Cătălin Cherecheș

Un grup de deputați liberi și unul de independenți. Doamnelor și domnilor deputați, Domnule vicepreședinte,

Declarația mea politică de azi se intitulează „Distrugerea învățământului românesc.”

Există câteva realități care îmi argumentează acest titlu al declarației. România nu are bani de salarii pentru cadrele didactice, dar când vine vorba de tocat banul public pe construcții inutile, este campioană. Sume uriașe din bani publici au fost alocate pentru modernizarea unor școli care, însă, se vor desființa din cauza lipsei elevilor.

S-au reabilitat clădiri acolo unde nu mai sunt copii, iar școli în care învață copii nu au autorizații de funcționare din cauza condițiilor în care sunt nevoiți să stea copiii. În toată țara sunt 1.400 de construcții începute în 2008 și care acum zac în paragină, din lipsa fondurilor.

Pe de altă parte, statisticile UNESCO arată că suntem pe locul al doilea, ca număr de analfabeți, din Europa Centrală și de Est, după Rusia, și pe locul al cincilea pe întreg continentul. Conform statisticilor, România are 440.000 de analfabeți, așa încât este îndreptățită întrebarea, cum reușește România, de fiecare dată, să intre în topurile în care nicio țară nu și-ar dori să fie prezentă.

Europa este însă un continent norocos – nicio țară nu are mai mult de un milion de analfabeți, iar în regiunea central și est-europeană, pragul superior este chiar mai scăzut. La polul opus, Africa este continentul cu cei mai puțini oameni alfabetizați.

Reforma în învățământ bate pasul pe loc și din tot mai multe părți vin acuzații către ministrul Daniel Funeriu de distrugere a învățământului. Ele se referă la intenția Ministerului Educației de a închide peste 1.000 de școli și de a limita efectivul de posturi didactice și nedidactice din învățământul superior. În loc de măsuri viabile pentru reformarea învățământului, s-a demolat exact ceea ce în alte țări europene se construiește.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu știu dacă este vorba de nepricepere sau de reacredință, dar știu sigur că desființarea a sute de școli, inclusiv în Maramureș, județul pe care îl reprezint în Parlament, și distrugerea autonomiei universitare au condus la haos într-un domeniu esențial pentru viitorul României. Nici în cea mai neagră perioadă a României nu s-au desființat atâtea școli și n-au fost concediate sau în curs de concediere, după cum a promis domnul ministru Funeriu, atâtea cadre didactice.

În Maramureș, deși sunt 208 unități școlare care au personalitate juridică, doar 148 au fost autorizate de curând. Cea mai mare problemă, însă, o reprezintă școlile comasate sau arondate. Există 328 de astfel de unități de învățământ, dintre care doar 71 au autorizație sanitară de funcționare, o cifră care arată precaritatea în care funcționează școala românească.

Domnul ministru Daniel Funeriu a fost recent în Maramureș. Aș vrea să știu dacă s-a deplasat în teritoriu și a vizitat școlile din județul nostru, acolo unde sunt problemele reale, sau s-a limitat în a vizita doar birourile Prefecturii Maramureș. Nu vorbim aici despre dotări cu aparatură și material didactic modern, ci de apă curentă, toalete pentru elevi și cadre didactice, iluminat corespunzător, mobilier adecvat elevilor. Este minimul necesar pentru a fi avizate sanitar, minim care, din păcate, nu este asigurat. Despre ce fel de șanse să discutăm când vorbim de elevii României? Cum vede ministrul educației șansa oricărui copil de a merge la școală, în condițiile în care unele școli se închid, altele nu au autorizații de funcționare, altele sunt la kilometri buni de domiciliul elevilor, iar sărăcia bântuie dramatic viața satelor și orașelor României? În acest moment se poate vorbi despre o viziune defectuoasă a Guvernului și a ministerului de resort vizavi de educația elevilor României.