Marian Avram

„Unde ne sunt camerele agricole”

De ceva vreme se tot discută pe tema camerelor agricole. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.609 din 16 decembrie 2009, oficiile județene de consultanță agricolă (OJCA) urmau să se transforme în camere agricole județene. În acest scop, în 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri de guvern, bunurile și personalul trebuiau preluate de către consiliul județean (CJ). Camera agricolă, înființată prin transformarea OJCA, ar fi trebuit, conform proiectului inițial al legii, să aibă în componență și fermieri din județ.

Însă prin HG nr. 1.609/16.12.2009 se înființează camerele agricole județene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanță agricolă din cadrul ANCA, ceea ce reprezintă o acțiune de descentralizare, motivată fiind de lipsa resurselor financiare, însă nu trebuie să uităm că și administrația publică de la nivelul județelor administrează tot bani publici.

Reprezintă oare acest tip de abordare interesele agricultorilor sau doar pe cele ale conducătorilor administrației publice locale care au astfel posibilitatea de a mai nominaliza pe cineva fidel la conducerea unei instituții publice.

Proiectul camerelor agricole ar trebui să aibă rolul de reprezentant al agricultorilor, dar și de partener real al puterii administrative. Camere agricole ar trebui să fie un prim partener între Ministerul Agriculturii și agricultori. Totodată, camerele ar trebui să fie mai mult decât un organ consultativ, ci mai degrabă unul deliberativ în promovarea politicilor agricole românești și europene în ceea ce privește agricultura.

Existența hotărârii de guvern care stabilește transformarea centrelor județene de consultanță agricolă în camere agricole județene nu rezolvă fondul problemei. Rămân deschise întrebări precum: existența sau lipsa structurilor în unitățile administrativ-teritoriale ale județului, număr de persoane, arie de cuprindere, competențe; de unde se poate asigura diferența de personal pentru a putea răspunde tuturor sarcinilor stabilite și celor suplimentare; nivelul de asigurare a sumelor din venituri proprii și cel al sumelor care se vor aloca de la bugetul de stat; nu se mai vorbește nimic despre eventuala includere în structuri a specialiștilor din rândurile fermierilor; cum se va rezolva dubla subordonare – consilii județene și ANCA; când vor exista normele care să lămurească aceste aspecte.

De aceea, este cu atât mai important ca propunerea legislativă aflată în momentul de față la Camera Deputaților să fie adoptată, pentru a reforma sistemul din temelii.