Ionel Olteanu

Unele dintre propunerile formulate se refer„ la stabilirea unor atribuþii distincte pentru Camera Deputaþilor ∫i Senat ∫i modificarea corespunz„toare a procedurii parlamentare de dezbatere ∫i adoptare a legii, cre∫terea eficienþei activit„þii legislative prin reducerea num„rului parlamentarilor, reducerea st„rii de cuprindere a legilor organice, posibilitatea Guvernului de a interveni Ón procesul legislativ, Statutul parlamentarilor, depunerea jur„m‚ntului, imunitatea parlamentarilor, care ar urma s„ primeasc„ Ón principal votul sau opiniile politice exprimate Ón exercitarea mandatului, sancþionarea neparticip„rii parlamentarilor la lucr„rile ∫i activit„þile parlamentare, av‚nd ca efect renunþarea la mandat, Ón condiþiile prev„zute de legea organic„.

De asemenea, alte modific„ri se refer„ la garantarea propriet„þii private, la atribuþiile Curþii Constituþionale, aceasta din urm„ urm‚nd s„ aib„ competenþa controlului tratatelor internaþionale Ónainte de ratificarea lor de c„tre Parlament, la sesizarea pre∫edintelui Senatului, iar, de asemenea, excepþia de neconstituþionalitate s„ poat„ fi invocat„ Ón faþa oric„rui organ de jurisdicþie, precum ∫i de c„tre Avocatul Poporului.

Alt„ propunere de revizuire se refer„ la l„rgirea cadrului constituþional de protecþie a identit„þii minorit„þilor naþionale.

Œn sf‚r∫it, din acest scurt rezumat a∫ mai menþiona ∫i propunerile de revizuire referitoare la Ónt„rirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, propuneri destinate s„ consolideze independenþa justiþiei, s„ fac„ din justiþie o justiþie responsabil„ ∫i apropiat„ de cet„þean.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Œn condiþiile unui orizont de a∫teptare specific unei societ„þi rom‚ne∫ti prea mult ∫i prea greu Óncercat„ de o tranziþie care pare interminabil„, modernizarea democraþiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Ón Rom‚nia nu Ónseamn„ doar armonizarea legislaþiei naþionale cu cea european„, inclusiv revizuirea corespunz„toare a Constituþiei, ci ∫i asigurarea funcþion„rii eficiente a instituþiilor statului, pentru ca toþi rom‚nii s„ poat„ participa la construcþia noii Europe.

Desigur, reforma cere tenacitate ∫i metod„, pentru c„ nu exist„ o alt„ cale practicabil„ dec‚t aceea a democraþiei participative, a c„ut„rii solidare a concluziilor utile care fac posibil ceea ce este necesar. Ea presupune nu numai un efort de imaginaþie ori de voinþ„ a clasei politice, dar ∫i Óncurajarea exercit„rii de c„tre cet„þeni a drepturilor lor ∫i asumarea responsabilit„þilor corelative at‚t la nivel decizional, c‚t ∫i pe plan individual. Pentru c„ este mereu imperfect„, democraþia este totdeauna susceptibil„ de amelior„ri reprezent‚nd, f„r„ Óndoial„, scena potrivit„ pe care pot evolua toþi actorii, oameni politici, magistraþi, funcþionari, societatea civil„ sau, pur ∫i simplu, cet„þenii.

Din aceast„ perspectiv„, menþinerea unor teme de dezbatere ancorate exclusiv Ón trecut, ca ∫i a unui climat artificial, a unei culturi a conflictului nu servesc, f„r„ Óndoial„, construcþiei funcþionale a viitorului, fie ∫i pentru c„ semnificaþia simbolului specific nu poate schimba prin ea Óns„∫i realitatea.