes ceea ce apare în lege și voința legiuitorului să fie respectată de toate instituțiile statului.

Deci, în urma examinării cererii de reexaminare, formulată de Președintele României, și a legii, precum și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a opinat că, în lipsa unor prevederi expres, Agenția Națională de Integritate a apreciat în mod abuziv, cu exces de putere, că funcțiile de primar și președinte al consiliului județean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, orașului, municipiului și județului în adunarea generală a asociației de dezvoltare intercomunitară.

Deci ăsta este modul corect de abordare și, personal, cred că, în sfârșit, legiuitorul are un cuvânt de spus și este și în interesul comunității, dar este și un semnal pentru toate instituțiile statului care din când în când nu aplică legea și comentează sau interpretează într-un fel și altul.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Nu.

Nu sunt amendamente admise.

Proiectul de lege merge la votul final, care propune respingerea cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma transmisă spre promulgare.

Legea este ordinară.

Mergem mai departe.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

19 amendamente admise.

Procedură de urgență. Caracter ordinar.

Pe procedură, vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, vă solicit să supuneți aprobării retrimiterea la comisie. Termen, o săptămână.

Sunt câteva chestiuni care, din păcate, au scăpat comisiei la ultima dezbatere și mă refer aici la termenul prea mare pe care îl acordăm ANRE, respectiv ministerului de resort, mai exact 120 de zile în care să vină cu normele de aplicare a schemei de sprijin pentru micii producători, a feed-in tariff-ului, tariful reglementat până în 500 de KW. Și, în al doilea rând, toate discuțiile pe care le-am avut, cu ultima excepție, ultima dezbatere în comisie, au fost pentru a acorda posibilitatea producătorilor până în 5 MW – atenție, până în 5 MW! –, producătorilor de energie electrică din surse regenerabile să tranzacționeze energie pe piața contractelor bilaterale.

Cred că aceste modificări se impun.

De aceea, vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot retrimiterea la comisie, termen, o săptămână.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Păi n-a stat o lună la comisie? N-a stat.

Am înțeles.

Păi parcă am retrimis-o. Nu e raport suplimentar la asta? Am înțeles. O retrimitem până ne plictisim.

Nu a întrunit numărul necesar.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacșu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi dați voie să îndeplinesc o cerință formală. Având în vedere faptul că astăzi, în ședința Comitetului liderilor din cadrul Biroului permanent, am convenit că votul final va avea loc la ora 15.00, vă propun prelungirea programului de lucru de dezbatere până la ora 14.00 și pauză de la ora 14.00 la ora 15.00.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Prelungirea programului de lucru până la ora 14.00. Păi și votul final la ora 15.00?

Da.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Păi, până la 14.30 atunci. Până la 14.00 doriți?

Prelungirea programului până la ora 14.00.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de lege se urmărește aplicarea în continuare și fără discriminare a prevederilor Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare, pentru centralele electrice din surse regenerabile de peste 125 de MW.

În completarea Ordonanței de urgență nr. 88, producătorii de energie electrică și operatorii economici pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare.

Proiectul de lege introduce un nou articol potrivit căruia numai operatorii economici care dezvoltă instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile în care puterea instalată este mai mare de 250 de MW vor întocmi și transmite, conform legii, documentația necesară notificării individuale.

Din nevoia fluidizării piețelor de certificate verzi, propunem introducerea prevederilor potrivit cărora furnizorii de energie electrică și producătorii sunt obligați să achiziționeze trimestrial certificatele verzi. Contravențiile și sancțiunile pentru nerespectarea îndeplinirii acestor obligații vor fi gestionate în cadrul fondului special pentru investiții.

Comisia Europeană a solicitat României, în calitate de stat membru UE, respectarea art. 30 privind deschiderea schemei. În acest sens, Guvernul României a adoptat, la data de 14 ianuarie 2015, Memorandumul cu privire la deschiderea schemei.

În textul acestei legi există un amendament în care se introduce stabilirea termenelor de elaborare a acestui mecanism.

Având în vedere cele prezentate și luând în considerare faptul că aceste aspecte vizează un interes public, Guvernul

roagă plenul să adopte acest act normativ supus atenției dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Raportul comun este al Comisiei pentru mediu și al Comisiei pentru industrii.

Domnule președinte Iancu, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cele două comisii au fost sesizate pentru dezbatere în procedură de urgență cu proiectul de lege menționat.

Comisiile au avut în vedere avizele favorabile date de către Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Comisia pentru afaceri europene.

Așa cum s-a menționat puțin mai înainte, proiectul de lege încearcă să armonizeze cadrul legislativ național cu prevederile cuprinse în orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energiei pentru perioada 2014–2020, precum și aplicarea în continuare, fără discriminare, a prevederilor Legii nr. 220/2008.

Proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a ședinței din 11.III.2015.

În urma dezbaterilor din cadrul acelei ședințe s-a decis retrimiterea raportului la comisiile sesizate în fond, comisii care au dezbătut proiectul și, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Regret faptul că majoritatea nu a acceptat retrimiterea proiectului de lege la comisie.

Totuși, Partidul Național Liberal va vota pentru această reglementare, cu toate că suntem în fața celei de-a 13-a modificări de substanță a Legii nr. 220/2008 Legea privind reglementarea producerii de energie din surse regenerabile.

Considerăm că suntem într-un moment extrem de important pentru această piață, piața energiei regenerabile din România, un moment, cred eu, al adevărului, în care îmi permit să spun câteva lucruri de la această tribună.

În primul rând, Legea nr. 220/2008 a fost o lege necesară, o lege bună, o lege prin care România și-a asumat anumite obligații în plan european.

În al doilea rând, trebuie să recunosc că, în 2010, nu am avut suficientă înțelepciune când am crescut numărul de certificate verzi, poate într-un mod nesustenabil de către piață, și am ajuns în 2012, când, începând cu mandatul domnului Niță, până în 2014, acest sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile a fost, practic, aruncat în haos. A fost amânat la tranzacționare un număr de certificate verzi până în 2017, a fost redus numărul de certificate verzi, au fost bulversați producătorii energointensivi și, în final, am reușit să ne antagonizăm și cu Comisia Europeană.

Am ajuns în această piață la blocaj, la impredictibilitate, la insolvență și, din păcate, la faliment.

Ce se întâmplă, ce se va întâmpla în piață dacă noi adoptăm acest proiect de lege?

În primul rând, așa cum spunea domnul președinte Iancu, vom pune în acord anumite solicitări ale Comisiei Europene, ceea ce este un lucru foarte bun.

În al doilea rând, clarificăm, fie și în al 12-lea ceas, extrem de târziu, situația marilor producători de energie electrică din surse regenerabile, din eolian, peste 125 de megawați care, din păcate, în cele 24 de luni de la punerea instalației în funcțiune, nu au reușit să obțină de la Comisia Europeană avizul conform și, practic, de mai bine de un an de zile nu-și iau certificatele verzi.

Și în al treilea rând... dând posibilitatea practic ANRE să le acorde un aviz, acreditare temporară, un aviz provizoriu, până când Comisia Europeană le va acorda avizul definitiv.

Și în al treilea rând, și aici vreau să accentuez intervenția mea, am solicitat ca micii producători să primească o gură de oxigen prin această legiferare. Practic, vorbim de producătorii până în 5 megawați, putere instalată până în 5 megawați, producători, putere de 5 megawați, care este reglementată ca nivel de dispecerizare în România.

Cu regret spun, la solicitarea OPCOM și a altor instituții interesate, acest prag a scăzut sub 5 megawați, privând practic 72-73 de producători români de acest drept, de acest sprijin, între 3 și 5 megawați.

Cu toate acestea, cred că sunt câteva lucruri extrem de importante care trebuie lămurite urgent, dincolo de adoptarea acestui proiect de lege.

Introducerea de urgență a tarifului reglementat, a feed-in tariff-ului, nu în 90 de zile, așa cum se precizează în reglementări, poate mai repede, pentru că micii producători până în 500 de kilowați așteaptă această reglementare.

În al doilea rând, în următoarele 24 de luni, spun cu maximă responsabilitate de la acest microfon, piața certificatelor verzi în România se va bloca.

Și în al treilea rând, doamnelor și domnilor deputați, stimați reprezentanți ai Guvernului, vă rog, pentru a nu știu câta oară de la această tribună, să ne aplecăm asupra noii strategii energetice a României, să o adoptăm aici, în Parlamentul României, strategie prin care să definim, printre altele, locul și rolul energiei din surse regenerabile în mixul energetic național.

Vă mulțumesc.

## Alte luări de cuvânt?

Domnul deputat Iancu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Stimați colegi,

Avem în dezbatere un proiect de lege extrem de important din două perspective. O dată, pentru că el vizează deopotrivă securitatea în alimentarea cu energie electrică a României, prin diminuarea importului de materii prime energetice. În al doilea rând, pentru că el oferă o șansă micului producător, respectiv producătorilor de până în 3 megawați, să poată funcționa în această piață liber, fără bariere de natură administrativă în licențiere sau în tranzacționarea energiei electrice. Este un pas uriaș făcut de către România.

Este foarte adevărat că, la început, această lege, nu numai în România, în mai multe state membre ale Uniunii Europene, a determinat o reacție adversă, din cauza temerii că va genera o creștere de preț. Realitatea a demonstrat în România când, iată, 44% din producția de energie au fost perioade când a fost realizată numai din surse de energie regenerabilă, a influențat în mod direct scăderea prețului la energie electrică pe platforma de tranzacționare centralizată. Este un semnal, eu zic, îmbucurător, în contextul în care principala provocare pentru România vine din zona de securitate în alimentarea cu energie electrică.

Pe fond însă, astăzi, noi oferim o șansă extraordinară producătorului mic care valorifică materie primă energetică de pe tot cuprinsul României și valorifică toate formele de tehnologie, mai ales biomasa care oferă României un potențial dublu de producție de energie față de toate celelalte capacități instalate astăzi.

Prin urmare, noi propunem plenului vot pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul deputat Árpád Antal.

Domnule Antal, aveți cuvântul.

Păi liderii grupurilor parlamentare, la dezbateri. La final, dăm cuvântul și celorlalți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Árpád a fost acum două sesiuni în Parlament.

Iertați-mă! Am greșit eu, da. Da, a trecut și Paștele, îmi cer scuze!

Să mă recompensați pentru această scăpare, da? Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Această lege a fost foarte mult dezbătută în comisia de specialitate și, din păcate, are și câteva neajunsuri. Nu aș dori să le repet pe toate pe care le-a înșirat domnul ministru, dar, personal, am câteva probleme pe care le-am mai explicat de la acest microfon, și anume că, într-adevăr, Legea nr. 220, la vremea respectivă, a fost o lege bună, mai puțin

cu numărul certificatelor. Dar problema deosebită a constituit-o faptul că s-au dat autorizații de construcție pentru centrale eoliene și solare la 22.000 de megawați când se știa că consumul iarna ajunge, maxim, până la 9.500 de megawați și că avem centrale tradiționale cu capacitate de până la 17.000 de megawați. Deci aici a fost o problemă care a fost benefică, pe de o parte, pentru că a atras investiții de 4 miliarde de euro. Numai că piața a fost blocată în totalitate, pentru că noi avem obligația ca până în 2020 să producem și să consumăm 24... 20%, dar noi am modificat și am spus că facem mai mult, 24% din consumul, producția totală a energiei electrice din regenerabile. Și, momentan, suntem la peste 40%, pentru că avem deja în funcțiune 4.000 de megawați din totalul consumului de 8.000 de megawați, vara, când nu consumăm prea mult. Și această problemă, în sfârșit, a fost reglementată într-un fel, reglementată într-un fel în modificarea legii, dar nemulțumirea mea este pentru faptul că în Legea nr. 220 s-a prevăzut _expressis verbis_ că, prin normele elaborate de autoritate, producătorii mici, persoane fizice și persoane juridice, o să aibă șansa compensării într-un fel a producerii și consumului energiei electrice realizate prin investițiile lor, prin unități mici, în așa fel că în fiecare trimestru sau semestru se va reglementa acest lucru.

Nici până astăzi, după aproape un an de zile de când este în dezbatere publică, aceste norme nu au apărut. Și, acum, în noua lege s-a prevăzut că peste 90 de zile, în conformitate cu modificările aduse legii vechi, va elabora normele, în sfârșit, autoritatea.

Este o problemă, dar ar fi de dorit ca cel puțin acea normă care s-a aflat mult timp în dezbatere publică să fie puțin mai devreme elaborată pentru producătorii mici pentru care într-adevăr este o șansă și pentru persoanele fizice, dar mai cu seamă pentru IMM-uri, așa cum mi s-a explicat, între 1 și 3 megawați sau până la 3 megawați să încheie contracte în mod direct cu utilizatorii, deci scapă de o serie de hărțuiri administrative așa-zise.

Și aș dori să mai menționez ceva. În afara faptului că încă nu avem strategia la care s-a făcut trimitere și după strategie și acel program, plan de eficiență energetică, ar fi de dorit ca, până la sfârșitul acestui an, cel puțin să avem o strategie foarte clară, corectă, în așa fel ca investitorii să știe exact ce au de făcut la acest capitol.

Dar mai am o propunere, totodată, dacă sunt la microfon, am mai spus-o de câteva ori. Având în vedere faptul că acum toată lumea acordă în mod deosebit o atenție pentru producerea energiei termice și electrice din biomasă, aș dori să reflectați. Și dacă este domnul președinte de la Comisia de agricultură aici, de 3 ani de zile zace un proiect de lege despre cultivarea plantelor energetice. Pentru că, dacă dăm drumul, și este posibil ca, în următorii ani, nu eolienele, nu solarele, nici microhidrocentralele, aceste centrale pe biomasă să prindă aripi până la urmă.

Ar fi de dorit ca, în sfârșit, și această lege să fie aprobată, pentru că pe haldele de steril din zonele unde a fost oprit mineritul și pe terenurile care nu sunt utilizabile pentru alte produse agricole, acestea se pretează foarte bine și ar fi

un câștig deosebit pentru toată lumea, și pentru producători, și pentru utilizatori.

Deci noi, practic, susținem proiectul de lege, cu unele lucruri cu care totuși nu am putut fi de acord, dar încercăm să mai venim cu modificări în toamnă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Domnul Cernea.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Mă bucur foarte mult că în sfârșit este înțeles și afirmat un adevăr: sursele regenerabile de energie scad prețul energiei.

În contextul în care schimbările climatice sunt o amenințare pentru noi toți, pentru întreaga civilizație, pentru toate speciile care trăiesc pe această planetă, România poate fi în rândul țărilor care să aibă o strategie energetică în care să existe o pondere semnificativă, majoritară chiar, pe termen mediu și lung, poate chiar să meargă spre 100%, a surselor regenerabile de energie.

Avem șansa unui potențial uriaș. Nu toate țările au aceste vânturi foarte puternice care trec prin România. Spre exemplu, Ungaria. Ungaria nu are un potențial pentru energie eoliană. Noi avem și avem și șansa de a beneficia de investiții importante în surse regenerabile de energie. Din păcate însă legislația românească a pus foarte multe piedici încă de acum aproximativ 3 ani.

În rândul acestor piedici intră și această reducere de care s-a vorbit mai devreme, reducerea de la 5 la 3 megawați. De ce? De ce să nu-i lăsăm pe micii producători să contribuie la sistemul energetic? De ce riscăm să-i ducem pe unii dintre ei din nou în mari probleme financiare, poate chiar în faliment?

Ni s-a promis o strategie națională energetică în 2013, ni s-a promis în 2014, suntem la jumătatea lui 2015 aproape și încă nu o avem.

Sper foarte mult ca la elaborarea acestei strategii naționale să consultăm și experți germani, pentru că ceea ce face Germania acum chiar este un lucru bine făcut în materie de energie, și sper ca și România să meargă către o astfel de direcție, sursele regenerabile să tindă spre 100% în următoarele decenii.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Amendamente admise – 19. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaptelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al optulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al nouălea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al zecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 11-lea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 12-lea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 13-lea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 14-lea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 15-lea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 16-lea amendament admis.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 17-lea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 18-lea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al 19-lea amendament admis și ultimul. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Proiectul de lege merge la vot final, caracter ordinar. Domnul deputat Orban, procedură.

Solicit, în înțelegere cu liderul Grupului PSD care a formulat propunerea de modificare a programului de lucru, să revenim la programul inițial, și anume acela să facem pauză la ora 13.00 până la ora 14.00, să continuăm dezbaterile de la 14.00 și la 15.00 să fie votul final.

Fac această solicitare pentru că, știind programul care fusese aprobat anterior, noi am avut, am stabilit la ora 13.00 o întâlnire politică a partidului, care reclamă prezența aproape a majorității parlamentarilor, ceea ce ar face imposibil să fim prezenți în sală.

În plus, vreau să vă spun, domnule Zgonea, că noi nu ne-am modificat părerea, ați dezinformat plenul, noi am susținut în continuare același punct de vedere, vot la ora 15.00 și program – pauză de la ora 13.00 la 14.00.

Vă rog să aprobați supunerea la vot.

Domnul Neacșu. Schimbarea schimbării?

Domnule președinte,

În principiu, de fiecare dată când unul dintre grupurile parlamentare avea organizat în cadrul programului sau, mă rog, în afara programului, când a fost cazul, o acțiune politică am fost de acord ca programul să-l aranjăm, în așa fel încât fiecare dintre noi să poată participa la acțiunile politice. Și noi am beneficiat de un astfel de _wild card_ de bună înțelegere, așa încât nici noi nu putem să refuzăm colegilor noștri posibilitatea de a participa la acțiunea politică pe care o au organizată.

În consecință, îmi revizuiesc punctul de vedere și susțin poziția Grupului PNL, cu mențiunea că, în mod normal, ședința de dezbateri ar trebui să se închidă cu 20 de minute, o jumătate de oră mai devreme decât votul final, pentru a da posibilitatea aparatului tehnic să pregătească votul final.

Deci ne-am răzgândit, am înțeles. Bun. Propun...

Suspend ședința la ora aceasta. Ne vedem la ora 14.00.

Mulțumesc foarte mult.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Bun. Continuăm câteva zeci de minute.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2014 – 22 de amendamente admise, procedură de urgență, caracter ordinar.

## Guvernul României?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență nr. 72 modifica Ordonanța nr. 66 care instituia sistemul „Prima mașină”. Având în vedere că la Legea de aprobare a Ordonanței nr. 66 prin Legea nr. 88/2015 au fost preluate prevederile din Ordonanța nr. 72, aceasta rămâne fără utilitate. Susținem raportul de respingere al comisiei.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Doamnă vicepreședinte, aveți cuvântul.

Bună ziua!

Raportul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 66/2014 privind aprobarea programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi

Senatul a adoptat acest proiect de lege în 5 februarie și noi l-am adoptat cu majoritate de voturi; avizele favorabile s-au primit de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru transporturi și infrastructură, de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și de la Comisia pentru industrii și servicii.

Este o lege ordinară și comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri? Nu sunt dezbateri generale? Perfect. Mergem la amendamentele admise. Calupuri de câte cinci, dacă sunteți de acord. Obiecții, comentarii? Mulțumesc. Aprobat. 1–5. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 6–10. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 11–15. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 16–20. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 21. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. 22. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Merge la votul final proiectul de lege. Așa cum v-am spus la început, are caracter ordinar.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului – trei amendamente admise, caracter ordinar.

Inițiatorii?

Domnule Știrbu, vă rog frumos, aveți cuvântul.

## **Domnul Gigel Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa legislativă semnată de cei doi președinți ai Comisiilor pentru cultură din cele două Camere a plecat de la o realitate, și anume Consiliul Național al Audiovizualului – așa cum sunt convins, majoritatea dintre dumneavoastră știți – în momentul de față se află în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea.

În ultimul an de zile, președintele acestui Consiliu al Audiovizualului a ținut prima pagină a tuturor ziarelor din România prin modul Domniei Sale de manifestare și de a înțelege a-și exercita... modul..., să zicem, înțelegerea de a-și exercita atribuțiunile. Legislația în vigoare care reglementează buna desfășurare a acestui consiliu, din punctul nostru..., din punctul de vedere al inițiatorilor, are anumite scăpări. Președintele... fiind instituție de reglementare, ca și ANRE-ul, președintele nu poate fi schimbat decât în anumite condițiuni, și anume la încheierea mandatului, care are un termen de 6 ani, în situația în care timp de 6 luni de zile nu-și poate exercita atribuțiunile sau în situația în care există o condamnare definitivă și irevocabilă a unei instanțe.

În atari situații, inițiatorii au luat în calcul toate aceste aspecte și au redactat acest proiect legislativ, prin care președintele Consiliului Național al Audiovizualului, indiferent de cine este nominalizat acest președinte, să-și poată pierde calitatea de președinte, subliniez, calitatea de președinte al acestui consiliu, și nu calitatea de membru al consiliului, în situația în care raportul anual de activitate este respins de comisiile de specialitate din Parlament și, implicit, de către plenul reunit al Parlamentului.

În situația în care se întâmplă acest lucru, membrii consiliului, în plenul acestei instituții, își vor alege un nou președinte.

Am depus această inițiativă legislativă, vă spun, cu riscul de a mă repeta, în urma semnalelor apărute în societatea românească, în urma semnalelor apărute în mass-media românească cum că această instituție extrem de importantă pentru societatea noastră, la ora actuală, trece printr-o perioadă de..., să zicem, de bulversare a activității din cauza modului de a face administrație și de a-și exercita prerogativele al președintelui.

Ca atare, așa cum vă spuneam, inițiatorii acestui proiect legislativ sunt cei doi președinți ai celor două comisii din Parlament, președinții Comisiilor pentru cultură, și, ca atare, vă rog, pentru ca această instituție extrem de importantă pentru societatea românească să funcționeze,

Mulțumesc foarte mult. Cine prezintă...?

La inițiatori? Nu, cine prezintă raportul? Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 402/2002

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu adresa Pl-x 330 din 20 aprilie 2015, înregistrată la comisie cu nr. 4c/2015.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința comisiei din 28 aprilie și comisia a examinat și avizul favorabil, cu observații, emis de Consiliul Legislativ, nr. 339.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, o singură abținere.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 402/2002, cu amendamentele anexate.

Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Domnul Pâslaru. Și domnul Márton Árpád.

Domnule vicelider, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

## Stimate colege,

Vreau să vă spun că instituția numită Consiliul Național al Audiovizualului este instituția care trebuie să vegheze asupra tuturor lucrurilor care se întâmplă și asupra legalității din posturile de radio și televiziune.

Conflictele, de-a rândul anilor, au fost mai mult sau mai puțin vizibile, mai mult sau mai puțin sub lupa presei, mai mult sau mai puțin exploatate de către presă. Dar conflictele nu sunt de un an, de doi. Conflictele în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului sunt din timpuri mai vechi. Și mi-aș aminti aici puțin și de doamna Narcisa Rusu sau de alți colegi ori de alte colege, sau de membri ai Consiliului Național al Audiovizualului care au născut, mai mult sau mai puțin, conflicte.

Legat de ceea ce spuneau colegii mei înainte, de faptul că nu se pot ține ședințele de consiliu, vreau să vă spun că ședințele se țin. Acolo este o singură condiție: să avem cvorum. Și cvorum cam întotdeauna a fost.

Sigur că au fost situații în care s-au dat soluții bune, soluții mai puțin bune, dar Consiliul Național al Audiovizualului, cu sau fără sincope, funcționează și va funcționa acum, indiferent cine este președinte sau cine sunt membrii acestui consiliu.

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum ați aflat din susținerile pe care le-ați avut, care s-au ținut aici, de la microfon, este un proiect de lege cu dedicații. Este o lege care dorește să rezolve o problemă punctuală pentru o persoană a unei instituții, aleasă de Parlament, și se pot pune două întrebări de principiu, dincolo de faptul că, într-adevăr, acele sincope, dacă adoptăm această lege, pot să dispară, teoretic.

În această instituție se pot pune două întrebări.

Este corect să facem o lege pentru rezolvarea unei singure probleme punctuale?

A doua întrebare: dacă noi credem că soluția propusă este cea corectă, atunci oare pentru celelalte instituții din subordinea Parlamentului nu ar trebui să introducem același sistem?

Adică, de exemplu, dacă raportul pe Televiziune sau pe Radio nu se votează, să nu cadă întregul consiliu, ci doar președintele director general, care să rămână membru în consiliu? Dacă Senatul are probleme cu funcționarea ANI, nu directorul trebuie să dispară de acolo? Și alte asemenea întrebări, la verificarea celorlalte autorități – nu vreau să le enumăr pe toate – care depun raport atât la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cât și la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și alte astfel de comisii. Să încercăm atunci să facem o uniformizare a legislației pentru tot spectrul respectiv, pentru că, în anumite cazuri, raportul respins nu înseamnă nimic, în alte cazuri, întregul consiliu este demis și va fi singurul caz când este demis președintele. Vă mulțumesc.

Din partea grupului. Vă rog frumos, aveți cuvântul, din partea grupului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da, așa este. Cred că trebuie să luăm în calcul o discuție ca toate instituțiile din subordinea Parlamentului să se coordoneze și să activeze sub umbrela unei legislații unitare.

Dar eu vin în fața dumneavoastră și vă reamintesc un lucru. Noi suntem aici să facem legi. În situația în care constatăm că o lege de funcționare a unei instituții are lacune, nu suntem obligați să luăm măsuri și să purcedem la schimbarea, la amendarea acestei legi? Iată că ne aflăm într-o asemenea situație, situația în care o instituție de o asemenea importanță este la un pas de colaps.

Și spunea colegul meu, unul dintre antevorbitorii mei, colegul meu de comisie, mai devreme, că există un cvorum și că instituția funcționează. Îi reamintesc prietenului și colegului meu că acel cvorum de șapte persoane a venit în fața comisiei semnând o hârtie, prin care solicitau comisiei și dumneavoastră, plenului, să facem o asemenea inițiativă sau să facem în așa fel încât să amendăm legea de funcționare a CNA-ului.

Din acest motiv a luat ființă acest proiect legislativ, nu pentru că este neapărat un caz punctual, nu pentru că cel care conduce pe o perioadă determinată de timp o instituție nu înțelege că este mandatat acolo să conducă la buna funcționare a acelei instituții, ci că, iată, există o situație în care noi toți, aici, indiferent de culoarea politică, trebuie să ne gândim că acea instituție trebuie să funcționeze. Despre asta este vorba, mai mult sau mai puțin, de faptul că există un cvorum fluctuant acolo, că există persoane care schimbă opțiunea vizavi de președinte de la o zi la alta. Lucrurile trebuie să funcționeze în acea instituție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cel de al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cel de al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Merge la votul final și acest proiect de lege. Dragi colegi, v-am spus, are caracter organic.

17. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție.

Un amendament admis. Caracter organic.

Din partea Guvernului... Este reexaminare, nu trebuie.

Domnule deputat, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, vă rog frumos, aveți cuvântul, iertați-mă!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Președintele României a formulat cerere de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare pentru următoarele considerente: legea transmisă la promulgare prevede că, la art. 4, Guvernul României poate decide, prin hotărâre, asupra modificărilor sau retragerii declarațiilor, cu informarea Parlamentului.

În opinia președintelui, această dispoziție poate conduce la interpretarea potrivit căreia Guvernul, printr-un act cu forță juridică inferioară legii, respectiv printr-o hotărâre, poate să modifice sau să lipsească de obiect această lege. Astfel, nu este respectat principiul ierarhiei actelor normative prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituția României. Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această reexaminare, a întocmit un raport înlocuitor și, în unanimitate, admite cererea de reexaminare formulată de Președintele României, și supune plenului Camerei, spre dezbatere și adoptare, Legea pentru acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție, cu amendamentul admis.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Avem un amendament admis.

Dacă la acesta sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobat. Merge la votul final.

18. Proiectul de lege privind completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Are patru amendamente admise; caracterul său este ordinar.

Guvernul României.

Domnule secretar de stat, aveți cuvânt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin promovarea acestui act normativ se urmărește crearea cadrului legal care să asigure posibilitatea sancționării persoanelor fizice sau juridice care efectuează activități neautorizate de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fără respectarea dispozițiilor Legii nr. 38/2003.

Ministerul Transporturilor susține adoptarea prezentului act normativ în forma Guvernului.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul Șova. Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru industrii și servicii – comun.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate în fond cu dezbaterea și avizarea Proiectului de lege pentru completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere,

înregistrat în 8 octombrie 2014 la Comisia pentru transporturi și infrastructură.

Potrivit prevederilor Constituției României, republicată, Cameră decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 1 octombrie 2014.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere în sensul sancționării contravenționale a persoanelor fizice și juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism, fără respectarea prevederilor art. 7 din lege.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au examinat proiectul de lege și documentele conexe în ședințele din 17 martie și din 21 aprilie 2015.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 31 martie 2015.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 55 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, domnule președinte, vreau să vă rog să aveți amabilitatea să ne permiteți să propunem remedierea unei erori materiale care a fost constatată la sesizarea Departamentului legislativ, în urma adoptării raportului.

Deci, la anexă, în textul articolului unic, dintr-o eroare materială, s-a făcut referire la modificarea art. 55 pct. 3. În conformitate cu normele de tehnică legislativă, propunem reformularea textului articolului unic astfel: „Articol unic. – Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează” – acesta este un citat.

Și, de asemenea, tot la anexa cu amendamente admise, a fost sărită o cifră, urmând ca, în loc de 3, să fie pct. 4.

Vă mulțumesc.

Obiecții, comentarii? Nu.

Dezbateri generale? Domnul deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Prin modificarea legislativă propusă spre adoptare plenului Camerei Deputaților se completează cadrul normativ, în mod responsabil, în sensul interzicerii și sancționării transportului ilicit de persoane.

Față de forma propusă de Guvern, în comisiile de specialitate s-au adus îmbunătățiri care vin în sprijinul transportatorilor și favorizează concurența loială în domeniu.

Astfel, prin amendamentele formulate, se interzice atât transportul public contra cost de persoane cu un autoturism fără a deține pentru acesta, după caz, autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă, cât și transportul public contra cost de mărfuri sau de bunuri cu un autoturism cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone fără a deține pentru acesta autorizație taxi valabilă.

Grupul parlamentar PNL va susține această lege, cu modificările aduse în comisii, și subliniem încă o dată necesitatea revizuirii întregului cadru legislativ legat de transportul în regim de taxi, document aflat în dezbaterea Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Este nevoie de o lege modernă, adaptată cerințelor pieței și care să ofere un serviciu public de calitate tuturor cetățenilor acestei țări, un prim pas fiind deja făcut prin adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Aveți cuvântul, după care domnul Șova închide.

## **Domnul Virgil Guran:**

Vă mulțumesc.

Mă bucur să observ că a funcționat dialogul între patronat, Guvern și Parlament pentru adoptarea acestor amendamente.

Felicit patronatul din transporturi, un patronat activ, care s-a zbătut mult pentru a reglementa acest lucru, care s-a zbătut pentru interesele celor care lucrează în transporturi. În acest fel se elimină concurența neloială; în acest fel siguranța transportului crește foarte mult.

Vă mulțumesc și eu foarte mult. Domnul Șova.

## Stimați colegi,

Mai vin cu o precizare, care este foarte importantă din punct de vedere general.

Acest proiect de lege are în vedere doar combaterea activităților de piraterie în transporturi rutiere, făcută de

persoane care și-au făcut o profesie din acest lucru. Nu afectează însă ceea ce noi numim în mod generic, așa, autostopismul; este un subiect pe care mass-media mult l-a dezbătut și a manifestat sensibilitate față de acest lucru.

Prin sintagmele adoptate de către comisie la proiectul de lege promovat de Guvern am avut în vedere ca, totuși, cazurile izolate în care cineva care circulă cu mașina ia în mod necontinuu, neorganizat, așa, fără a face un scop din asta, persoane care fac autostopul să nu fie sancționate.

Deci, în aceste condiții, legea este absolut operațională la adresa celor care fac cu rea-credință transport de pasageri, dar în continuare vreau să-i liniștesc pe cei care-și manifestă îngrijorarea cu privire la fenomenul autostopului de bunăcredință. Acela nu va fi afectat de aplicarea acestor prevederi.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Grupul parlamentar UDMR.

Nu mai fac greșeala să pronunț numele și prenumele unui coleg care nu mai este în Parlament. Data viitoare, la anul, vin și cu produsul de Paște.

## Ar fi trebuit să studiați.

Vă mulțumesc. Și-i mulțumesc și domnului Șova că a făcut câteva precizări vizavi de acest articol, care, vă mărturisesc personal, pe mine nu mă satisface în totalitate.

S-a trecut acolo, într-adevăr, că cei care în mod repetat fac acest transport, dar nu s-a făcut nicio referire la cei care fac ocazional, așa cum ni s-a explicat. Trebuia completat; o simplă frază, cu o virgulă. Pentru că, dacă comisia și, respectiv, Parlamentul nu cunosc instrucțiunile de aplicare care vor fi emise de către Poliția Rutieră și ajung la cei care sunt împuterniciți să verifice aceste lucruri, există o posibilitate de abuz – pentru că orice polițist rutier te poate opri și te întreabă cine este lângă tine și-l legitimează – care aduce o atingere gravă la libertatea mea personală.

Deci eu o să mă abțin, ca persoană fizică, pentru că sunt discuții și la noi, la acest nivel, dar, domnule președinte, citiți puțin la motivație următorul text..., deci scrie aici, la lit. h): aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea, în mod repetat, de transport public contra cost. Iar la motivație scrie următorul lucru: „transportul public local este serviciu de utilitate publică; persoanele fizice sau juridice neautorizate conform prevederilor art. 7 alin. (2) sau (3) efectuează transport contra cost, și nu transport public”.

E aici o mică contradicție. Colegii au încercat să mă convingă și am fost sunat chiar și de către asociație, care nu știu ce temere a avut vizavi de această intervenție, să mă convingă că așa este corect. Dar eu cred că, dacă ar rămâne numai textul „în mod repetat fac transport de persoane contra cost, și nu transport public”, ar fi fost mult mai corect, pentru că se pot face confuzii la acest capitol și eu aștept cu nerăbdare, totuși, și aș solicita chiar să rămână în procesul-verbal că ar fi de dorit să vină chestorul-șef, într-un termen rezonabil, la comisiile de specialitate și să ne prezinte aceste instrucțiuni, pentru că mi-e teamă că orice polițist rutier, fără a fi trecut aici exact cazul în care există suspiciunea..., deci să vină cu dovada din care reiese că, într-adevăr, cineva m-a filmat sau nu știu ce, a fost avertizată poliția respectivă că, uite, este un microbuz sau este o persoană fizică cu autoturismul său, că în mod repetat transportă contra cost.

Din păcate, necesita o retrimitere, cel puțin, din punctul meu de vedere, și să mai clarificăm acest lucru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Intrăm pe amendamente, cu obiecțiile pe care le-a ridicat domnul Șova și care au fost aprobate.

Dacă la primul amendament sunt obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. La cel de al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. La al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. La cel de al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final; caracter ordinar.

19. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

17 amendamente admise, două respinse; caracter organic.

Inițiatorii?

Domnul Iordache, vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În anul 2010, când a fost adoptată Legea nr. 119, mare parte dintre colegi am fost de acord că acea lege a fost o lege neconformă cu Constituția. Spun asta gândindu-mă la art. 53 alin. (2) din Constituție, cel care vizează restrângerea unor drepturi, a unor drepturi dobândite. Faptul că anumitor categorii socioprofesionale, prin această Lege nr. 119, le-au fost tăiate pensiile noi l-am criticat la acel moment și o parte

dintre colegii liberali erau alături de noi și sper că, de această dată, o vor vota.

În câteva cuvinte, această lege, practic, face să revenim la normalitate. Vorbim de personalul auxiliar de la nivelul instanțelor; discutăm despre grefieri, despre importanța muncii acestora, despre faptul că la înfăptuirea actului de justiție acești oameni, mă refer la grefieri, au un rol foarte important, prin faptul că sunt într-un contact permanent cu publicul, cu cetățeanul, sprijină și ajută, alături de magistrați, redactarea hotărârilor, publicarea acestora și așa mai departe.

Considerăm că desființarea pensiilor speciale pentru grefieri și pentru personalul auxiliar de la nivelul instanțelor a fost o greșeală. Inițiatorii, în acest caz, susținem un astfel de proiect de lege. Considerăm că toate cele șapte categorii cărora li s-au desființat pensiile speciale... Și mă refer aici la aviatori și la personalul navigant, o lege care este deja în vigoare; discutăm aici despre personalul Curții de Conturi; discutăm despre personalul diplomatic, pentru care există deja proiecte în dezbatere și în derulare la Senat; discutăm despre parlamentari, pentru că, până la urmă, pensiile parlamentare, din punctul meu de vedere, sunt un lucru normal și solicit și votul colegilor, cu toate că în declarațiile politice au avut o altă poziție; discutăm despre pensiile speciale în cazul personalului din cadrul Parlamentului, pentru că fără acești oameni întreaga activitate nu s-ar putea desfășura.

Deci, așa cum Guvernul Victor Ponta, acum trei ani de zile, a zis că va face dreptate și această lege este un act de îndreptare a unei stări de anormalitate, vreau să mulțumesc pentru faptul că Guvernul, prin punctul de vedere, susține acest proiect de lege.

De aceea, stimați colegi, în încheiere, vă rog, chiar dacă nu ați semnat acest proiect de lege, care face să revenim la o stare de normalitate, să-l susțineți.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Comisiile reunite – Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Domnule deputat, vă rog frumos să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, punctul de vedere al Guvernului.

Membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Atât Comisia pentru muncă și protecție socială, cât și Comisia juridică, de disciplină și imunități au adoptat proiectul, cu majoritate de voturi, proiectul cu amendamente admise și respinse.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 18 martie 2015.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise și respinse, redate în anexele nr. 1 și nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și două corecturi de eroare materială.

Și anume la poz. 3 la amendamentele admise, din cuprinsul alin. (2) al art. 68[2] a fost omisă sintagma „al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea”. Pentru unitate de terminologie și corelare cu titlul legii, este necesară introducerea acestei sintagme.

Textul corect este următorul: „De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor cu o vechime în specialitate între 20 și 25 ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea de specialitate integrală.”

De asemenea, altă corectare de eroare materială la poz. 17 din amendamente admise: în cuprinsul art. IV, prin care s-au introdus dispozițiile de republicare a Legii nr. 567/2004, a fost omisă sintagma „precum și cu cele aduse prin prezenta lege”.

Textul corect este următorul: „Art. IV. – Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.”

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise. Calupuri de câte cinci vă propun. De la 1 la 5, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate.

De la 6 la 10, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate.

De la 11 la 15, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. 16, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. 17, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Ne vedem peste un sfert de oră la ședința de vot final.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii pentru ședința de vot final.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința de vot final.

Avem 51... 52 de proiecte.

Numai o secundă!

Facem o verificare a votului?

Haideți, domnule Pâslaru, haideți! Domnule Traicu, luați loc! Domnule Movilă, luați loc!

Cartela e acolo?

Perfect.

Este zi mare, l-am văzut și pe domnul Manda. Deja e... stăm liniștiți.

Bine ați venit!

A venit și Guvernul României, deja...

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

## Stimați colegi,

Vineri, în această săptămână, este pentru prima oară când în România se sărbătorește ziua de 8 mai ca Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, în conformitate cu Legea nr. 23/2015, adoptată de noi, aici, în luna martie.

Este extrem de important pentru noi toți faptul că, în acest fel, putem aduce în atenția societății promovarea egalității de șanse între femei și bărbați ca parte integrantă a politicii sociale.

Este extrem de important, în condițiile în care în România se înregistrează încă diferențe majore de gen, în condițiile în care femeile se confruntă cu probleme majore care, de fapt, înseamnă încălcarea drepturilor lor. ## Și am să dau câteva exemple, stimați colegi.

În ceea ce privește procentul de ocupare în grupa de vârstă 20–64 de ani, avem angajată populație de sex masculin 71,4% în comparație cu 56,3% în rândul femeilor, iar în segmentul de vârstă 55–64 de ani, respectiv populația activă care poate fi definită ca vârstnică, procentul înregistrat în România este de 32,9% femei angajate și 51,2% bărbați angajați.

În ceea ce privește nivelul de educație, doar la persoanele cu studii superioare femeile și bărbații au oportunități aproape egale, în timp ce doar 45,7% din femeile cu studii minime și 60,6% din cele cu studii medii sunt angajate.

În ceea ce privește distribuția victimelor violenței în familie în funcție de sex și vârstă, procentul femeilor majore victimizate prin violență în familie fluctuează între 34,01 și 40,76 din numărul total al victimelor cu sex și vârstă precizate, adică 3.135 și 3.816 femei agresate anual au fost raportate Agenției Naționale de Protecție a Familiei. Procentul adulților de sex masculin victime ale violenței în familie oscilează între 7,01 și 7,73%.

În ceea ce privește diferența salarială dintre femei și bărbați, aceasta a fost de 12%, 42,6% din femei fiind expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială față de 39,42%, ponderea la bărbați.

Din punctul de vedere al participării femeilor și bărbaților la alegerile locale din iunie 2012, a reieșit faptul că femeile ocupă în proporție de numai 5,95% funcții publice alese. În ceea ce privește alegerile parlamentare din decembrie 2012, ponderea femeilor este de 11,5%.

Sunt date oficiale, luate din strategia Ministerului Muncii în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014–2017, care ne arată că încă mai sunt multe de făcut în acest domeniu.

Egalitatea de gen trebuie să constituie un obiectiv central al oricărei societăți democratice care dorește să creeze drepturi cetățenești depline și egale pentru toți și cred că suntem cu toții de acord că este strâns legată de dezvoltarea durabilă a acesteia, fiind vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

Mulțumesc foarte mult.

Obiectivul Partidului Național Liberal este de a crea o societate în care...

## Doamnă deputat,

V-am dat cuvântul să celebrați o zi, nu să spuneți despre Partidul Național Liberal. Întotdeauna când vă fac un bine dumneavoastră întoarceți acest bine întregului Parlament.

Dați-mi voie să închei, pentru că este o temă care ne preocupă pe toți și sunt sigură că și Partidul Social Democrat se gândește la acest lucru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ați depășit cinci minute. M-ați rugat trei minute și, dacă era o declarație despre Partidul Național Liberal, atunci nu vă dădeam cuvântul. Am crezut că vorbim despre ziua de 8 mai. Îmi pare rău că nu puteți să vă țineți cuvântul niciodată.

Pot să închei, dacă-mi dați voie să închei?

Aveți cuvântul.

## **Doamna Cristina Ancuța Pocora:**

Mulțumesc.

Putem afirma că există egalitate între femei și bărbați atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea și influența, să aibă oportunități egale în ceea ce privește independența financiară prin muncă și prin întemeierea propriei afaceri, să se bucure de acces egal la educație și de oportunitatea de a-și dezvolta deprinderile și talentele, să împartă responsabilitatea pentru casă și copii și să fie libere de orice fel de constrângeri, intimidări și acte de violență referitoare la gen, atât acasă, cât și la locul de muncă.

Pentru toate acestea militez, pentru toate acestea sper să militați și dumneavoastră, pentru toate acestea vă asigur că Partidul Național Liberal militează.

Vă mulțumesc.

Greșeala a fost a mea și mi-o asum. Domnul Pambuccian, pe procedură. E greșeala mea, doamnă deputat.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

## Vă mulțumesc.

Voiam să spun ceva în continuarea celor spuse de colega mea. Este foarte bine că sărbătorim ziua de 8 mai altfel decât ne obișnuisem, și acesta este un lucru foarte bun. Îmi amintește de felul în care, în Imperiul Roman, sărbătoarea „soarelui de neînvins” a fost acoperită cu creștinul Crăciun. E bine când se întâmplă lucruri de genul acesta și este bine că sărbătorim egalitatea de șanse.

Este minunat că sărbătorim din nou o sărbătoare care nu poate fi acoperită de nimic și nu poate acoperi, la rândul ei, nimic: ziua de 10 mai pentru prima dată o sărbătorim din nou în România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

1. Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2013.

2. Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2014.

3. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 coroborată cu HG nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune respingerea propunerii legislative.

4. Propunerea legislativă privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum și în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce prezintă riscuri crescute pentru siguranța, securitatea și sănătatea terților.

Legea este ordinară.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru sănătate vă propun respingerea propunerii legislative.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea titlului XV „Răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice” al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Legea este ordinară.

Comisia pentru sănătate și familie vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.

Comisia pentru mediu vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune respingerea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571, Codul fiscal. Nu, am citit-o pe asta!

8. Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. f) a alin. (1) din art. 21 al Ordonanței nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

9. Propunerea legislativă privind acordarea unor facilități cu caracter cultural cu ocazia celebrării căsătoriilor de lungă durată.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în

- masă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

10. Proiectul de lege pentru modificarea art. 256 alin. (1)

- din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Legea este ordinară.

- Comisia pentru sănătate și familie vă propune și aici

- respingerea acestei propuneri legislative.

-

11. Propunere legislativă privind organizațiile cooperatiste școlare.

Legea este ordinară.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

12. Propunerea legislativă privind introducerea unor cursuri de limba, literatura și istoria română via internet pentru copiii cetățenilor români din afara granițelor țării.

Legea este ordinară.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă propun și aici respingerea acestei inițiative legislative.

13. Propunerea legislativă privind constituirea Fondului național pentru studii externe.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

Legea este organică.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, privind Codul silvic.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu vă propun și aici respingerea acestei propuneri legislative.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Legea este ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2015 pentru completarea art. 35[1] din Legea poliției locale nr. 155/2010.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

17. Proiectul de lege pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru industrii și servicii propune respingerea cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma transmisă pentru promulgare.

18. Proiectul de lege pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie privind modificarea și completarea unor acte normative.

Procedura este de urgență.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii și servicii vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

19. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii și servicii propun adoptarea proiectului de lege.

-

Nu.

21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative. Legea este organică.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.

- Doamna deputat Birchall.

O eroare materială.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

La PL-x 269/2015 este necesară îndreptarea acestei erori materiale, respectiv la partea introductivă a alin. (9), în loc de, citez, „următoarele cote de impozit” se va citi, citez, „următorului barem de impunere”, iar literele a), b) și c) vor fi înlocuite cu tabelul de la alin. (2).

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

22. Propunerea legislativă privind scutirea angajatorilor de plata contribuțiilor sociale obligatorii.

Legea este organică.

Propunerea comisiei de respingere a acestei inițiative legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în 3 iunie 2014 și, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie.

Raportul suplimentar a fost pe 19 iunie 2014.

Propunerea a fost dezbătută de către noi pe 4 mai 2015, comisia menținându-și raportul de respingere.

Conform prevederilor art. 104 din regulamentul nostru, coroborat cu art. 97 din același regulament, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a inițiativei legislative.

23. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 244 al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

- Legea este organică.

Propunerea comisiei de respingere a acestei inițiative legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în

3.06.2014 și, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie. Raportul suplimentar a fost primit pe 26 iunie 2014. Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința Camerei Deputaților din 4 mai 2015, comisiile menținându-și raportul de respingere.

Conform prevederilor art. 104 coroborat cu art. 97 din Regulamentul Camerei Deputaților, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a inițiativei legislative.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal, cu modificările și completările ulterioare.

Legea este organică.

Și aici avem aceeași procedură. Conform art. 104 coroborat cu 95 din regulament, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a inițiativei legislative.

Nici aici n-a întrunit numărul de voturi necesar.

25. Propunerea legislativă privind protecția drepturilor persoanelor vârstnice.

Legea este organică.

Avem aceeași procedură și aici; coroborat 104 cu 97.

Nici aici n-a întrunit numărul de voturi necesar.

26. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Și aici avem aceeași procedură, conform art. 104 și 97 din regulamentul nostru.

27. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

28. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului vă propune admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii cu amendamente.

29. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Legea este organică.

Aceeași comisie vă propune adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este un pas înainte pentru democrația din România, un pas care a fost îndelung așteptat, pentru că legea datează din 2003. Așadar, 12 ani a fost foarte greu să se înființeze un partid în România. Însă, fără coborârea pragului electoral și fără alte măsuri care să garanteze o reală competiție, acest pas este insuficient pentru a avea alegeri pe deplin competitive, la care să poată participa cu toții și să aibă o șansă. Evident, competitorii mici vor fi dezavantajați. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Mulțumesc.

30. Proiectul de lege pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Legea este organică. Procedură de urgență.

Aceeași comisie vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Din nefericire, fără scăderea pragului electoral și fără a avea vot în două tururi pentru primari, această lege nu reprezintă o reformă reală. De aceea am votat împotriva ei.

Sigur că se va prezenta această lege, poate și celelalte din pachetul legislativ privind legislația electorală, ca fiind o reformă electorală. Din nefericire, din punctul meu de vedere, este mai mult o amăgire a societății românești că aceasta este o reformă. Nu este o reformă reală.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20... Domnule Árpád, scuzați-mă, vă rog frumos! Explicarea votului.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru a votat acest proiect de lege. E adevărat că avem rezerve. Avem rezerve inclusiv față de pragul impus, care aduce, în primul rând, independenții în locul partidelor mici și, în al doilea rând, sper să nu am dreptate, dar forma în care este legiferată... a registrului persoanelor care au dreptul de a vota și modalitatea controlului electronic în ziua votării, care s-ar putea să fie blocată, exact cum cardul de sănătate, lunea trecută... Avem mari dubii că această lege va putea fi aplicată așa cum este scrisă ea.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea...

Din păcate nu-i așa, da, dar, dacă vreți dumneavoastră... Domnul Mihai Voicu.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a votat în favoarea tuturor celor trei proiecte de lege propuse spre aprobare.

Vreau să subliniez încă o dată că ne păstrăm rezervele cu privire la modalitatea de alegere a primarilor. Preferința noastră, opțiunea noastră ar fi fost în continuare, așa cum am susținut și la dezbaterile în plen, pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Evaluând însă avantajele acestui proiect de lege, am constatat că întregul pachet merită un vot pentru, pentru că este un pas înainte față de legislația veche. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Legea este organică.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea propunerii legislative.

Nu a primit numărul de voturi necesar.

32. Legea pentru acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia juridică propune admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii, cu un amendament.

33. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

Legea este organică.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

34. Propunerea legislativă pentru completarea art. 55 al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

35. Propunerea legislativă privind declararea Zilei Înălțării Domnului – Ziua eroilor, sărbătoare națională legală, zi nelucrătoare.

Comisia pentru muncă respinge această propunere legislativă.

36. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 53/2003 privind Codul muncii.

- Și aici Comisia pentru muncă vă propune respingerea

- acestei propuneri legislative.

- Să înceapă munca...

37. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă și aici vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

-

Aprobată.

38. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

39. Propunerea legislativă privind facilitățile acordate

elevilor cazuri sociale pentru transportul public în comun. Legea este organică.

Comisia pentru muncă și aici vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

## Adoptată.

40. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată.

Comisia pentru muncă vă propune și aici respingerea acestei propuneri legislative.

42. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

41. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă și aici vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

43. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 și art. 47 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

Adoptată.

44. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice.

Și aici comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Și aici comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

46. Propunerea...

Vă rog frumos.

Domnul Cernea, explicarea votului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt inițiatorul acestei legi. Ea are meritul că a fost prima care a propus reducerea numărului de membri necesari pentru a fonda un partid, de la 25.000, am spus eu, la 1.000, când am depus legea în februarie anul trecut, gândindu-mă la cazul Poloniei, o țară relativ comparabilă cu România.

Acest număr de 25.000 era unul excesiv, neîntâlnit în nicio țară membră a Uniunii Europene. Doar în Kazahstan, eventual, mai întâlnim o cerință atât de mare. Am cerut 1.000, așadar, fiind o medie europeană, oarecum.

Mă bucur însă că societatea românească și dumneavoastră, parlamentarii, astăzi sunteți deschiși la o lege care tocmai a fost votată pentru a avea doar trei membri necesari pentru a înființa un partid, ca și în cazul unei asociații, practică larg răspândită în Europa.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

46. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și a altor acte normative.

Comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

47. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice, cu modificările și completările ulterioare.

Și aici comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

48. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Și aici comisia comună vă propune respingerea acestui proiect de lege.

49. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale.

Și aici comisia comună vă propune respingerea acestui proiect de lege.

50. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Și aici comisia comună vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

51. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Și aici comisia comună specială vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Și ultima propunere legislativă.

52. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Și aici comisia comună specială vă propune respingerea propunerii legislative.

Biroul permanent, o să-l rog frumos pe domnul Iordache să conducă Biroul permanent.

Vă informez că următoarele legi: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind

finanțarea activității partidelor politice, Legea privind modificarea și completarea Legii partidelor politice și o nouă lege privind alegerea autorității administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215 și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004, au fost depuse la secretarul general pentru a fi sesizate de către dumneavoastră la Curtea Constituțională.

Sunt toate trei în procedură de urgență. Două zile, conform procedurilor.

Vă urez o după-amiază frumoasă!

Membrii Biroului permanent, la Biroul permanent!

## _Ședința s-a încheiat la ora 15.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814158]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/15.V.2015 conține 44 de pagini.**

Prețul: 110,00 lei