Stenogramă plen

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Moisoiu Adrian, se preg„te∫te doamna Liana-Elena Naum.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte, ∫i spun cinstit, sunt Ónc‚ntat de cuv‚ntul domnului deputat Sandache. Œi promit pentru s„pt„m‚na viitoare o mic„ discuþie pe tema unei replici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

Nu se dau replici la declaraþii politice, v„ rog frumos!

## Mulþumesc.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de ast„zi s-ar putea intitula îStopaþi jaful la drumul mare!“

Din 1990 ∫i p‚n„ acum, zootehnia a reu∫it trista contraperformanþ„ de a ajunge Óncet, dar sigur, îcenu∫„reasa“ economiei naþionale.

Ca ∫i Ón perioadele precedente, c‚nd toat„ lumea avea senzaþia c„ acest sector poate merge din inerþie, f„r„ schimb„ri reale, f„r„ m„suri clare, care s„ fie prev„zute Ón Programul de guvernare 2001-2004, ci doar cu preocup„ri... rezultatele se v„d!

Degeaba se mimeaz„ o schimbare a opticii la Bucure∫ti, dac„ Ón satele ∫i comunele þ„rii, Ón pieþele agroalimentare nu se observ„ nimic!

Degeaba se fac declaraþii sfor„itoare despre relansarea zootehniei, dac„ efectivul de animale continu„ s„ scad„, nimeni nu se intereseaz„ de l‚na rom‚neasc„, preþurile la carne ∫i produsele lactate sunt Óntr-o cre∫tere continu„, iar l‚na necesar„ industriei textile se aduce din import!

Intervenþia mea de ast„zi se refer„ la o societate comercial„ care Ón ultimii 30 de ani a fost o unitate de referinþ„ Ón ceea ce prive∫te zootehnia ∫i producþia de nutreþuri concentrate, asigura circa 1.200 de locuri de munc„, avea o baz„ material„ modern„ de excepþie ∫i care ast„zi a ajuns o jalnic„ ruin„. Este vorba de S.C. Zooind Ardealul, fost S.C. îNutrimur“, din Iernut, judeþul Mure∫, care livra la fondul pieþei anual peste 10.000 tone de carne ∫i produse derivate, era organizat„ Ón sistem holding, ca ∫i cele mai moderne complexe similare din str„in„tate, av‚nd ferme de reproducþie, de cre∫tere ∫i Óngr„∫are a porcinelor, sectoare de abatorizare ∫i prelucrare a c„rnii, o fabric„ de producere a 52.000 tone de nutreþuri combinte, dotat„ cu linii de producþie obþinute de la cele mai prestigioase firme Ón domeniu din Germania, Olanda sau Italia, cu un proces tehnologic computerizat, ∫i care Ón 1997 realiza o cifr„ de afaceri de 250 miliarde de lei.

Œncep‚nd Óns„ cu semestrul II al anului 1997 ∫i cu îajutorul“ domnului ministru Ioan Avram Mure∫an, Fondul Propriet„tii de Stat vinde pachetul majoritar de acþiuni firmei S.C. îRomagra“ — S.A. Bucure∫ti, firm„ cu capital integral privat, condus„ de directorul general Ioan Aurel Moldovan.

Din cei 80.000 de porci existenþi Ón 1999, Ón ianuarie 2000 au mai r„mas circa 3.100, s-au lichidat cele peste 1.000 capete de tineret bovin, iar prin reprofil„rile propuse, Ón locul planului de reorganizare a societ„þii, pentru care s-au cheltuit peste 10 miliarde lei, utilajele se dezafecteaz„ ∫i se valorific„ la preþ de fier vechi. Motoare, dozatoare, transportoare, ba chiar ∫i c‚ntare electronice au fost t„iate buc„þele ∫i v‚ndute Combinatului Siderurgic Hunedoara pentru retopire.

Dintr-un patrimoniu de circa 270 miliarde lei, ast„zi societatea are datorii de peste 100 miliarde lei, iar A.V.A.B.-ul nu schiþeaz„ nici un gest pentru recuperarea creanþelor.

Pe de alt„ parte, structura acþionariatului a fost modificat„, din componenþa acesteia, pe l‚ng„ acþionarul principal Ioan Nelu Mirea, un oltean domiciliat Ón Italia, f„c‚nd parte speciali∫ti rom‚ni recunoscuþi, ca: domnul secretar de stat Ovidiu Natea, dr. Liviu Preda, dr. Cornel Podaru, ec. Radu R„doi ∫i alþii.

Oare toþi ace∫tia care, dup„ cum le-au cerut interesele, au fost c‚nd þ„r„ni∫ti, c‚nd peuneri∫ti ∫i care, Ón urm„ cu c‚þiva ani, Ól Ónjurau v‚rtos pe domnul Pre∫edinte Ion Iliescu, deveniþi c‚t ai bate din palme pesedi∫ti convin∫i, cu poziþii sociale, case Ón Bucure∫ti ∫i vile Ón provincie, nu ar fi cazul s„ r„spund„?

Adresez pe aceast„ cale Ministerului de Interne ∫i Parchetului General solicitarea s„ considere aceast„ intervenþie drept o sesizare, pentru ca s„ constate, s„ Óntocmeasc„ ∫i s„ propun„ m„suri pentru stoparea acestui jaf la drumul mare, pe care, m„rturisesc, mi-ar face mare pl„cere s„ le audiez.

Œn fond, premierul Adrian N„stase a propus s„ fie Ónfiinþat un Parchet Naþional Anticorupþie, motiv pentru care, f„c‚nd parte din îopoziþia cu adev„rat constructiv„“, Ói ofer f„r„ nici o pretenþie o prim„ tem„ de lucru.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc.

O invit la cuv‚nt pe doamna deputat Liana Naum, se preg„te∫te domnul Vlad Hogea.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Intervenþia mea se refer„ la o situaþie din judeþul Constanþa, judeþ pe care Ól reprezint Ón Parlament.

Œn H‚r∫ova, ora∫ ce a primit statutul de zon„ defavorizat„ Ón decembrie 2001, funcþioneaz„ ∫i Societatea Comercial„ îS‚rme ∫i Cabluri“, societate care asigur„ locuri de munc„ pentru o foarte important„ parte din populaþia activ„ a ora∫ului. Firma s-a confruntat cu dificult„þi Ón p„strarea personalului angajat, datorit„ situaþiei financiare precare Ón care se g„sea Ón urma acumul„rii penalit„þilor la sumele datorate bugetului.

Œn urma sesiz„rii pe care am primit-o din partea salariaþilor ∫i a patronatului, ai c„ror reprezentanþi s-au prezentat la cabinetul meu parlamentar din ora∫ul H‚r∫ova, am Ónaintat Ministerului Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale cererea acestora de a aviza favorabil dosarul pentru scutirea de plat„ a major„rilor de Ónt‚rziere aferente sumelor datorate bugetului asigur„rilor sociale de stat.

Ca urmare a atitudinii raþionale ∫i realiste a ministerului, fapt pentru care doresc s„ transmit Guvernului N„stase mulþumirile locuitorilor H‚r∫ovei, situaþia financiar„ a firmei s-a redresat, iar sumele datorate, f„r„ penalit„þi, au fost deja virate c„tre buget.

De asemenea, consider salutar„ implicarea Guvernului Ón preg„tirea forþei de munc„, acþiune ce s-a soldat deja cu ∫colarizarea a 24 de muncitori ce au fost ulterior angajaþi la firm„, acþiune care va fi continuat„ Ón lunile urm„toare.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

## V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Vlad Hogea s„ ia cuv‚ntul. Se preg„te∫te domnul Valeriu Stoica.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Situaþia de criz„ generalizat„ declan∫at„ de cre∫terea exponenþial„ a costurilor materiilor prime, energiei, carburanþilor, cheltuielilor de transport, fiscalitate, credite cu dob‚nzi incompatibile cu rata profitului, la care se adaug„ tendinþa de restr‚ngere permanent„ a pieþelor de desfacere interne ∫i externe, a adus populaþia pe culmele disper„rii, iar societatea rom‚neasc„ Ón pragul colapsului.

La Ia∫i, consiliul municipal a luat o hot„r‚re extrem„, respectiv eliminarea total„ a subvenþiei pentru Ónc„lzire de la bugetul local. Aceasta atrage dup„ sine ∫i eliminarea total„ a subvenþiei de la bugetul de stat, conduc‚nd, pe cale de consecinþ„, la realitatea c„ Ón acest ora∫ costul energiei termice este suportat integral de c„tre populaþie.

Œn condiþiile unei ierni foarte grele, care implic„ un consum mare de energie ∫i, respectiv, de combustibil, costul Ónc„lzirii apartamentelor a devenit o povar„ care nu poate fi suportat„ de marea majoritate a locuitorilor din blocuri. Filialele ie∫ene ale principalelor confederaþii sindicale consider„ c„ situaþia economic„ ∫i social„ a judeþului a ajuns la limita suportabilit„þii, exist‚nd oric‚nd premisele unor ample manifest„ri de protest.

Pentru o familie cu 4 persoane, necesarul lunar de produse alimentare pentru a atinge nivelul minim de trai decent, 2.700 calorii/persoan„, poate fi acoperit cu o sum„ de 5.174.820 lei. Costul Óntreþinerii este de 2.622.176 lei, iar igiena personal„ impune cheltuieli de minimum 250.000 lei. Se ajunge la un total de 8.046.996 de lei, sum„ care, raportat„ la salariul mediu net la nivelul judeþului Ia∫i, 3.180.000 de lei, d„ m„sura mizeriei crunte Ón care se zbate marea majoritate a populaþiei, ∫i aceasta f„r„ a cuantifica ∫i necesarul de bani pentru Ómbr„c„minte, Ónc„lþ„minte, cultur„, medicamente, telefon, energie electric„, abonament radio-tv etc.

Oric‚te discursuri g„unoase ar rosti actualul premier al Rom‚niei, Domnia sa nu poate explica de ce ie∫enii trebuie s„ pl„teasc„ la Regia Autonom„ de Distribuþie a Energiei Termice nu mai puþin de 775.031 lei pentru o gigacalorie.

Crede liderul Partidului Social Democrat c„ foamea rom‚nilor poate fi ast‚mp„rat„ numai cu promisiuni demagogice ∫i cu iluzionarea c„ vom sorbi lapte ∫i miere din conductele NATO ∫i ale Uniunii Europene?

Partidul Rom‚nia Mare trage un semnal de alarm„ asupra stadiului catastrofal Ón care se afl„ þara noastr„ Ón drumul sinuos de integrare Ón structurile vest-europene ∫i nord-atlantice. C‚nd milioane de oameni adu∫i la sap„ de lemn de c„tre regimurile postdecembriste Ó∫i vor cere drepturile nesocotite at‚þia ani, noi vom veni la judecata istoriei cu inima plin„ ∫i cu sentimentul datoriei Ómplinite.

Ne-am opus dezastrului ∫i am avertizat asupra consecinþelor pe care acesta le poate avea. Din p„cate, demersul nostru naþional ∫i justiþiar a fost Ón mai toate r‚ndurile o inutil„ predic„ Ón pustiu.

## V„ mulþumesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Stoica. Se preg„te∫te domnul ™tefan Baban.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor deputaþi,

Pentru majoritatea cet„þenilor Rom‚niei venirea prim„verii nu reprezint„ un moment de bucurie, ci doar un alt motiv de Óngrijorare. Aceasta pentru c„ familiile cu venituri mici ∫i medii continu„ eforturile de a g„si o soluþie pentru achitarea facturilor referitoare la plata Óntreþinerii. Dac„ p‚n„ nu de mult aceasta reprezenta o cheltuial„ uzual„ normal„ pentru orice rom‚n, la Ónceputul anului Ón curs sumele datorate la Óntreþinere au atins cote alarmante. Disperarea a f„cut ca, Ón mai multe ora∫e ale þ„rii, oamenii s„ depun„ proteste faþ„ de modul de facturare a Óntreþinerii. Este suficient un singur exemplu. Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, locuitorii cartierului D‚rste din Bra∫ov au organizat un protest de strad„ pe aceast„ tem„.

Ca r„spuns la problemele semnalate, reprezentanþii Guvernului, la nivel central ∫i local, au adoptat tactica deja Ónvechit„, dar bine cunoscut„ de ei, a r„spunsurilor vagi ∫i f„r„ conþinut, iar atunci c‚nd premierul a propus o soluþie, aceasta se dovede∫te a nu avea leg„tur„ cu realit„þile din Rom‚nia. Prin propunerea aberant„ care vizeaz„ plata Ón avans, Ón rate lunare egale a facturii pentru energia termic„, Guvernul dovede∫te c„ este Ón continuare preocupat doar de g„sirea unor noi modalit„þi de a susþine Óntreprinderile care genereaz„ pierderi economiei naþionale.

Regiile de stat se transform„ astfel Ón îcopiii preferaþi“ ai premierului, care depune toate eforturile pentru a le susþine, chiar dac„ acest lucru este, aproape de fiecare dat„, Ón detrimentul cet„þeanului.

Œn viziunea premierului, contribuabilul, þinta preferat„ a guvernanþilor pentru aplicarea unor taxe ∫i impozite, ar trebui, probabil, s„ se simt„ m„gulit de resturile aruncate de la bugetul de stat, prin indexarea pensiilor cu 6% sau a salariilor cu 8%.

De la Ón„lþimea Palatului Victoria, primul-ministru nu observ„ Óns„ disperarea unui pensionar atunci c‚nd trebuie s„ pl„teasc„ o factur„ lunar„ de Óntreþinere ce dep„∫e∫te de cele mai multe ori pensia sa, iar Ón condiþiile Ón care ∫i rata ∫omajului a crescut la 12,4%, fiind cu 4% mai mare dec‚t la sf‚r∫itul anului trecut, putem trage concluzia c„ o mare parte a cet„þenilor Rom‚niei se afl„ la limita subzistenþei.

P.N.L. cere Guvernului Rom‚niei ∫i premierului Adrian N„stase instituirea unei comisii de anchet„ pentru a verifica modalit„þile de facturare a cheltuielilor pentru Óntreþinere, precum ∫i g„sirea unor soluþii adaptate la realit„þile rom‚ne∫ti pentru stoparea furtului practicat de c„tre regiile de stat pentru camuflarea pierderilor din sistemul energetic. Nu este suficient s„ apari o dat„ pe an Ón emisiunile de ∫tiri, mir‚ndu-te ∫i pl‚ng‚ndu-te de sumele imense Ónghiþite de salariile, ma∫inile ∫i sediile regiilor de stat. Poate c„, la un moment dat, primul-ministru va descoperi ∫i voinþa ∫i curajul de a face ceva Ón privinþa unui sistem de furt din buzunarele cet„þenilor Rom‚niei, patronat chiar de partidul s„u.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Liberalii resping promovarea unor soluþii aberante, precum plata Ón avans, rata lunar„ a energiei termice, care nu protejeaz„ cet„þenii Rom‚niei, ci ajut„ doar la creditarea din buzunarul cet„þenilor a regiilor furnizoare neperformante.

Mulþumesc.

## V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat ™tefan Baban. Va urma domnul Becsek Garda Dezideriu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Fenomenul criminalit„þii economice ∫i p„rþile sale cunoscute ∫i necunoscute, prezentarea ca act de corupþie a scandalului Óntre a∫a-zi∫ii capitali∫ti V‚ntu ∫i Iacob, dezl„nþuit probabil Ón cadrul luptei oarbe pentru supremaþie ∫i pentru a pune m‚na pe c‚t mai mult, este o eroare, deoarece nu Óntrune∫te cele trei condiþii necesare pentru a fi Óncadrate Ón aceast„ categorie: monopol, putere de decizie, obligaþia de a da socoteal„.

Direcþionarea Poliþiei ∫i a Procuraturii pe acest traseu seam„n„ cu un act de diversiune la care s-a apelat probabil pentru a nu se descoperi ceva care este mai grav, cum ar fi o infracþiune economic„. Cine ne asigur„ c„ ceva asem„n„tor nu s-a produs ∫i Ón 1999 Ón cazul p„gubiþilor F.N.I.? A verificat cineva dac„ banii care au disp„rut din acest fond nu au fost folosiþi pentru îÓncercarea norocului“ Ón speculaþii bursiere sau dac„ nu cumva devalorizarea, aceea de ast„zi, de m‚ine nu a preg„tit o sp„lare de bani? Este nevoie oare s„ fie c„utat„ de indolenþi sau de corupþi ∫i Banca Naþional„ sau a fost o neglijenþ„ a c„rei r„spundere ar trebui s„ ∫i-o asume cineva p‚n„ nu intervine Parlamentul?

Prea multe instituþii de credit s-au pr„bu∫it pentru a mai putea crede c„ a fost doar o Ónt‚mplare. Ar fi foarte interesant ca opiniei publice rom‚ne∫ti ∫i mai ales cet„þeanului de r‚nd s„ i se spun„, de exemplu, cine l-a propus ∫i cine a dat acceptul pentru numirea directorului B„ncii de Scont. De ce Bancorex-ul ∫i Banca Agricol„ au mai acordat credite dup„ februarie 1997, c‚nd, oficial, a ap„rut acuzaþia de pagube? Nu cumva pentru a m„ri creditele nerecuperabile ∫i pentru a devaliza cu bun„ ∫tiinþ„ aceste dou„ instituþii? Ar fi interesant de aflat cine au fost beneficiarii ∫i mai ales cei de dup„ schimbarea conducerilor. A verificat cineva vreodat„ cum s-au f„cut cre∫terile de capital la societ„þi care au fost v‚ndute la un preþ de dou„ ori mai mare dec‚t valoarea real„ sau Ón cazul diminu„rii artificiale a capitalului la fostele Óntreprinderi de stat pentru a putea fi achiziþionate la un preþ infim, dar pentru a putea obþine c‚∫tiguri incomensurabile din v‚nzarea la bucat„ a halelor, a instalaþiilor, a ma∫inilor-unelte etc.? Toate aceste fonduri nu provin cumva din profiturile S.R.L.-urilor care lucreaz„ pentru firma-mam„ la care sunt acþionari ∫i alþii ∫i care au fost pl„tite serios pentru diminuarea profitului? Sigur c„ este bine ca prezumþia de nevinov„þie s„ fie acordat„ tuturor, inclusiv de societatea civil„. ™i c‚te Óntreb„ri se mai pot pune pentru a releva cele dou„ aspecte ale criminalit„þii economice, dar fie c„ nu ∫tim s„ le repunem, sau, mai grav, nu

avem curajul s„ le punem celor care sunt pl„tiþi din banii contribuabililor pentru a st„vili acest fenomen. Ba chiar, spre deziluzia cet„þeanului de r‚nd, onest ∫i binevoitor, tocmai ace∫tia fac parte din r‚ndul angrenajului care Ónt„re∫te acest fenomen.

Un vechi proverb rom‚nesc spune c„ mai u∫or este s„ previi dec‚t s„ vindeci. ™i Ón cazul criminalit„þii economice poate ar fi mai u∫oar„ ∫i mai ieftin„ prevenirea cauzelor care duc la apariþia ei, dec‚t prinderea ∫i pedepsirea f„pta∫ilor pentru infracþiunile cu caracter economic.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se preg„te∫te domnul Ioan Sonea.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn viaþa politic„ rom‚neasc„, la Ónceputul acestui an s-a relansat ideea luptei Ómpotriva corupþiei, idee mult vehiculat„ at‚t Ón legislatura precedent„, c‚t ∫i la Ónceputul anului 2001. Am sperat Ón sinceritatea acestei intenþii. Am crezut c„ organele de ordine ale statului rom‚n vor fi interesate Ón lupta Ómpotriva hoþiei ∫i se va stopa prejudiciul adus statului rom‚n prin promovarea corect„ a legalit„þii.

Pe baza acestor considerente, Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i petiþiilor din Camera Deputaþilor a organizat o anchet„ la Ocolul silvic Gheorgheni ∫i Direcþia silvic„ Miercurea-Ciuc, la care au mai participat doi ofiþeri superiori de la I.G.P.

Œn ziua de 4 iulie 2001, membrii comisiei au prins Ón flagrant pe hoþii de p„duri. Œn zilele de 5 ∫i 6 iulie s-a dovedit, Ón mod concret, c„ elementele mafiote din domeniul silviculturii sunt sprijiniþi de c„tre unii ofiþeri de poliþie din ora∫ul Gheorgheni ∫i din cadrul judeþului Harghita, fapt ce a dus la blocarea anchetei parlamentare. V„z‚nd c„ mafia lemnului este susþinut„ de unii ofiþeri de poliþie, cum ar fi domnul colonel Sandor Eugen, Grigore Sab„u ∫i Ion Dobrescu, m-am adresat ∫efului Inspectoratului de Poliþie al judeþului Harghita, cer‚nd sprijinul domnului general Ioan Negru∫a. Din partea Domniei sale am primit urm„torul r„spuns, la data de 17 august 2001: îLa sesizarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la num„rul de mai sus, cu respect v„ comunic„m: documentele la care faceþi referire au fost ridicate de Compartimentul poliþiei economico-financiare din Poliþia ora∫ului Gheorgheni Ón vederea efectu„rii cercet„rilor penale Ón cauz„. Actele contabile sunt necesare pentru soluþionarea cauzei acesteia, constituind mijloace de probe Ón dosar. La finalizarea cercet„rilor urmeaz„ s„ vi se comunice soluþia legal„ propus„ organului local de Parchet“.

Domnule general, au trecut peste 8 luni de la data scrisorii dumneavoastr„. Se pare ca prin tergiversarea cazului Ocolului silvic din Gheorgheni se am‚n„ soluþionarea, a∫tept‚ndu-se Ómplinirea termenelor de prescripþie, pentru a se clasa aceste cazuri. Aceast„ atitudine dovede∫te susþinerea corupþiei Ón domeniul forestier. V„ mulþumesc pentru atenþie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Ioan Sonea ∫i va urma domnul deputat Napoleon Pop.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

A trecut mai mult de un an de la alegerile generale. Fiecare formaþiune politic„ angajat„ Ón competiþia electoral„ a f„cut campania cum a ∫tiut ∫i cum a putut. Cei care nu au avut bani mulþi au mers din localitate Ón localitate ∫i s-au expus riscului de a fi alungaþi cu pietre, ou„ clocite sau s-au expus dialogului deschis ∫i sincer, asum‚ndu-∫i erori ∫i merite. Cei cu bani mulþi, cu milioane, cu sute de milioane, cu miliarde au mers cu spectacole grandioase, cu pachete de promisiuni ∫i bunuri cu termene de garanþie nu Óntotdeauna neexpirate. Coloane de zeci de ma∫ini ∫i sute de Ónsoþitori aplaudaþi, mai mulþi dec‚t aleg„tori sau spectatori minori, finalizau fiecare etap„ prin chefuri pantagruelice, la fel ca datoriile Ónc„ nepl„tite ∫i promisiunile electorale neonorate. Unii le-au crezut, alþii nu. Vai celor care nu le-au crezut ∫i nu au dat votul lor Ónving„torilor! Nici p‚n„ ast„zi, r„zbun„rile nu contenesc, ∫i nu este vorba doar de c‚teva persoane, sute, mii, este vorba de un judeþ Óntreg, judeþul Bistriþa-N„s„ud.

Desigur, mulþi factori au f„cut ca rezultatele Ón judeþ s„ fie favorabile Partidului Rom‚nia Mare. Poate c„ un element important l-a constituit modul decent ∫i realist de a face campanie, poate nevoia de a vedea ∫i pe alþii la putere. Din nenorocire, la un an de la luarea puterii Ón judeþ de c„tre P.S.D., P.U.R. ∫i U.D.M.R. b„t„lia continu„. Rom‚nii din judeþ sunt blamaþi pentru votul dat Ón noiembrie 2000. Pentru c„ au votat cu P.R.M., partea de buget alocat„ judeþului este infim„. Pentru c„ au votat cu P.R.M., prim„riile nu au bani, pentru c„ au votat cu P.R.M., drumurile nu sunt asfaltate. Pentru c„ au votat cu P.R.M., nu vin Ón judeþ investitorii str„ini. Pentru votul lor, cet„þenii trebuie s„ pl„teasc„ impozite mai mari, nu se pot bucura de drepturi constituþionale, nu-∫i pot redob‚ndi propriet„þile, nu-∫i primesc la timp salariile ∫i pensiile, nu au c„ldur„, nu au una, nu au cealalt„. Culmea, pentru votul Ón procent de 29% Ón favoarea P.R.M., deci 71% Ón favoarea celorlalþi, lucrurile merg prost Ón economia judeþului, Ón administrarea judeþului, Ón Partidul Social Democrat, Ón Partidul Umanist Rom‚n, poate ∫i Ón U.D.M.R.

De ce spun toate acestea? Pentru c„ exact aceste lucruri se mediatizeaz„ la emisiuni televizate, emisiuni radio ale unor posturi locale, interviuri Ón pres„ ale unor politicieni ai puterii sau a∫a-zi∫i anali∫ti politici ∫i gazetari care fac spume la gur„ ∫i sunt la un pas de infarct c‚nd Ói consider„ pe aleg„torii judeþului oameni subinstruiþi, t‚mpiþi, Ónapoiaþi, naþionali∫ti, extremi∫ti ∫i altele asemenea, acuz‚ndu-i ∫i f„c‚ndu-i responsabili de toate ponoasele ∫i necazurile din acest judeþ. Nimic despre matrapazl‚curile marilor afaceri∫ti din structurile actualei puteri, nimic despre incompatibilit„þile reprezentanþilor actualei puteri cu prevederile legale, nimic despre interesele reprezentanþilor puterii, rezolvate pe r‚nd prin jocul votului ∫i al majorit„þilor formate prin promisiuni ∫i compensaþii fel de fel, f„r„ o minim„ decenþ„ ∫i moral„. Din

cauza Partidului Rom‚nia Mare, care nu are nici o posibilitate de a interveni ∫i influenþa structurile de putere locale, fiind Ón minoritate ∫i Ón opoziþie, nu se pot g„si cele mai bune soluþii economice ∫i sociale Ón judeþ. Din cauza noastr„ nu se mai sf‚r∫esc intrigile ∫i sfor„riile ∫i luptele pentru putere Ón cadrul organizaþiei P.S.D. BistriþaN„s„ud, conflictele dintre organizaþiile P.S.D. din judeþ, dintre P.S.D. ∫i P.U.R., cam p„tat, precum ∫i reacþiile ∫efilor de la Bucure∫ti faþ„ de Organizaþia judeþean„ P.S.D.

Am a∫teptat mult ∫i bine ca un reprezentant al puterii s„ spun„ c„ s-a sf‚r∫it campania electoral„, c„ la putere se afl„ cine se afl„, c„ votul Ón Rom‚nia este liber, ∫i opþiunea nu se poate pedepsi, c„ un Guvern care-∫i spune îdemocrat“ nu pedepse∫te un judeþ pentru modul cum a votat o parte dintre cet„þenii s„i ∫i c„, dimpotriv„, are preocup„ri pentru a-i atrage de partea sa pe aceia care nu i-au acordat votul la un moment dat. A∫a cum i-aþi v„zut dumneavoastr„, a∫a i-am v„zut ∫i eu.

Am tot t„cut Ón speranþa c„ luptele vor intra pe f„ga∫ul normalit„þii, dar cu Ómbuibaþii ∫i analfabeþii deveniþi Ónþelepþi cu diplome date prin gardul puterii, care dau lecþii la TV, la radio sau Ón scris tuturor, de la opinc„ p‚n„ la vl„dic„, f„r„ bun-simþ ∫i f„r„ nici o jen„, ne vedem nevoiþi a proceda ca atare, adic„ s„ le spunem c„ prostia nu are nici v‚rst„ ∫i nici ru∫ine, c„ oric‚þi bani primesc pentru ceea ce fac ast„zi, cum s-au v‚ndut ieri se vor vinde ∫i m‚ine, prostituate ale oric„rei puteri, ∫i c„ Óntr-o bun„ zi se vor Óneca Ón propria lor mizerie.

Sunt sigur c„ cei care au fost al„turi de noi au forþa moral„ de a suporta lecþiile moralizatoare, f„cute pe dolari, ale tuturor politrucilor ∫i ideologilor de doi bani ∫i c„ vor r„m‚ne al„turi de noi Ón Óncerc„rile la care suntem supu∫i de inamicii comuni. Realitatea nu iart„! Mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Napoleon Pop. Se preg„te∫te doamna Leonida Lari.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Œn declaraþia mea politic„ am s„ m„ refer la corelaþia dintre lupta anticorupþie Ón Rom‚nia ∫i ordonanþele guvern„rii.

Accept‚nd corupþia ca o prezenþ„ cvasiindependent„, dar Ónsoþind permanent dezvoltarea economic„, social„ ∫i politic„ a societ„þii umane, niciodat„ acest fenomen nu a fost tratat ca ceva implacabil ∫i necontrolabil. Menirea luptei Ómpotriva corupþiei a fost Óntotdeauna limitarea acestui flagel, iar semnificaþia acesteia este recunoa∫terea c„ expansiunea acestui r„u peste anumite limite pune Óntr-un total pericol prezentul ∫i viitorul unei societ„þi.

Tranziþia Ón Rom‚nia a fost un teren fertil corupþiei, la nivel oficial fiind recunoscut faptul c„ aceasta a evoluat spre limite critice, reprezent‚nd o ameninþare grav„ – Ón conformitate cu convenþiile civil„ ∫i penal„ privind corupþia adoptate de Consiliul Europei – pentru supremaþia dreptului, a democraþiei ∫i a drepturilor omului, echit„þii ∫i justiþiei sociale, dezvolt„rii economice ∫i funcþion„rii corecte ∫i echitabile a economiei de piaþ„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Credibilitatea sincerit„þii acestei recunoa∫teri oficiale, Ón toate guvern„rile, ar fi fost dat„ de o preocupare instituþional„ continu„, t„cut„, ferm„, cu persuasiune ∫i rezultate constante pentru limitarea ∫i þinerea sub control a fenomenului corupþiei. Din p„cate, percepþia opiniei publice a fost ∫i este c„ autorit„þile descoper„, din c‚nd Ón c‚nd, cu o candoare nedisimulat„, pericolul corupþiei, se lanseaz„ triumfal Ón lupta cu acest flagel, cu m„suri interne ∫i externe, Ón stil de campanie electoral„ ∫i de imagine. Pe moment mai cad ∫i capete, aduc‚ndu-se electoratului mici ∫i imediate satisfacþii, dup„ care se a∫terne uitarea p‚n„ la o nou„ revigorare programat„ a luptei Ómpotriva corupþiei.

Opþiunea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei a ajuns ∫i a dep„∫it orizontul unor decizii chiar favorabile þ„rii din partea partenerilor occidentali, iar, din aceast„ perspectiv„, f„r„ a minimaliza rezultatele luptei anticorupþie obþinute de guvernele de p‚n„ acum, cred c„ a continua Ón aceea∫i manier„ lupta periodic exaltat„ Ómpotriva corupþiei Ónseamn„ s„ ne fur„m singuri c„ciula.

Œntr-o atare situaþie, a menþiona c„ Rom‚nia Ómp„rt„∫e∫te acelea∫i valori ale democraþiei occidentale devine o fraz„ tot mai puþin credibil„ pentru partenerii occidentali.

Din perspectiva legislativ„, trebuie s„ admitem cu responsabilitate c„ Ón ofensiva Ómpotriva corupþiei Executivul a instrumentat numai efectele acesteia, Ón timp ce adresarea cauzelor corupþiei r„m‚ne fie Ón afara preocup„rilor autorit„þilor, fie tributar„ unui comportament care le alimenteaz„. Œn mod direct, m„ refer la faptul c„ proiectele de lege nu sunt trecute prin a∫a-numitul filtru anticorupþie, dup„ cum Legislativul este supus unui tir de ordonanþe ∫i ordonanþe de urgenþ„ care-∫i produc efectele ∫i deschid con∫tient sau incon∫tient noi portiþe corupþiei.

Tendinþa Executivului spre m„suri de tip administrativ, care sporesc num„rul de ghi∫ee la care trebuie s„ bat„ contribuabilul, nu face dec‚t s„ stimuleze liberul arbitru, subiectivismul, voluntarismul funcþionarilor publici ∫i, implicit, sl„biciunile acestora la tentaþiile corupþiei.

Avalan∫a ordonanþelor nu poate fi Ón interesul guvern„rii P.S.D., dac„ dore∫te Óntr-adev„r s„ ia taurul de coarne Ón ceea ce prive∫te corupþia Ón acest an, 2002, al deciziilor de invitare la negocieri a noi candidaþi NATO. Un posibil cerber al observ„rii acestor ordonanþe, din punct de vedere al cauzelor care alimenteaz„ corupþia, respectiv Parlamentul, este Ón mod deliberat eliminat din joc de peste un an de zile, iar perspective de a se intra Ón normalitate nu se Óntrev„d.

C‚nd este vorba de o lupt„ anticorupþie sincer„, cred c„ toate puterile Ón stat trebuie s„ coopereze la limita maxim„ a competenþelor tocmai pentru a anihila cauzele ∫i a limita efectele acestui fenomen, Parlamentului asigur‚ndu-i-se rolul de a amenda ∫i corecta orice construcþie instituþional„, politic„, mecanisme predispuse s„-l alimenteze. Partenerii no∫tri externi, investitorii str„ini ∫i interni, cet„þenii a∫teapt„ de la noi o acþiune concertat„ ∫i eficace Ón lupta anticorupþie, rezultatele scontate put‚nd fi asigurate printr-un proces de legiferare corect ∫i con∫tientizat de pericolul unei corupþii Ón expansiune. Orice comand„ politic„ trebuie cenzurat„ de c„tre parlamentari atunci c‚nd este vorba de corupþie, verticalitatea noastr„ determin‚nd, Ón final, o asanare moral„ ∫i a vehi-

culului politic care, prin votul electoratului, ne-a adus Ón aceast„ Camer„ a Parlamentului Rom‚niei.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

V„ mulþumesc ∫i eu.

O invit la microfon pe doamna deputat Leonida Lari ∫i ultimul vorbitor prezent Ónscris pe list„, domnul Ráduly Róbert.

## Stimaþi colegi,

Recent, Ón þar„, c‚t ∫i Ón afara hotarelor ei, au avut loc evenimente care nu trebuie s„ ne scape atenþiei. Continua preg„tire a Rom‚niei pentru Summitul de la Praga, ceea ce sun„ bine — deci premierul N„stase ne preÓnt‚mpin„ s„ nu facem o obsesie cu NATO — continua Ómpingere a Basarabiei Ón braþele C.S.I., ceea ce sun„ r„u, iau amploare demonstraþiile tinerilor basarabeni, iar Pre∫edintele Iliescu ne declar„ c„ e o treab„ care prive∫te Republica Moldova, c„ Rom‚nia nu are nici un amestec. Da, acum nu are de ce s„ se amestece. E corect gestul de reþinere, din punct de vedere politic, pentru ca þara s„-∫i ating„ obiectivele propuse. Dar Ón 1991, pe c‚nd Ón Basarabia era un Guvern prorom‚nesc, Ón frunte cu Mircea Druc, cu care se putea coopera fr„þe∫te, conducerea din þara-mam„ putea s„ se amestece, liber, Imperiul sovietic fiind Ón agonie. Dar þaramam„ de atunci Óncerca s„ Óncheie tratat cu muribunda Uniune Sovietic„ peste capetele rom‚nilor-basarabeni, dup„ care a urmat r„zboiul pe Nistru, dup„ care a fost Ón„bu∫it„ mi∫carea de eliberare naþional„, dup„ care prezentul ne ofer„ ast„zi revolta justificat„ a copiilor Ómpotriva puterii comuniste, de fapt, filoruse, pentru limba rom‚n„ ∫i istoria rom‚nilor.

Dar v„ imaginaþi c„ ei, fiind copii, au sc„pat de anchete, interogatorii, la fel ∫i profesorii! Œn ∫colile, liceele din Chi∫in„u a Ónceput o Óntreag„ teroare. Se Óncearc„ depistarea micilor patrioþi. Bine m„car c„ nu sunt uci∫i, precum prin 1988-’89 erau persecutaþi patrioþii adulþi, c„rora li se aplica un tratament mult mai sever. Dac„ ne-am lua dup„ puterea de g‚ndire a Pre∫edintelui Dumei de Stat a Rusiei, Ghenadi Selezniov, apoi echipa Voronin ar trebui la nevoie s„ foloseasc„ ∫i forþa. Dar Voronin, de pe c‚nd era ministru de interne, ∫tie c„ asta nu miroase a bine. Tocmai de aceea evit„ s„ vin„ cu arme peste mulþimi, Óns„ intenþioneaz„ altceva, s„ fac„ un referendum la care s„ participe ∫i Transnistria, deci ∫i Armata a 14-a, dar, cine ∫tie, ∫i alte trupe str„ine dislocate pe acolo.

Œn privinþa aceasta, colonizatorii sunt mae∫trii marilor manevre. Nu Ón van, la comemorarea combatanþilor c„zuþi Ón Transnistria, pe 2 martie a.c., ex-pre∫edintele Republicii Moldova Mircea Snegur a declarat, f„r„ umbre de echivoc Ón ce prive∫te acel r„zboi inegal, mai degrab„ m„cel, c„ totul s-a organizat la indicaþiile Moscovei, c„ s-au deschis depozite de armament ale Armatei a 14-a, ∫i cazacii, mai bine zis pu∫c„ria∫ii veniþi de pe aiurea, au constituit o armat„ mai mare ∫i mai bine Ónzestrat„ ca Armata naþional„ a Moldovei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Œn acela∫i context, eu vreau s„ spun c„ nu e bine c‚nd doi oameni care lupt„ pentru acelea∫i idei sunt Óntr-o relaþie de animozitate. Am Ón vedere cazul de la Antena 1, de la îTuc„-show“, altercaþia dintre Iurie Ro∫ca ∫i Ilie Ila∫cu.

E trist c„ s-a Ónt‚mplat a∫a ceva, dar þin s„ menþionez c„ Ilie Ila∫cu a fost membru al F.P.C.D., actual P.P.C.D., a stat nou„ ani Ón pu∫c„rie – el, ∫i nu Iurie Ro∫ca –, ∫i ru∫ii nu þin la zdup un om din mare simpatie. A∫adar, nu era cazul ca Iurie Ro∫ca s„-l atace pe Ilie Ila∫cu precum l-a atacat, precum i-a atacat de altfel Ón pres„ ∫i pe alþi scriitori ∫i lupt„tori care l-au promovat ∫i l-au susþinut.

Faptul c„ unii dintre intelectualii din Basarabia au fost nevoiþi s„ se refugieze Ón þar„ nu este numai din cauza pericolului de a fi r„pu∫i Ón Basarabia, cum au fost r„pu∫i ∫i alþii, pericol care pe Iurie Ro∫ca nu-l p„∫tea pe atunci. Poate abia acum Ól va pa∫te, pentru organizarea acestor manifestaþii.

Deci nu at‚t teama de moarte ne-a adus Ón þaraMam„, c‚t interesul pur naþional de a afla ce oare se Ónt‚mpl„ la centru, c„, oric‚t am lupta noi Ón Basarabia, totul se Óneac„ Ón s‚nge ∫i Ón suferinþ„. Putem lupta Ónc„ 100 de ani, dac„ ne d„ viaþ„ Dumnezeu, ∫i tot la represalii Ón s‚nge ajungem.

A∫a c„ e timpul s-o Óncheiem cu atacurile unii Ómpotriva altora. Œn loc s„ d„m unii Ón alþii, acum ar fi cazul s„ ne str‚ngem r‚ndurile, c„ci destinul nu ne sur‚de deloc la porþile cet„þii. S„ ne amintim, de exemplu, c„ acest domn Selezniov, cu ultimele sale declaraþii, a pus lumea pe g‚nduri.

De fapt, ∫tiam ce hram poart„ Ónc„ acum un an. Œntr-o discuþie avut„ cu el la Ambasada Rusiei, unde am fost trimis„ de c„tre senatorul Corneliu Vadim Tudor cu un mesaj Ón privinþa eliber„rii lui Ila∫cu, la un moment dat, i-am zis: îProorocii ru∫i spun c„ a fost o gre∫eal„ a Rusiei de a se extinde pe teritorii str„ine ∫i c„, oricum, odat„ ∫i odat„, le va Óntoarce teritoriile þ„rilor p„gubite“, la care fraz„ mi-a r„spuns negru de sup„rare: îEu nu ∫tiu ce spun proorocii, dar ∫tiu c„ Ón 10 ani vom federaliza Republica Moldova ∫i adio unirea cu Rom‚nia“.

Atenþie, atenþie mare, stimaþi politicieni rom‚ni! O dat„ ce a indicat ∫i termenul de 10 ani, Ónseamn„ c„ au deja o strategie de lupt„, iar noi m„car una de ap„rare nu avem.

Totu∫i, consider c„ Vladimir Putin e un tip inteligent ∫i instruit ∫i nu se va porni iar„∫i cu cotropirile, precum predecesorii s„i.

A∫adar, ce reiese de aici? Dac„ Rom‚nia se Óndrepta spre U.E. ∫i NATO Ónc„ din 1991, atunci, alt„ f„in„ se m„cina la moar„. Dac„ eram mai hot„r‚þi Ón alegerea noastr„, acum, poate, ar fi mai aproape de aceste structuri Ómpreun„ cu Basarabia.

Un Ónalt demnitar occidental a spus zilele acestea c„ Republica Moldova este o problem„ a Europei. Orice ar spune comisarii europeni care conduc destinele þ„rilor, problema dat„ este ∫i a Rom‚niei, ba Ón primul r‚nd a Rom‚niei. C„ acum, o dat„ cu posibilitatea intr„rii Ón U.E. ∫i Ón NATO, e tardiv s„ mai vorbim pe aceast„ tem„ este o alt„ chestiune.

Iar la Bucure∫ti, duminic„, 3 martie a.c., domnul Brucan spunea c„ acþiunea de protest de la Chi∫in„u a uluit Óntreaga Europ„, c„ l-a impresionat chiar ∫i pe

d‚nsul din cauza amplorii pe care a luat-o. Asta-i amploare?, i-a∫ zice eu domnului Brucan. 80 de mii, 100 de mii de oameni? P„i, Ón 1989-’90, mi∫carea de eliberare naþional„ din Basarabia adunase Ón centrul Chi∫in„ului peste un milion de oameni, care cereau unirea cu Rom‚nia, ∫i þara-mam„ nu s-a sincronizat Ón timp cu Basarabia, pentru c„, m„ rog, avea probleme cu fosta U.R.S.S.

Acestea sunt erorile trecutului, pe care trebuie s„ le recunoa∫tem cu toþii, ca s„ putem merge mai departe. De altfel, domnul Brucan, Ón mod indirect, Ómi d„ dreptate.

La Óntrebarea domnului M‚ndruþ„: care ar fi condiþia decisiv„ pentru intrarea Rom‚niei Ón NATO, a r„spuns f„r„ Ónconjur: fire∫te, formula de colaborare cu Rusia. ™i conducerea Rom‚niei ce va face atunci?

Deja, din declaraþiile liderilor P.S.D. transpare clar c„ va spune din nou: renunþ„m la Basarabia, o l„s„m Ón zon„ de influenþ„ ruseasc„. Alt„ cale nu e. Astfel, declaraþia domnului Selezniov, c„ Ón 10 ani Rusia va federaliza Basarabia ∫i populaþia rom‚neasc„ de acolo se va topi Óntr-o mas„ de oameni f„r„ limb„, istorie, etnie, ni∫te rom‚ni, ni∫te ru∫i, vedem c„ prinde contur.

Ei, bine, fraþi rom‚ni de la P.S.D., c‚teva generaþii de rom‚ni basarabeni au fost de acum nimicite. O nimiciþi pe aceast„ nou„ generaþie, care Ón 12 ani de zile a Ónv„þat ∫coal„ rom‚neasc„, s-a ad„pat la cultura rom‚neasc„, credeþi dumneavoastr„ c„ v„ va ierta Dumnezeu ∫i pentru asta?

Dac„ tot þineþi de sfaturile diferiþilor demnitari, at‚t ru∫i, c‚t ∫i europeni, v„ rog, mai sf„tuiþi-v„ Ónc„ o dat„ cu d‚n∫ii pentru ca s„ fie g„sit„ o alt„ soluþie!

O Europ„ b„tr‚n„ ∫i civilizat„ mai are resurse analitice pentru a o g„si, pentru c„ nu se cuvine s„ scape de moarte, Ómping‚ndu-i Ón braþele ei pe fraþii t„i de suflet ∫i de s‚nge. P„catul atrage dup„ sine pedeapsa, spune Biblia.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ráduly Róbert.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi, Stimaþi colegi,

Duminica trecut„ s-a Óncheiat la Salt Lake City, Ón America, Olimpiada de iarn„.

Marþea trecut„, acum o s„pt„m‚n„, seara, la ora 23,35, a aterizat cursa Air France cu care a revenit Ón þar„ delegaþia olimpic„ a Rom‚niei. Puþin„ pres„ ∫i puþini demnitari autohtoni rom‚ni care au a∫teptat aceast„ delegaþie; domnul Popper, secretarul general al C.O.R., ∫i cu mine, ∫i at‚t. Nici un demnitar din partea Guvernului, ministerului, care este un prim semnal, un semnal interesant.

BineÓnþeles c„ ∫tim cu toþii c„ la o olimpiad„ important este s„ participi, dar, deopotriv„, este important ca, Ón momentul c‚nd revii, indiferent de rezultate, s„ fii primit cum se cuvine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Acest lucru nu s-a Ónt‚mplat. Mai mult. Din nefericire, reacþiile presei sportive au fost, Ón opinia mea, total deplasate, au catalogat participarea delegaþiei Rom‚niei la Jocurile Olimpice de la Salt Lake City ca fiind un e∫ec total. ™i n-au mers mai departe acolo unde trebuia ∫i trebuie mers, ∫i anume la a analiza de ce nu mai suntem la foarte multe ramuri de sport hibernale unde am fost odat„. ™tim foarte bine c„ Panþ‚ru, de exemplu, echipajul condus de Panþ‚ru a fost campion mondial la bob sau c„ nu mai puþin la ultima olimpiad„, g„zduit„ de Statele Unite ale Americii, la Lake Placid, echipa de hochei a Rom‚niei a fost pe locul 7 din lume, ceea ce a fost cam demult, acum 22 de ani ∫i acum ne batem undeva Ón subsolul Diviziei mondiale la acest sport.

Permiteþi-mi s„ v„ aduc Ón atenþie c‚þiva sportivi, puþini, e adev„rat, care au reu∫it s„ se califice pe merit, dup„ concursul de calificare la aceast„ olimpiad„ de iarn„.

Este vorba Ón primul r‚nd de Tofalvi Eva, portdrapelul delegaþiei Rom‚niei la aceste jocuri, Ón opinia mea, cea mai bun„ sportiv„ Ón ramur„, de sporturi hibernale, din ultimul deceniu, singura care a reu∫it un loc 6 anul trecut, Ón 2001, la Campionatul Mondial.

Kristo Katalin, o patinatoare Ón v‚rst„ de 18 ani, la short track dublu la bob — Kovacs Erika-Ispirescu Maria, Antal Zsolt – un brav sportiv de 30 de ani care particip„ la schi fond, Gheorghe Chiper – la patinaj artistic ∫i Marian Blaj – la biatlon.

At‚þia au fost – 7 sportivi – care au obþinut calificarea dup„ concursuri de calificare la aceste jocuri olimpice; Luca Roxana a fost al 8-lea sportiv, tot la patinaj artistic, care a reu∫it, cu puþin noroc, s„ se califice. Œns„, din nefericire, delegaþia noastr„ olimpic„ a fost compus„ din mult mai mulþi sportivi ∫i, astfel, resursele puþine care au fost afectate acestor sporturi de iarn„ s-au dus Óntr-o direcþie de mas„, ca s„ spunem a∫a. Totu∫i, noi credem – ∫i eu cred – c„ visul oric„rui sportiv este s„ participe la olimpiad„ ∫i puþini au aceast„ ocazie, ∫i de aceea trebuie s„-mi scot p„l„ria ∫i s„ ne scoatem cu toþii p„l„ria ∫i s„-i trat„m cu respectul cuvenit, indiferent dac„ s-au calificat sau s-au dus, din alte considerente, au fost nominalizaþi, din alte considerente, la aceast„ olimpiad„.

Faptul c„ au ajuns acolo, la Salt Lake City, a Ónsemnat o serie de renunþ„ri ∫i cred, cu toat„ convingerea, c„ e un rezultat deosebit, mai ales c„, din p„cate, ramurile de sport hibernale din Rom‚nia sunt subfinanþate.

Citesc Ón continuare, dau citire tuturor acelor sportivi care au reu∫it s„ participe Óntr-o prob„ olimpic„ sub culorile Rom‚niei, dincolo de cei 7 pe care i-am menþionat deja: Dana Cojocea ∫i Alexandra Rusu, la biatlon; Florian Enache, Adrian Duminicioiu, Teodor Demetriad ∫i Iulian Pocioianu, la bob; Cristian Stanciu, Marian Tican, Eugen Radu ∫i Robert Deleanu, la sanie; Iakob Endrio ∫i Daniela Oltean, la patinaj vitez„; Alexandra Munteanu, la schi ∫i at‚t.

™i permiteþi-mi s„ nominalizez ∫i pe cei mai buni antrenori la sporturile de iarn„, Ón momentul de faþ„, din Rom‚nia: Marton Simon, la biatlon, ∫i Csiszer Judit, short track, la patinaj pe pist„ redus„, ∫i Hodos Laszlo, la bob.

Œn Óncheiere, a∫ vrea s„ fac c‚teva consideraþii, pornind de la declaraþia antrenorului Marton Simon, antrenorul celei mai bune sportive din Rom‚nia la sporturile de iarn„. Domnul Marton Simon a explicat astfel participarea

delegaþiei noastre la olimpiad„. C.O.R. a asigurat asistenþ„ medical„. Pe baza deciziei Comitetului Olimpic Rom‚n, din p„cate, aceast„ asistenþ„ a fost asigurat„, Ón loc de un medic, de o asistent„ medical„, aceasta neav‚nd nici m„car medicamentele necesare. Pentru starea Ón care au ajuns mai mulþi sportivi, pentru c„ s-au Ómboln„vit de grip„ la olimpiad„, ar fi trebuit o medicaþie, dar acest lucru nu a fost asigurat ∫i, astfel, rezultatele au l„sat de dorit.

Totu∫i, sportivii no∫tri au fost trataþi, dar de un medic american, cu o anumit„ bun„voinþ„. Œmi pare r„u c„ astfel s-a dus pe apa s‚mbetei munca noastr„ de mai mulþi ani.

Concluziile faþ„ de participarea noastr„ la aceast„ olimpiad„, dincolo de p„rþile bune, ar fi cam urm„toarele: trebuie neap„rat þinut„ o analiz„, trebuie neap„rat reg‚ndit„ politica sportiv„ ∫i mai ales politica vizavi de sporturile de iarn„.

St„m foarte prost, avem lacune, carenþe deosebite Ón ceea ce prive∫te medicaþia sportiv„, ∫i dac„ medicina sportiv„ din Rom‚nia nu va reu∫i s„ revin„ Ón elita medicinii sportive, vom avea foarte mari probleme.

Œn Salt Lake City, Ómi povesteau sportivii ∫i antrenorii la aeroport, dup„ revenirea Ón þar„, delegaþiile serioase – Germania, Norvegia, Statele Unite ∫i a∫a mai departe – aveau controale zilnice din partea medicilor proprii. Se preleva s‚nge, se analiza acea prob„ de s‚nge ∫i, pe baza ei, Ón fiecare moment ∫tia antrenorul situaþia, starea Ón care era sportivul, modul Ón care trebuie administrat„ medicaþia, modul Ón care trebuie f„cut„ preg„tirea sportiv„, pentru ca rezultatul s„ fie optim, ciclul de preg„tire s„-∫i ating„ v‚rful, exact Ón momentul concursului.

Din p„cate, la noi, metodele sunt arhaice, f„r„ s„ se fac„ apel la medicina modern„, la tehnica de v‚rf Ón acest domeniu. ™i nu m„ g‚ndesc la dopaj, ci la medicina permis„ de mi∫carea olimpic„, de mi∫carea sportiv„.

A doua problem„ este legat„ de bazele sportive. Dac„ ne uit„m Ón þar„, de exemplu, mergem la Sinaia, g„sim acolo o pist„ de bob demn„ de orice muzeu al satului. Este una dintre ultimele piste artificiale. Acest lucru n-ar fi foarte r„u, pentru c„ la Saint Moritz este singura pist„, practic, artificial„ din lume, pe care se fac concursuri de cup„ mondial„. Œns„, la Sinaia, aceast„ pist„ este Ón paragin„, n-a mai fost reparat„, reÓnnoit„ de c‚þiva ani buni, prezint„ adev„rate pericole ∫i chiar nu demult a avut loc acolo un accident Óntr-o curb„, un echipaj de-al nostru a p„r„sit suprafaþa pistei.

Dar putem s„ mergem mai departe ∫i s„ constat„m c„ nu exist„ Ón Rom‚nia ast„zi nici o pist„ artificial„ de patinaj vitez„ sau c„ exist„ numai 5 patinoare artificiale, din care 4 sunt acoperite ∫i unul este descoperit ∫i, bineÓnþeles, c„ astfel este foarte greu cu o baz„ de selecþie minim„ s„ ai un sport de performanþ„, pentru c„, a∫a cum ∫tim cu toþii, pentru a avea rezultate Óntr-un sport, trebuie s„ ai foarte mulþi copii, speranþe, juniori 2, juniori 1, tineret ∫i a∫a mai departe.

Nu Ón ultimul r‚nd trebuie reg‚ndit„ Óntreaga politic„ sportiv„ ∫i eu aici m-a∫ opri, Ón final, la un singur detaliu, ∫i anume politica de imagine a Televiziunii Rom‚ne, care este o televiziune public„. Œn opinia mea, este o grav„ gre∫eal„ c„ televiziunea public„ se concentreaz„ doar asupra fotbalului, Ón ceea ce prive∫te campionatul naþional. Este un monopol pe care se bat deopotriv„ televiziunile private ∫i televiziunea public„ ∫i, spre deose-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 bire de alte þ„ri care au un tratament echitabil al sporturilor, fotbalul domin„ totul Ón Rom‚nia.

Œn opinia mea, dac„ forurile, Guvernul, respectiv ministerul de resort... dar ∫i conducerea Televiziunii, care, Ónc„ o dat„ v„ spun, este o televiziune public„ ∫i ar trebui s„ se ghideze ∫i dup„ alte principii, nu reu∫e∫te o distribuþie echitabil„ a timpilor afectaþi transmisiunilor sportive, Ón afar„ de fotbal, care, din nefericire, ∫i acesta este Óntr-un regres vizibil, nu prea o s„ avem nici un alt sport de echip„.

Trebuie s„ g„sim un echilibru, s„ avem ∫i meciuri de handbal, ∫i meciuri de baschet, de volei, de polo pe ap„ ∫i de hochei, de ce nu, transmise Ón mod regulat pe posturile Televiziunii naþionale.

Desigur, puteþi s„ spuneþi c„ la hochei se mai transmite din c‚nd Ón c‚nd, da, pentru c„ acolo facem un lobby incredibil ∫i, din fericire, sponsorul Ligii naþionale – Connex – pune Óntotdeauna bani frumu∫ei pentru ca respectivul post de televiziune s„ transmit„ un meci sau altul.

Œn concluzie, sporturile de iarn„, participarea noastr„ olimpic„ este, Óntr-adev„r, Óntr-un regres, dar acest regres nu se datoreaz„ sportivilor, nu se datoreaz„ acestor tineri talentaþi, care muncesc, care lucreaz„ Óntr-un mod total neimaginabil sau inimaginabil pentru noi, muritorii de r‚nd, ∫i au performanþe de excepþie.

Eu v-a∫ ruga pe dumneavoastr„ sau a∫ ruga pe cei care pot s„ fac„, s„ ia m„suri Ón acest sens, s„ sprijinim sportul, s„ sprijinim ace∫ti tineri, pentru c„ merit„ s„ sprijinim Ón interesul lor, Ón interesul nostru, al tuturor.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc. Œntre timp a venit ∫i domnul deputat Ionel Olteanu, a∫a c„ Ól invit la microfon.

S-ar putea, Óntre timp, s„ ne onoreze Delegaþia Parlamentului din Maroc ∫i o s„ v„ Óntrerup Ón acel moment, ca s„ salut„m prezenþa Domniilor lor Ón sala noastr„. O s„ v„ anunþ eu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Perioada actual„ este dominat„, Ón mod evident, de transform„ri majore, concentrate pe accelerarea schimb„rilor la nivelul mecanismelor societ„þii, Ón planul funcþion„rii instituþiilor statului ∫i chiar Ón ceea ce prive∫te comportamentul individual.

O dinamic„ nou„ Ó∫i face deja resimþite efectele, ca urmare a unor provoc„ri simultane, determinate de marile tendinþe economice, tehnologice, financiare ∫i socioculturale, care contureaz„ fenomenul mondializ„rii.

Dup„ 50 de ani, iat„, Ón care construcþia european„ a generat multiplicarea structurilor ∫i a instituþiilor, dar Ón primul r‚nd civilizaþie ∫i progres, Uniunea European„ se afl„ Ón plin proces de reflecþie Ón faþa unor provoc„ri, multe dintre ele f„r„ precedent, pentru a identifica r„spunsurile la Óntreb„rile privind un viitor Ónc„ neclar ∫i nesigur.

Lucr„rile Convenþiei europene asupra reformei constituþionale a Uniunii Europene au Ónceput pentru a sistematiza o arhitectur„ normativ„ ∫i instituþional„, prolific„ ∫i

costisitoare, dar mai ales pentru a r„spunde necesit„þii unei eficienþe sporite a structurilor comunitare.

Nu Ónt‚mpl„tor, reforma politic„ ∫i instituþional„ din Rom‚nia, obiectiv prioritar stabilit de Guvernul Adrian N„stase pentru acest an, se Ónscrie Ón contextul preocup„rilor celor mai multe state europene de a se adapta la cerinþele progresului de integrare, la exigenþele cet„þenilor, la imperativele modernit„þii.

Prin propunerile de revizuire a Constituþiei, Partidul Social Democrat relanseaz„, practic, dezbaterea asupra actualiz„rii unor dispoziþii din legea fundamental„, Ón raport de obiectivele naþionale de integrare european„ ∫i euroatlantic„, o dezbatere naþional„ asupra prezentului ∫i viitorului Rom‚niei, Óntr-o Europ„ integrat„, care se dore∫te a fi un dialog flexibil, dar mai ales eficient.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Domnule Olteanu, v„ rog s„-mi permiteþi.

Vrem s„ salut„m, Ón numele tuturor celor prezenþi, delegaþia Parlamentului marocan, condus„ de domnul Mustapha Oukacha.

Le ur„m un îBun venit Ón Parlamentul Rom‚niei!“

Continuaþi, domnule Olteanu!

Unele dintre propunerile formulate se refer„ la stabilirea unor atribuþii distincte pentru Camera Deputaþilor ∫i Senat ∫i modificarea corespunz„toare a procedurii parlamentare de dezbatere ∫i adoptare a legii, cre∫terea eficienþei activit„þii legislative prin reducerea num„rului parlamentarilor, reducerea st„rii de cuprindere a legilor organice, posibilitatea Guvernului de a interveni Ón procesul legislativ, Statutul parlamentarilor, depunerea jur„m‚ntului, imunitatea parlamentarilor, care ar urma s„ primeasc„ Ón principal votul sau opiniile politice exprimate Ón exercitarea mandatului, sancþionarea neparticip„rii parlamentarilor la lucr„rile ∫i activit„þile parlamentare, av‚nd ca efect renunþarea la mandat, Ón condiþiile prev„zute de legea organic„.

De asemenea, alte modific„ri se refer„ la garantarea propriet„þii private, la atribuþiile Curþii Constituþionale, aceasta din urm„ urm‚nd s„ aib„ competenþa controlului tratatelor internaþionale Ónainte de ratificarea lor de c„tre Parlament, la sesizarea pre∫edintelui Senatului, iar, de asemenea, excepþia de neconstituþionalitate s„ poat„ fi invocat„ Ón faþa oric„rui organ de jurisdicþie, precum ∫i de c„tre Avocatul Poporului.

Alt„ propunere de revizuire se refer„ la l„rgirea cadrului constituþional de protecþie a identit„þii minorit„þilor naþionale.

Œn sf‚r∫it, din acest scurt rezumat a∫ mai menþiona ∫i propunerile de revizuire referitoare la Ónt„rirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, propuneri destinate s„ consolideze independenþa justiþiei, s„ fac„ din justiþie o justiþie responsabil„ ∫i apropiat„ de cet„þean.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Œn condiþiile unui orizont de a∫teptare specific unei societ„þi rom‚ne∫ti prea mult ∫i prea greu Óncercat„ de o tranziþie care pare interminabil„, modernizarea democraþiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Ón Rom‚nia nu Ónseamn„ doar armonizarea legislaþiei naþionale cu cea european„, inclusiv revizuirea corespunz„toare a Constituþiei, ci ∫i asigurarea funcþion„rii eficiente a instituþiilor statului, pentru ca toþi rom‚nii s„ poat„ participa la construcþia noii Europe.

Desigur, reforma cere tenacitate ∫i metod„, pentru c„ nu exist„ o alt„ cale practicabil„ dec‚t aceea a democraþiei participative, a c„ut„rii solidare a concluziilor utile care fac posibil ceea ce este necesar. Ea presupune nu numai un efort de imaginaþie ori de voinþ„ a clasei politice, dar ∫i Óncurajarea exercit„rii de c„tre cet„þeni a drepturilor lor ∫i asumarea responsabilit„þilor corelative at‚t la nivel decizional, c‚t ∫i pe plan individual. Pentru c„ este mereu imperfect„, democraþia este totdeauna susceptibil„ de amelior„ri reprezent‚nd, f„r„ Óndoial„, scena potrivit„ pe care pot evolua toþi actorii, oameni politici, magistraþi, funcþionari, societatea civil„ sau, pur ∫i simplu, cet„þenii.

Din aceast„ perspectiv„, menþinerea unor teme de dezbatere ancorate exclusiv Ón trecut, ca ∫i a unui climat artificial, a unei culturi a conflictului nu servesc, f„r„ Óndoial„, construcþiei funcþionale a viitorului, fie ∫i pentru c„ semnificaþia simbolului specific nu poate schimba prin ea Óns„∫i realitatea.

De aceea, Ón contextul Ón care Convenþia European„ va discuta, va dezbate viitorul Europei, viitorul Constituþiei europene, dar ∫i viitorul Rom‚niei credem c„ delegaþia care va reprezenta Parlamentul Rom‚niei trebuie, Ón mod necesar, s„ susþin„ interesele Rom‚niei, interesele Europei, pe baza unui mandat care trebuie s„ fie aprobat de c„tre Parlament. Un asemenea mandat exercitat, bineÓnþeles, ar urma s„ fie examinat, Ón leg„tur„ cu Óndeplinirea sa, cel puþin trimestrial de c„tre Camerele reunite ale Parlamentului.

Cred c„ Óntr-un asemenea demers solidar at‚t pe plan european, c‚t ∫i pe plan naþional, Ón leg„tur„ cu reforma sistemului politic ∫i instituþional, at‚t pe plan intern, repet, c‚t ∫i pe plan european, cred c„ ne putem solidariza Ón leg„tur„ cu un demers care trebuie s„ fie al nostru, al tuturor.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc ∫i eu.

Cu aceasta, prima parte a ∫edinþei s-a Óncheiat. V„ mulþumesc pentru participare.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

V„ rog s„-mi permiteþi s„ declar deschis„ ∫edinþa de ast„zi a Camerei Deputaþilor, cu anunþul tradiþional privind prezenþa. Din cei 345 de deputaþi ∫i-au Ónregistrat prezenþa 285, fiind absenþi 60, dintre care particip„ la alte acþiuni parlamentare 25 deputaþi.

Permiteþi-mi ca p‚n„ la ora 11,00 c‚nd vom Óncepe operaþiunea de vot final la proiectele Ónscrise pe lista de

vot final, s„ parcurgem propunerea legislativ„ privind graþierea ∫i procedura acord„rii graþierii. V-a∫ ruga s„ urm„riþi Ón raportul comisiei. Œn finalul raportului, dup„ lista amendamentelor-anexe, aveþi, practic, forma final„ a proiectului, aceea care include ∫i amendamentele adoptate de comisie.

Pentru fluidizarea parcurgerii textelor, v„ propun s„ mergem direct pe forma final„. A∫adar, la titlul legii, dac„ aveþi vreo obiecþiune? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La art. 1, astfel cum a fost amendat de c„tre comisie,

dac„ aveþi vreo obiecþiune? Nu aveþi.

- Votat Ón unanimitate.

La art. 2 nu au fost amendamente.

- Dac„ aveþi dumneavoastr„ obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului II, astfel cum a fost menþionat Ón raportul comisiei de fond.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

- Art. 3. Dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut

- obiecþiuni. Nici dumneavoastr„. Votat Ón unanimitate.

La art. 4 urm„riþi textul prezentat Ón proiectul final, care cuprinde ∫i amendamentele comisiei. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

- Art. 5, de asemenea, textul reformulat. Textul final prin

- adoptarea amendamentelor.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Art. 6, la alin. 1, nu au fost obiecþiuni. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu. Votat Ón unanimitate. La art. 6 alin. 2, text amendat de comisie. Dac„ aveþi obiecþuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Art. 7. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 8. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 9. Alin. 1 nu a fost amendat.

Dac„ aveþi dumneavoastr„ obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Alin. 2, 3 ∫i 4 urm„riþi-le reformulate prin adoptarea amendamentelor de c„tre comisie.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Votate Ón unanimitate.

Art. 10. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 11 a fost reformulat de comisie. Urm„riþi-l Ón proiectul prezentat Ón raport. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis Ón unanimitate art. 11.

Titlul capitolului III. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 12, 13, comisia nu a avut nici un fel de obiecþiuni. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Art. 14 alin. 1. Nu exist„ nici o intervenþie Ón text. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu. Votat Ón unanimitate.

Art. 14 alin. 2. Urm„riþi textul reformulat de comisie. Nu aveþi obiecþiuni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Votat Ón unanimitate.

Art. 15. Urm„riþi textul reformulat de comisie. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate forma amendat„ a textului.

Art. 16. Urm„riþi, de asemenea, forma reformulat„ de comisie.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat art. 16 Ón formula amendat„ de c„tre comisie.

- Titlul capitolului IV. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Un reprezentant al Comisiei juridice s„ vin„ totu∫i Ón banca ce i se rezerv„. Domnul pre∫edinte al Comisiei juridice nu este?

Domnul deputat B„doiu! Sau domnul profesor Neagu, careva dintre dumneavoastr„, sau am‚ndoi, mai bine, ca s„ v„ þineþi de ur‚t unul altuia ∫i s„ v„ consultaþi. V„ rog s„ veniþi Ón faþ„, Ón banca comisiei.

Art. 17, Ón forma iniþial„.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 18, Ón forma final„. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 19. Urm„riþi textul amendat de comisie.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 20. Nu aveþi obiecþiuni.

rom‚ne∫ti, reflectat ca atare Ón strategia naþional„ de privatizare a anului 1999.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul Rom‚niei a elaborat la vremea respectiv„ ∫i, mai t‚rziu, Ón anul 2000 Ordonanþa nr. 98, care modifica ordonanþa de Ónfiinþare a TAROM-ului nr. 45/1997.

Principalul motiv al modific„rii l-a reprezentat faptul c„ actul normativ, respectiv Ordonanþa nr. 45/1997, conþinea o serie de derog„ri de la principiile legislaþiei privatiz„rii ∫i ale legislaþiei comerciale Ón general. Astfel, dispoziþiile Ordonanþei nr. 45 a c„ror modificare a fost realizat„ prin Ordonanþa nr. 98/2000 se refer„ la cuantumul capitalului social, respectiv actualizarea acestuia, cota-parte din acþiunile deþinute de stat Ón Compania TAROM, care ar putea fi scoas„ la v‚nzare, regulile de organizare ∫i funcþionare a Companiei TAROM ulterior procesului de privatizare, regulile privind majorarea capitalului social ∫i impozitarea Ón Rom‚nia, prin reþinerea la surs„ a veniturilor realizate de rezidenþi din Statele Unite din contractele de leasing cu TAROM-ul.

Modificarea Ordonanþei nr. 45/1997, inclusiv a anexei, are ca efect, pe de o parte, armonizarea acestui act cu legislaþia comercial„ Ón vigoare, iar pe de alt„ parte, spore∫te atractivitatea societ„þii TAROM Ón procesul de privatizare.

V„ mulþumesc.

Votat Ón unanimitate.

Art. 21. Forma final„ amendat„ de comisie. Nu aveþi amendamente nici dumneavoastr„ respinse, nici obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului V. Dispoziþii finale.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 22, Ón forma prezentat„ de comisie. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Art. 23. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Parcurg‚nd toate textele legii ∫i adopt‚ndu-le,

Trecem la urm„torul proiect, cel privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/1997 privind Ónfiinþarea Societ„þii Comerciale îCompania Naþional„ de Transporturi Aeriene Rom‚ne – TAROM“ — S.A.

Urm„riþi, v„ rog, raportul comisiei.

Rog iniþiatorul s„ prezinte acest proiect.

## **Domnul Dan Banciu —** _consilier, Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei:_

Privatizarea Societ„þii Comerciale îCompania Naþional„ de Transporturi Aeriene Rom‚ne — TAROM“ — S.A. a reprezentat unul dintre obiectivele majore ale politicii

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Antal.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œncep prezentarea raportului prin a menþiona c„ acest proiect de lege a fost adoptat de Senat Ón forma prezentat„ de Guvern, Ón ∫edinþa din 31 octombrie 2001. Œn conformitate cu prevederea art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a examinat proiectul de lege Ón ∫edinþa din 20.02.2002 ∫i a hot„r‚t, cu 20 de voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, s„ avizeze favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise prezentate Ón anex„, ∫i propune supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputaþilor.

Amendamentele admise se refer„ la: completarea titlului ordonanþei, la eliminarea din articolul unic a prevederii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, Ónlocuirea Ón toate articolele ∫i alineatele ordonanþei a sintagmei îMinisterul Transporturilor“, cu sintagma îMinisterul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei“, respectiv a sintagmei îordin al ministrului transporturilor”, cu sintagma îordin al ministrului lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuinþei”. Totodat„, asigurarea controlului statului la Societatea Comercial„ TAROM, companie de interes naþional, aplicarea cu prec„dere a convenþiilor ∫i acordurilor internaþionale, semnate de Rom‚nia faþ„ de prevederile ordonanþei, necesitatea republic„rii Ordonanþei Guvernului nr. 45 din 1997 astfel cum a fost modificat„ prin Legea nr. 136 din 1998 ∫i prin prezenta lege.

Œn raport de obiectul ∫i conþinutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

V„ mulþumesc ∫i eu.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la discuþii generale? Dac„ nu sunt doritori pentru intervenþii generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dac„ aveþi vreo obiecþie? Comisia nu a avut.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic reformulat de comisie potrivit amendamentului 2.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate amendamentul 2, deci noul cuprins al art. I.

Titlul ordonanþei. Urm„riþi amendamentul 3. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate amendamentul 3, deci noul titlu al ordonanþei.

Art. I al ordonanþei. Urm„riþi amendamentul 4. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

La art. 2 din ordonanþ„ comisia nu a avut amendamente.

Dac„ aveþi dumneavoastr„ obiecþiuni la alin. 1? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Pentru art. 2 alin. 2 urm„riþi amendamentul 6.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul 6 ∫i, Ón consecinþ„, noul alin. 2 al art. 2.

Pentru alin. 3 al art. 2 nu a avut obiecþiuni comisia. La art. 2 alin. 3 dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi. Adoptat Ón unanimitate.

Art. 2 Ón ansamblu.

Votat Ón unanimitate.

La art. 3 alin. 1, formula introductiv„. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

La art. 3 alin. 1 lit. a) urm„riþi v„ rog amendamentul 9. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul 9 ∫i, Ón consecinþ„, noua lit. a). Lit. b), c) ∫i d) de la alin. 1, comisia n-a avut amendamente.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi.

Adoptat Ón unanimitate.

Art. 3 alin. 2, urm„riþi amendamentul 13.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

S-a admis Ón unanimitate amendamentul 13, deci noua formul„ a alin. 2 din art. 3.

La punctul 15 aveþi amendamentul comisiei cu privire la introducerea unui nou alin. 4.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 15 ∫i, Ón consecinþ„, se introduce alin. 4.

La art. 6 dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat Ón unanimitate art. 6 potrivit amendamentului 16. La art. 7 alin. 1 comisia n-a avut amendamente. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La alin. 2 comisia n-a avut amendamente.

Dac„ dumneavoastr„ aveþi? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La art. 7 alin. 3, urm„riþi amendamentul 18. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

La art. 7 comisia ne propune, prin amendamentul 19, un nou alin. 4.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La art. 8 comisia ne propune, prin amendamentul 20, abrogarea.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 20? Nu. Admis amendamentul, abrogat textul.

La art. 9 alin.1, comisia propune s„ r„m‚n„ Ón aceea∫i formul„.

Dac„ aveþi dumneavoastr„ obiecþiuni? Nu. Admis Ón unanimitate.

Art. 9 alin. 2, de asemenea, nemodificat. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Art. 9, Ón ansamblu. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

La art. 10, urm„riþi amendamentul 23.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat Ón unanimitate. Deci se abrog„ alin. 1 al art. 10. Art. 11 r„m‚ne nemodificat. Dac„ aveþi dumneavoastr„ obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La art. 12 care se abrog„. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Art. 13, 14, de asemenea, urmeaz„ s„ se abroge. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Art. 15 r„m‚ne Ón formula iniþiatorului.

Art. 16 ∫i 17, de asemenea, urmeaz„ s„ se abroge. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate Ón unanimitate.

Art. 18, 19 r„m‚n Ón aceea∫i formul„.

Art. 20, urm„riþi punctul 30. Comisia propune s„ r„m‚n„ Ón aceea∫i variant„.

La punctul 31, urm„riþi v„ rog alin. 6 ∫i 7. A∫ ruga Comisia de industrii, care face cele mai grele rapoarte, s„ Óncerce s„ se orienteze dup„ raportul-tip, pentru c„ este foarte greu s„ urm„rim care sunt textele Ón care aþi intervenit, care sunt cele unde n-aþi intervenit. La unele menþionaþi înemodificat“. Ce s„ Ónþeleag„, de pild„, colegii no∫tri cu privire la art. 18 ∫i 19?

La punctul 31, cele dou„ alineate ale art. 20 s„ r„m‚n„ Ón aceea∫i formul„. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La punctul 32 din raport, alin.1 al art. 21 urmeaz„ s„ fie abrogat.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La punctul 33 cu privire la punctul 19, anex„ la Ordonanþa nr. 45/1997, comisia propune s„ r„m‚n„ nemodificat. Dac„ aveþi dumneavoastr„ obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate. Art. II. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Unanimitate.

Art. III. alin. 1. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Art. III alin. 2. Dac„ aveþi obiecþiun?. Nu. Votat Ón unanimitate.

Art. III alin. 3. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Anexa de la punctul 38 din raport. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat„ Ón unanimitate.

Introducerea Ón anex„ a unui nou art. II. Urm„riþi-l la punctul 39.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Parcurg‚nd textele raportului ∫i ale proiectului de lege, urmeaz„ s„ supunem acest proiect votului dumneavoastr„ final Ón condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi, v„ rog s„ urm„riþi Ón continuare lista pentru votul final ∫i s„ parcurgem aceste proiecte.

Punctul 1. Propunerea legislativ„ privind creditul agricol, ce urmeaz„ a fi votat„ Ón condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenþi, 285 de deputaþi.

Punctul 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 154/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ∫i funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe, lege de asemenea care urmeaz„ s„ fie votat„ Ón condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„?

Abþineri dac„ sunt?

Adoptat cu 266 voturi pentru, 19 Ómpotriv„, nici o abþinere.

Domnul deputat Boc dore∫te s„ justifice votul negativ. Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat Ómpotriva proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 154/2001 pentru modificarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ∫i funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe.

Am votat Ómpotriva acestei legi, Óntruc‚t n-a fost acceptat Ón plen amendamentul potrivit c„ruia Serviciul de Informaþii Externe ar avea dreptul s„ Ónfiinþeze persoane juridice sub acoperire, cu acordul Parchetului General, pe o durat„ determinat„ ∫i pentru un scop precis ∫i prin reevaluarea periodic„ a utilit„þii acestor persoane juridice sub acoperire.

Œn acest moment, nu exist„ nici un fel de control asupra acestui serviciu secret, cu privire la posibilitatea utiliz„rii persoanelor juridice sub acoperire.

Noi am apreciat ∫i apreciem c„ Óntr-o societate democratic„ serviciile secrete trebuie s„ fie supuse unui control, pentru c„ ∫i Óntr-o societate democratic„, inclusiv Ón Rom‚nia, maxima lui Montesquieu este permanent Ón actualitate, Ón sensul c„ oricine deþine puterea are tendinþa de a abuza de ea, iar Ón acest moment, prin prero-

gativele pe care le-am conferit Serviciului de Informaþii Externe, i-am dat chiar ustensilele, uneltele prin care s„ abuzeze de puterea conferit„ de lege.

Sper„m ca acest lucru s„ fie Óndreptat la Senat, pentru a face din aceast„ Lege privind organizarea ∫i funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe o lege democratic„ ∫i nu o lege bazat„ pe secretomanie, exclus„ oric„rui control din partea societ„þii civile. V„ mulþumesc.

## Mulþumesc.

La punctul 3, proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea ∫i completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construcþii, lege ce urmeaz„ a fi votat„ Ón condiþiile art. 74 alin.(1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? 33 de voturi Ómpotriv„. Abþineri dac„ sunt. Dou„ abþineri.

Cu 251 voturi pentru, 33 Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, s-a votat proiectul de lege.

Domnul Oltean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, dore∫te s„-∫i explice votul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat Ómpotriva acestui act normativ, apreciind c„ prin votul pe care ast„zi majoritatea l-a acordat nu se realizeaz„ aplicarea principiului descentraliz„rii locale, a principiului descentraliz„rii deciziei administrative ca un principiu fundamental al autonomiei locale, ci dimpotriv„, ast„zi se realizeaz„ un transfer abuziv de atribuþii de la primarul general al Capitalei la primarii de sectoare.

Prin votul dumneavoastr„ de ast„zi nu aþi f„cut altceva dec‚t s„ Ónc„lcaþi prevederile constituþionale ∫i prevederile Legii nr. 215/2001.

Partidul Democrat, consecvent principiului descentraliz„rii locale, ca un principiu fundamental al autonomiei locale, a militat ∫i militeaz„ pentru aplicarea acestuia. Dar, Ón situaþia dat„, prin votul de ast„zi, ceea ce s-a reu∫it este un transfer de putere, un transfer prin care primarii de sectoare vor putea mult mai bine s„ serveasc„ clientela politic„.

Ceea ce Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti nu a reu∫it prin Hot„r‚rea nr. 245/2002, care a fost anulat„ de c„tre Curtea Suprem„ de Justiþie ca fiind nelegal„ ∫i netemeinic„, a reu∫it ast„zi Guvernul, prin m‚na lung„ a majorit„þii parlamentare existente Ón Camera Deputaþilor.

Ast„zi, domnilor colegi, s-a produs un abuz, un abuz pentru care, Óntr-un fel sau altul, dumneavoastr„ v„ veþi face responsabili. Œncep‚nd de ast„zi, primarii de sectoare vor putea s„ emit„ autorizaþii lini∫tiþi, iar constructorii din municipiul Bucure∫ti, susþin„tori ai puterii, vor putea s„ construiasc„ f„r„ grija c„ vor fi depistaþi c„ Óncalc„, Ón mod flagrant, legea.

Vreau s„ v„ spun – ∫i o fac cu toat„ responsabilitatea –, ca unul dintre parlamentarii care are o vechime considerabil„ Ón Parlamentul Rom‚niei, c„ n-am mai Ónt‚lnit de-a lungul anilor mei at‚ta abuz, at‚ta Ónc„lcare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 de lege, at‚ta u∫urinþ„ de modificare a legii, at‚ta dorinþ„ de a servi clientela politic„ prin acte normative.

Œmi exprim, de la acest microfon, Óngrijorarea pentru modul Ón care actuala putere dore∫te s„-∫i serveasc„ clientela, pentru modul Ón care puterea actual„ instituþionalizeaz„ abuzul, instituþionalizeaz„ ilegalitatea.

De aceea, Partidul Democrat va vota Óntotdeauna Ómpotriva acelor acte normative prin care vor fi consacrate ca principii abuzurile ∫i ilegalit„þile. V„ mulþumesc.

Dore∫te ∫i reprezentantul Partidului Naþional Liberal s„ explice votul.

Aveþi cuv‚ntul, domnule deputat!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Una dintre cele mai importante, poate cea mai important„ atribuþie a unui primar este eliberarea autorizaþiilor de construcþie. Prin aceast„ ordonanþ„, Guvernul transform„ municipiul Bucure∫ti, dintr-un municipiu Ómp„rþit pe sectoare, Óntr-o federaþie de ora∫e.

Prin aceast„ ordonanþ„, la nivelul municipiului Bucure∫ti, se va crea un haos, Ón detrimentul cet„þenilor, ∫i aceasta motivat de o eventual„ r„fuial„ politic„, legat de viitorul politic al acestui municipiu.

Credem c„ s-a Ónc„lcat at‚t Constituþia, c‚t ∫i, Ón mod evident, Legea administraþiei publice locale, motiv pentru care Partidul Naþional Liberal a votat contra acestui proiect. V„ mulþumesc.

Mai dore∫te cineva s„ intervin„? Stimaþi colegi,

Am v„zut c„ se verific„ num„rul deputaþilor prezenþi. Œntreb dac„ exist„ vreo contestaþie cu privire la deputaþii care ∫i-au Ónregistrat prezenþa, pentru a face apel nominal. Nu exist„.

Poftiþi!

V„ rog ca la voturile finale s„ se precizeze exact c‚þi au votat pentru, c‚þi au votat Ómpotriv„ ∫i c‚þi s-au abþinut, s„ nu mai sc„deþi din totalul celor care au semnat listele pe cei care voteaz„ Óntr-un fel sau Ón altul, pentru c„ adineauri, la un vot precedent, aþi afirmat c„ sunt 251 voturi pentru. Am num„rat, de curiozitate, c‚þi suntem Ón sal„ ∫i suntem aproape 200. Deci, probabil c„ Óntre timp au mai intrat doi, trei colegi, deci poate suntem 200.

Ca atare, 251 plus 33, care votaser„ Ómpotriv„, erau vreo 280. Lipsesc 80 din cei 280, la ora aceasta, Ón sal„.

Ca atare, v„ rog foarte mult s„ aplicaþi Ón mod corect regulamentul. La voturile finale s„ anunþaþi num„rul de voturi pentru, contra ∫i Ómpotriv„, a∫a cum este normal, s„ nu mai folosiþi lista de prezenþ„ a celor care au semnat pentru prezenþ„, pentru c„ nu este suficient, Ón acest moment. Legile trebuie aprobate cu o majoritate clar„, care s„ fie cea statutar„ prin Constituþie ∫i de regulamentul nostru, ∫i trebuie s„ anunþaþi aceste cifre a∫a cum este normal.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Am anunþat cifrele, a∫a cum este normal. Eu nu comentez deducþiile logice pe care cineva le face Ón leg„tur„ cu o situaþie dat„. Am Óntrebat explicit dac„ cineva contest„ num„rul celor prezenþi Ón sal„ ∫i dore∫te s„ facem apelul nominal; n-am Ónt‚mpinat o asemenea intervenþie.

Œn consecinþ„, þin‚nd cont de sfaturile pe care domnul deputat Chiliman mi le d„, trecem Ón continuare la votul pentru celelalte proiecte de legi.

Punctul 4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activit„þii de soluþionare a petiþiilor.

Cine este pentru? Am rug„mintea s„ v„ exprimaþi cu toþii voturile, pentru c„, Ón alt„ variant„, suntem num„raþi din sal„, pe prezenþ„, nu pe ridicat de m‚ini, ∫i sunt destui care vor s„ fac„ deducþii logice cu privire la diferenþele de num„r„toare.

216 voturi pentru.

Œmpotriv„? Sunt voturi Ómpotriv„? 16 voturi Ómpotriv„. Abþineri? O abþinere.

Cu 216 pentru, 16 Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

V„ reamintesc, acest proiect a fost votat Ón condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliber„rii certificatelor ∫i adeverinþelor de c„tre autorit„þile publice centrale ∫i locale, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 215 voturi pentru. Œmpotriv„? 41 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? 4 abþineri.

Cu 215 pentru, 41 Ómpotriv„, 4 abþineri s-a adoptat proiectul de lege.

La punctul 6, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, a dob‚nzilor ∫i a altor costuri aferente Ómprumuturilor contractate de Societatea Comercial„ îTermoelectrica“ — S.A. Se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 214 voturi pentru. Œmpotriv„? 34 voturi Ómpotriv„.

Abþineri?

Cu 214 pentru, 34 Ómpotriv„, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþional„ Ón Rom‚nia, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 248 voturi pentru. Œmpotriv„? 15 Ómpotriv„.

Abþineri? Dou„ abþineri.

## **Domnul V„s„lie Moi∫**

**:**

Contest„m num„r„toarea! V„ rog s„ mai num„raþi Ónc„ o dat„ voturile Ómpotriv„.

Am o rug„minte pentru reprezentanþii Grupului P.R.M. Œn Parlamentul Rom‚niei comentariile se fac la tribun„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Dac„ cineva dore∫te s„ exprime o obiecþie, s„ ridice o problem„ de procedur„, Ól invit s„ o fac„ civilizat, de c„tre cei care reprezint„ grupul Ón mod legitim.

Domnule pre∫edinte,

Œn numele Grupului parlamentar al P.R.M.-ului, protestez Ómpotriva felului Ón care se num„r„ voturile Ómpotriv„, fotografii se mi∫c„ tot timpul printre noi, ne ecraneaz„, nici m„car nu puteþi s„ num„raþi voturile. V„ rog s„ faceþi ordine Ón sal„!

Mulþumesc foarte mult pentru recomandare.

Rog fotografii s„ r„m‚n„ la locurile lor pentru a nu perturba num„r„toarea voturilor ∫i pentru a nu ecrana vizibilitatea prezidiului c„tre sala de ∫edinþ„.

Domnul deputat Chiliman dore∫te s„ explice votul la proiectul de la punctul 7, aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþional„ Ón Rom‚nia.

Nu voi ridica problema num„rului de deputaþi aflat Ón sal„, care oricum nu este cel pe care-l anunþaþi dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, dar aceasta este o alt„ problem„. Este lume pe sus, pe acolo, sunt ziari∫ti care, dac„ num„r„, o s„-∫i dea seama exact c‚þi suntem Ón sal„, ∫i diferenþele se pot deduce.

Problema, Óns„, pe care vreau s„ v-o spun este c„ acest proiect de lege Ómpotriva c„ruia grupul nostru a votat conþine o prevedere care nu este Ón regul„ — am spus lucrul acesta ∫i c‚nd s-a dezb„tut s„pt„m‚na trecut„ —, ∫i anume aceast„ instituþie care se ocup„ de standardizare Ón Rom‚nia ar fi trebuit s„ r„m‚n„ o instituþie autonom„ din toate punctele de vedere, ∫i nu s„ fie subordonat„, a∫a cum este Ón momentul de faþ„, unuia dintre ministere, pentru c„, prin buget, prin modul Ón care prime∫te banii de la stat, poate fi constr‚ns„ o instituþie din aceasta, de importanþ„ enorm„ pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, poate fi constr‚ns„ s„ abdice de la anumite prevederi de standardizare, pentru ca, temporar, s„ permit„ anumite lucruri cu ni∫te standarde mai sc„zute, Ón interesul unei puteri care este trec„toare acolo, Ón fruntea Guvernului.

Aceast„ ordonanþ„ a fost adus„ Ón perioada c‚nd noi eram la putere ∫i atunci am avut o poziþie foarte clar„ faþ„ de ea. Am Ón continuare, pentru c„ subordonarea acestei activit„þi, a∫a cum s-a f„cut, nu este corect„. Trebuia, cel puþin pe plan bugetar, s„ i se lase acestei instituþii posibilitatea s„ r„m‚n„ autonom„. Œn momentul de faþ„ ea este complet subordonat„ ∫i toate aceste agenþii, de importanþ„ naþional„, care sunt subordonate bugetar, de fapt, devin sclavii instituþiilor care le coordoneaz„. Nu conteaz„ cine este ministru, interesele sunt Óntotdeauna mari ∫i conflictele de interese sunt prezente Ón aceast„ situaþie ∫i absolut vizibile.

Motivul pentru care noi am votat Ómpotriv„, consider‚nd c„ aceast„ chestiune trebuie schimbat„, va fi un amendament al nostru la aceast„ lege pe care-l vom promova c‚t se poate de rapid Ón Parlament.

Mulþumesc, domnule coleg.

La punctul 8, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 146/2001 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor. Se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 246 voturi pentru. Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? Dou„ abþineri.

Cu 246 pentru, 4 Ómpotriv„, dou„ abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Punctul 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 190/2001 pentru modificarea art. 13 din Ordonanþa Guvernului nr. 75/2001 privind cazierul fiscal, lege pentru care sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 236 voturi pentru. Œmpotriv„? 23 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 236 pentru ∫i 23 Ómpotriv„, s-a adoptat proiectul de lege.

Punctul 10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor m„suri pentru diminuarea datoriei publice.

Cine este pentru? 198 voturi pentru. Œmpotriv„? 39 voturi pentru.

Abþineri? 4 abþineri.

198 voturi pentru, 39 voturi Ómpotriv„, 4 abþineri ∫i vreo 25 nu au votat deloc.

Punctul 11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 6/2002 pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Se adopt„ conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 204 voturi pentru. Œmpotriv„? 36 Ómpotriv„.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 204 pentru, 36 Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri s-a adoptat proiectul de lege.

Punctul 12. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. Comisia a propus respingerea acesteia.

Cine este pentru respingerea propunerii legislative? 197 voturi pentru respingere.

Cine este Ómpotriva respingerii? 40 Ómpotriv„. Abþineri? 19 abþineri.

Cu 197 pentru, 40 Ómpotriv„, 19 abþineri s-a respins propunerea legislativ„.

Urm„toarea propunere legislativ„ pentru care se propune, de asemenea, respingerea este cea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ∫i sporuri invalizilor, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Urm„riþi-o la puncul 13.

Cine este pentru? 210 pentru. Œmpotriv„? 65 voturi Ómpotriv„. Abþineri? Nici o abþinere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Cu 210 pentru, 65 Ómpotriv„ s-a respins propunerea legislativ„.

V„ rog. Domnul deputat Chiliman dore∫te s„ explice votul.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Sunt iniþiatorul acestui proiect de lege. Vroiam s„ le mulþumesc celor care au votat Ómpotriva respingerii ∫i cred c„ eroii acestei naþiuni, veteranii de r„zboi, cei care au f„cut ca Rom‚nia s„ arate cum arat„ ea ast„zi pe hart„, cei care ∫i-au sacrificat viaþa ∫i care ast„zi mai sunt Ón viaþ„ Óntr-un num„r foarte mic, num„rul lor descresc‚nd Ón fiecare zi, av‚nd Ón vedere c„ dumneavoastr„ aþi votat Ómpotriva recorel„rii corecte a avantajelor minimale materiale pe care urmau s„ le primeasc„ urmare a acestei legi, cred c„ ∫i ei v„ vor mulþumi. Aþi fi fost, poate, mai mulþumiþi ca ei ast„zi s„ fie toþi la doi metri sub p„m‚nt, pentru ca s„ aveþi con∫tiinþa Ómp„cat„ pentru modul Ón care aþi votat.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Punctul 15. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea Ón unele drepturi economice a locuitorilor Munþilor Apuseni, lege ce urmeaz„ a fi aprobat„ Ón condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 243 pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

V-a∫ ruga s„-mi permiteþi s„ m„ reÓntorc la punctul 14, pe care l-am omis, propunerea legislativ„ privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special de solidaritate pentru construcþia de locuinþe pentru tineri. Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru respingere? 186 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? 40 voturi Ómpotriv„. Abþineri?

## **Domnul V„s„lie Moi∫**

**:**

Suntem 42, domnule pre∫edinte!

V-am spus c„ aveþi tot timpul tribuna la dispoziþie pentru a v„ exprima democratic aici, stimaþi colegi de la P.R.M..

Cu 186 pentru, 40 Ómpotriv„ s-a respins propunerea legislativ„.

Punctul 16. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 8 ∫i 12 din Legea nr. 33/1996 privind repunerea Ón unele drepturi economice a locuitorilor Munþilor Apuseni.

Se propune respingerea acestei propuneri, ca urmare a votului favorabil la cealalt„.

Cine este pentru? 247 voturi pentru respingere. Voturi Ómpotriv„? 36 voturi Ómpotriva respingerii. Abþineri? Dou„ abþineri.

Aveþi vreo problem„, domnule Moi∫? V„ rog. Pentru explicaþia votului, domnul deputat Moi∫.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Aceast„ propunere legislativ„ a fost f„cut„ de c„tre unul dintre deputaþii Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat Bruda∫ca. Ea a avut raþiunea s„ pun„ Ón practic„, de fapt, aceast„ lege, nr. 33/1996, care s-a n„scut liter„ moart„. Pentru c„ legea prevede ni∫te facilit„þi pentru locuitorii din Munþii Apuseni, de fapt, nu inventeaz„ facilit„þi, ci Ói repune Ón drepturi Ón ce prive∫te unele drepturi pe care le-au avut Óntre cele dou„ r„zboaie. Œns„ f„r„ mecanismul financiar Legea nr. 33/1996 a r„mas liter„ moart„, nu a fost aplicat„.

Raþiunea pentru care a fost f„cut„ propunerea legislativ„ de c„tre domnul deputat Bruda∫ca a fost tocmai aceast„ idee, de a pune Ón practic„ Legea nr. 33. Din nefericire, propunerea a fost respins„, astfel c„, pe mai departe, Legea nr. 33/1996 devine neaplicabil„.

Aceasta este raþiunea pentru care grupul nostru a votat Ómpotriva respingerii propunerii legislative. Noi doream s„ fie acceptat„, pentru ca legea s„ poat„ fi aplicat„, nu s„ fie numai un motiv de propagand„ electoral„.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Urmeaz„ ultimul proiect Ónscris pe lista votului final, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea Ón valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate destinate cre∫terii, Óngr„∫„rii ∫i exploat„rii animalelor, precum ∫i a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate, lege ce urmeaz„ a fi votat„ Ón condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 214 voturi pentru. Œmpotriv„? 37 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? O abþinere.

Cu 214 voturi pentru, 37 Ómpotriv„ ∫i o abþinere, a fost adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat B„l„iþ„..., B„l„eþ, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Nu-i nimic, domnule pre∫edinte, c„ mi-aþi gre∫it numele, se apropie Pa∫tele ∫i mielul mi se cuvine din partea dumneavoastr„.

Vreau s„ fac unele observaþii Ón leg„tur„ cu ceea ce am votat noi ast„zi, aici, ∫i s„ motivez, Óntr-un fel, de ce, Ón principiu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a mers pe vot Ómpotriv„.

Avem 17 legi care au fost propuse la votul final, ast„zi. Dintre acestea 11 sunt ordonanþe ale Guvernului, ∫i, dintre acestea 11, 6 sunt ordonanþe de urgenþ„ ale Guvernului ∫i nu ∫tim motivaþia acestor urgenþe pe care ni le propune acest vot final. Dintre elabor„rile legislative normale, parlamentare, 6, dar 4 sunt respingeri. Deci, numai dou„ propuneri legislative au fost acceptate de putere.

Daþi-v„ seama de raporturile care se creeaz„, prin aceast„ îoglind„“, Óntre Guvern ∫i Parlamentul. Poate domnul Gaspar, care reprezint„ aici relaþia Guvern —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Parlament ne va da unele explicaþii cu privire la aceast„ situaþie ∫i la aceast„ subordonare clar„ a Parlamentului Ón faþa Guvernului, ∫i aceast„ ocolire sistematic„ a procedurilor parlamentare normale de elaborare legislativ„.

Ar fi un subiect care ar trebui s„ dea de g‚ndit tuturor deputaþilor, indiferent c„ sunt Ón opoziþie sau la putere. Un principiu este c„lcat Ón picioare ∫i pentru acest principiu ar merita s„ fim mult mai atenþi Ón Parlament!

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Cu aceasta, v„ rog s„ Ómi permiteþi s„ suspend ∫edinþa ordinar„, pentru a trece la ∫edinþa festiv„.

( _™edinþa ordinar„ se suspend„ Óntre orele 11,40-12,40, pentru desf„∫urarea ™edinþei solemne de depunere a jur„m‚ntului de c„tre unii deputaþi._ )*)

## DUP√ PAUZ√

Deschidem ∫edinþa obi∫nuit„. Œl rog pe domnul secretar Borbély s„ vin„ la prezidiu.

P‚n„ c‚nd vor reveni toþi colegii Ón sal„, v-a∫ ruga s„ fiþi de acord s„ aprob„m c‚teva comisii de mediere.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice. Sunt propu∫i domnii deputaþi: B„ncescu Ioan, Neamþu Horia-Ion Selagea Constantin – P.S.D., Ionescu Daniel – P.R.M., S„punaru Nini – P.N.L., Winkler Iuliu – U.D.M.R., Sali Negiat – minorit„þi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi. Sunt propu∫i colegii no∫tri: Andrei Ioan, Motoc Marian Adrian, Suditu Gheorghe – P.S.D., Cri∫an Emil – P.R.M., M„r„cineanu Adrian – P.R.M., Barbu Gheorghe – P.D., Kerekes Károly – U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Unanimitate.

Deputaþii propu∫i Ón comisia de mediere la proiectul Legii gr„dinilor zoologice ∫i acvariilor publice sunt: Florescu Ion, Ciperc„ Vasile Silvicu, Laz„r Maria – P.S.D., Ple∫a Eugen-Lucian ∫i Puzdrea Dumitru – P.R.M., Nan Nicolae – P.D., Dobre Victor Paul – P.N.L..

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 152/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 67/1997 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea Oficiului Naþional al Cinematografiei ∫i constituirea

Fondului cinematografic naþional. Sunt propu∫i colegii no∫tri: Moldovan Carmen-Ileana, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen – P.S.D., Duþu Constantin ∫i B„l„eþ Mitic„ – P.R.M., Kelemen Hunor – U.D.M.R., Gvozdenovici Slavomir – minorit„þi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluþionarea divergenþelor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 al Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraþilor care au fost Ónl„turaþi din justiþie pentru considerente politice Ón perioada anilor 1945-1952. Sunt propu∫i colegii no∫tri: Todoran Pavel, Motoc Marian Adrian, Suditu Gheorghe – P.S.D., Apostolescu Maria – P.R.M., Barbu Gheorghe – P.D., Mogo∫ Ion – P.N.L., Kerekes Károly – U.D.M.R..

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Rog ∫efii grupurilor parlamentare s„ invite colegii Ón sal„.

Urm„torul proiect Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi este propunerea legislativ„ privind reorganizarea grupurilor ∫colare, lege cu caracter organic.

Comisia pentru Ónv„þ„m‚nt, ∫tiinþ„, tineret ∫i sport v„ propune respingerea acestui proiect, Óntruc‚t Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii se afl„ Óntr-un stadiu avansat de elaborare a unui proiect de Lege privind Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar. Comisia Ó∫i susþine acest punct de vedere. Domnul deputat Moisoiu, din partea iniþiatorului.

## Stimaþi colegi,

Legea pe care am propus-o privind reorganizarea grupurilor ∫colare noi consider„m c„ este de o deosebit„ importanþ„. Nu am Ónþeles, de∫i s-au primit reacþii favorabile din partea judeþelor, de ce Ón clipa de faþ„ exist„ un raport negativ, Ómpotriva acestei legi.

Nu vreau s„ insist asupra conþinutului acesteia, pentru c„ dumneavoastr„ toþi aþi primit-o la caset„ ∫i probabil c„ aþi studiat-o, dar este absolut necesar ca Ón clipa de faþ„ s„ se fac„ o distincþie Óntre grupurile ∫colare industriale ∫i liceele de cultur„ general„. Prin existenþa acestor grupuri ∫colare, baza material„ necesar„ pentru formarea viitorilor speciali∫ti poate s„ fie asigurat„. De asemenea, Ón afar„ de baza material„, care este absolut necesar„ — ∫i sublinez Ónc„ o dat„ aceast„ idee — este nevoie de introducerea, de g„sirea, de existenþa Ón consiliul profesoral a unor cadre de specialitate: ingineri, profesori, economi∫ti ∫i a∫a mai departe, Ón funcþie de specificul acestei unit„þi ∫colare.

Baz‚ndu-ne pe experienþa pe care am acumulat-o Ón decursul timpului privind Ónv„þ„m‚ntul ∫colar ∫i profesional, noi am considerat c„ ast„zi este absolut necesar, pentru un Ónv„þ„m‚nt de calitate Ón continuare, ca aceast„ lege s„ fie aprobat„.

Sper s„ nu existe nici un fel de raþiuni politice — dac„ se poate numi astfel o raþiune — care s„ opreasc„ iniþiativa noastr„ ∫i, Ón consecinþ„, s„ aveþi amabilitatea,

*) Stenograma ∫edinþei solemne este publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 29, din 15 martie 2002.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 eventual cer‚nd anumite preciz„ri pentru a vota o lege care este deosebit de important„ Ón clipa de faþ„. Este Legea reorganiz„rii grupurilor ∫colare, Ón care copiii dumneavoastr„, ai no∫tri, vor putea astfel s„ se preg„teasc„ c‚t mai bine, Ón condiþii optime, Ón condiþii Ón care s„ aib„ la dispoziþie o baz„ material„ corespunz„toare, Ón condiþii Ón care cadrele didactice care vor lucra Ón aceste ∫coli s„ aib„ posibilitatea s„ fie rodate, s„ fie special preg„tite, cu o destinaþie corespunz„toare.

Eu, Ón numele iniþiatorilor, v„ mulþumesc pentru Ónþelegerea dumneavoastr„ ∫i cred c„ o veþi adopta. V„ mulþumesc.

Domnul deputat Petre Moldovan, din partea comisiei.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Legea care a fost propus„ de c„tre un grup de deputaþi din cadrul Comisiei pentru Ónv„þ„m‚nt, ∫tiinþ„, tineret ∫i sport este Ón sine o lege interesant„ ∫i vizeaz„ o mai bun„ reglementare a unui domeniu care este Óntr-o oarecare suferinþ„, ∫i anume cel al funcþion„rii grupurilor ∫colare. Av‚nd Óns„ Ón vedere faptul c„ Ón programul Ministerului Educaþiei Naþionale, respectiv Ón Programul de guvernare, exist„ intenþia de a prezenta, Ón timpul cel mai scurt, Parlamentului legi separate pentru organizarea Ónv„þ„m‚ntului preuniversitar, respectiv pentru organizarea Ónv„þ„m‚ntului universitar, Comisia pentru Ónv„þ„m‚nt, ∫tiinþ„, tineret ∫i sport a Camerei Deputaþilor a apreciat c„ aprobarea acestei propuneri legislative ar introduce distorsiuni Óntr-o viziune de ansamblu, Óntr-o viziune general„, pe care Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii ne-o va prezenta Óntr-un timp c‚t se poate de scurt.

Comisia a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, ca acest proiect de lege s„ fie respins, iar elemente din el s„ fie preluate ∫i utilizate Ón momentul Ón care se va elabora proiectul de Lege privind Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar din Rom‚nia.

Œn consecinþ„, v„ solicit„m s„ fiþi de acord cu hot„r‚rea comisiei, ∫i anume cu aceea de a respinge acest proiect de lege.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ple∫a.

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Doar o fraz„! Colegul meu a f„cut un proiect de lege. Comisia apreciaz„ c„ vor face alþii o lege Óntr-un viitor. Care viitor?! Eram de acord cu comisia dac„ spunea: îNoi avem programat ca peste 30 de zile s„ apar„… nu ∫tiu ce.“ Este nedrept, este necinstit s„ am‚n o iniþiativ„ legislativ„ pentru o dat„ a priori, care nu ∫tie nimeni c‚nd va fi. V„ rog frumos s„ se þin„ cont de aceast„ situaþie.

Dac„ este a priori, atunci nu este chiar a∫a cum spuneþi dumneavoastr„, distinse coleg. Poftiþi, domnule deputat!

A∫a cum a ar„tat ∫i domnul Moldovan, Ón comisie am dezb„tut mult ∫i am cerut multe informaþii privind aceast„ lege. Vreau s„ v„ spun c„ toat„ lumea este de acord c„ aceste grupuri ∫colare au avut, au ∫i trebuie s„ aib„ un rol important Ón sistemul de educaþie preuniversitar„ din Rom‚nia. Deci nimeni nu se Óndoie∫te de acest lucru. Dar eu, ∫i nu numai eu, ci majoritatea din comisie am susþinut ideea c„ nu poate s„ fie f„cut„ o lege special„ pentru o anumit„ categorie de ∫coli din sistemul preuniversitar, pentru c„, atunci, putem s„ venim s„ mai facem una pentru liceele de o anumit„ categorie, pentru gimnazii ∫i a∫a mai departe. Vreau s„ spun c„ unele dintre prevederile propuse de colegii no∫tri, corectate dup„ discuþii cu cei din teritoriu, sunt de luat Ón considerare. Deci toate acestea trebuie s„ se reg„seasc„ Óntr-o lege unitar„ ∫i nu putem s„ scoatem legi separate pentru fiecare domeniu. Acesta a fost motivul esenþial.

Eu apreciez Ón mod deosebit munca f„cut„ de colegii no∫tri, domnul Moisoiu ∫i domnul Ionescu, ∫i eu cred c„, nu a∫a cum a spus domnul Ple∫a, nu ∫tiu Ón ce termen va fi, dar va fi Óntr-un termen foarte scurt, eu b„nuiesc c„ Ón legislatura aceasta vom avea, dac„ nu cel mai t‚rziu Ón toamn„, aceste legi Ón care s„ preciz„m clar poziþia faþ„ de aceste grupuri ∫colare, poziþie care, repet, este de susþinere ∫i de ridicare a activit„þii acestora la un nivel corespunz„tor Ónv„þ„m‚ntului preuniversitar din Rom‚nia.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, stimate coleg. Domnul Anghel Stanciu, din partea comisiei. Sau interveniþi Ón nume propriu, domnule deputat?

Din partea tuturor.

Chiar pe toþi nu Ói puteþi reprezenta!

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, vreau s„ Ómi cer scuze. Nu s-a mai Ónt‚mplat o astfel de situaþie, dar noi eram Óntr-o ∫edinþ„ de analiz„ cu domnul vicepre∫edinte Duv„z, a∫a cum a dispus Biroul permanent. Pot s„ v„ anunþ, spre a nu avea emoþii, c„ am ie∫it bine la controlul pe care l-a efectuat domnul vicepre∫edinte ∫i care a r„mas cu ceilalþi colegi ai mei din birou la analiz„.

Œn ceea ce prive∫te aceast„ lege, domnule pre∫edinte, lucrurile pot fi ∫i simple, pot fi ∫i complicate. Spunem acest lucru pentru c„ ideea Ón sine nu este rea, ∫i aceasta s-a v„zut din analiza materialelor care au venit din teritoriu de la domnii inspectori generali, ∫i cred c„, cu puþin„ disponibilitate din partea ministerului, se putea g„si o formul„ pentru aceste grupuri ∫colare, care sunt Óntr-o anumit„ suferinþ„ Ón acest moment, pentru c„ toþi vrem s„ ne facem preoþi, vrem s„ ne facem contabili, economi∫ti, brokeri ∫i a∫a mai departe, ∫i nu mai are cine s„ trag„ cizma. Ele au fost g‚ndite Óntr-o anumit„ perioad„, sunt exager„ri ca s„ le facem cum au fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 atunci, dar trebuie menþinute, pentru c„ vor asigura, p‚n„ la urm„, acea forþ„ de munc„, acea manualitate de care Óncepe s„ se simt„ din ce Ón ce mai mult nevoie.

Cred c„ dac„ ministerul ar fi disponibil ∫i ar renunþa la acest argument, c„ îvom face noi alta ∫i mai frumoas„, ∫i mai dr„g„stoas„“ ∫i a∫a mai departe, care este un argument, evident, dar nu cred c„ este cel de baz„, ar fi de acord distinsa noast„ coleg„ — pentru c„ eu o consider Ónt‚i membru al comisiei ∫i apoi ministru —, ca s„-l mai trimitem o dat„ la comisie, s„-l mai îperiem“ Ómpreun„ cu ministerul ∫i s„ g„sim o anumit„ form„. Altfel, ideea ca numai ceea ce vine de la minister s„ se aprobe va crea Ón aceast„ comisie — pe care o conduc de cinci ani — o disensiune care nu a existat nici pe vremea þ„r„ni∫tilor, ∫i o falie, ∫i, din aceasta, va pierde legea ca atare. Noi le vom trece exact Ón forma Ón care vin de la Guvern ∫i cu o vitez„ fantastic„, ∫i nu ne mai puteþi critica c„ am Ónt‚rziat, dar veþi pierde acel laborator care a funcþionat ∫i Ónc„ funcþioneaz„ cu grij„ spre soarta Ónv„þ„m‚ntului rom‚nesc, modific‚nd ceea ce este de modificat ∫i colabor‚nd f„r„ a ni le asuma, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ luaþi toate legile de la Ónv„þ„m‚nt ∫i veþi vedea puþine cazuri Ón care amendamentele aparþin domnului deputat Marineci, domnului deputat Napoleon Antonescu ∫i a∫a mai departe — pentru c„ Ói v„d Ón faþ„—, ci ele sunt toate contopite ∫i asimilate ca amendamente ale comisiei.

De aceea, a∫ sugera, pentru c„ nu este nici un cap„t de þ„r„, s„ ne l„saþi s„ ne mai aplec„m o dat„, pentru c„ am Ónþeles c„ au plecat ∫i cei din minister care nu agreau, poate vine alt secretar de stat care agreeaz„, ∫i vom scoate sau vom prelua ideile Ón noua lege care se va face.

Deci rug„mintea mea ar fi, pentru c„ am trimis at‚tea la comisie, haideþi s„ o mai trimitem ∫i pe aceasta, c„ nu este un cap„t de þar„.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte, pentru Ónþelegere.

Doamna ministru Andronescu.

V„ rog s„ v„ exprimaþi ∫i Ón calitate de membru al comisiei, ∫i ca ministru al Ónv„þ„m‚ntului, dac„ puteþi.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _— ministrul educaþiei ∫i cercet„rii:_

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ Ómi permiteþi s„ Ói asigur pe cei doi distin∫i colegi, pe domnii profesori Ionescu ∫i Moisoiu, c„ nu este vorba de nici un fel de conotaþie politic„. Œn acela∫i timp, Ól asigur ∫i pe domnul pre∫edinte Stanciu — dac„ mai era nevoie, pentru c„ ne cunoa∫tem de prea mult„ vreme ca cineva s„-i poat„ da dreptate Domniei sale, c„ aici nu se accept„ dec‚t punctele care vin de la minister, ∫i este o acuzaþie, dup„ p„rerea mea, care nu poate fi susþinut„ cu argumente — c„ nu este vorba de a impune neap„rat un punct de vedere al ministerului, dac„ nu am avea ∫i suficiente argumente pentru acest lucru.

Eu cred c„, a∫a cum este Legea Ónv„þ„m‚ntului Ón acest moment, aceasta asigur„ cadrul de funcþionare normal„ pentru grupurile ∫colare la care se refer„ acest proiect de lege. Œn acela∫i timp, v-am informat ∫i Ón comisie ∫i informez ∫i plenul Camerei Deputaþilor c„ liceele

industriale, grupurile ∫colare sunt cuprinse Óntr-un program PHARE, din care noi vrem s„ le dot„m ∫i s„ le aducem la standardele anului 2002, Ón care ne afl„m. Sper„m s„ realiz„m chiar Óncep‚nd din anul acesta c‚t mai multe din cele pe care le avem Ón reþeaua ∫colar„. Œn al treilea r‚nd, aceast„ dotare presupune, evident, ∫i o restructurare a reþelei de Ónv„þ„m‚nt tehnologic.

Œn al patrulea r‚nd, poate c„ este anul Ón care, extrem de serios, punem problema implic„rii autorit„þilor locale Ón definirea cifrei de ∫colarizare pentru aceste licee, Ón a∫a fel Ónc‚t aceast„ cifr„ de ∫colarizare s„ corespund„ necesit„þilor de pe plan local. Sigur, cu aceast„ ocazie a restructur„rii cifrelor de ∫colarizare se va produce ∫i o restructurare automat„ a acestor grupuri ∫colare; unele vor r„m‚ne, altele nu vor mai r„m‚ne, pentru c„ este firesc s„ r„spundem cu ∫coala dinamicii pieþei muncii pe care o Ónt‚lnim Ón judeþele þ„rii. ™i poate c„, Ón ultimul r‚nd, este vorba de acest proiect de lege a Ónv„þ„m‚ntului preuniversitar, pe care l-am convenit Ómpreun„, noi toþi, Ón Comisia pentru Ónv„þ„m‚nt, ∫tiinþ„, tineret ∫i sport, ∫i domnul pre∫edinte Stanciu ∫tie foarte bine, a∫a cum majoritatea membrilor comisiei cred c„ ∫tiu, c„ acest proiect se afl„ Ón faza de finalizare ∫i vom veni cu el Ón faþa comisiei, unde evident c„ toate amendamentele pe care dumneavoastr„ le veþi g„si de cuviinþ„ puteþi s„ le ad„ugaþi ∫i s„ le votaþi.

De aceea, þin‚nd seama de toate aceste argumente cu care am venit Ón faþa dumneavoastr„, v„ adresez rug„mintea de a vota hot„r‚rea Comisiei pentru Ónv„þ„m‚nt, ∫tiinþ„, tineret ∫i sport.

V„ mulþumesc foarte mult.

Dac„ dore∫te cineva s„ mai intervin„? Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule pre∫edinte, Stimat„ doamn„ ministru,

Stimaþi colegi,

Acest proiect pe care l-am propus ∫i pe care l-am lucrat cu mult s‚rg ∫i cu mult„ experienþ„, av‚nd-o Ón spate at‚t eu, c‚t ∫i domnul Moisoiu, a venit s„ Óncununeze experienþa unei categorii mari de cadre didactice, ∫i anume a acelora care lucreaz„ Ón Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar. Acest proiect este un proiect concret ∫i coerent, care vine Ón sprijinul reformei pe care o dore∫te absolut orice guvern care ar fi la putere. De asemenea, acest proiect, vreau s„ v„ spun, nu ∫tiu dac„ este singurul, dar cred c„ are ∫i acoperire juridic„, deoarece comisia a hot„r‚t ca acest proiect s„ fie trimis Ón toate judeþele þ„rii, ∫i acest proiect a fost dezb„tut ∫i, accentuez, dezb„tut, Ón fiecare unitate ∫colar„ cu speciali∫tii, Ón fiecare inspectorat ∫colar ∫i, din cele 41 de judeþe, ni s-au trimis avize favorabile din 30 de judeþe. Avizele acestea favorabile care s-au trimis au avut Ón ele ∫i o serie Óntreag„ de amendamente, de care noi am þinut cont, ∫i am îÓmbr„cat“ vechiul proiect ∫i l-am supus discuþiei Ón comisie Ón continuare. Acest proiect, care a venit ∫i pe care l-am supus comisiei cu amendamentele, cred c„ are suficient sprijin ∫i moralice∫te ∫i legal, pentru c„ are Ón spate un argument juridic puternic, deoarece are consensul naþional. Œn fond ∫i la urma urmei, oamenii din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar au studiat acest proiect ∫i ne-au trimis avizele d‚n∫ilor, cu avizele inspectoratelor ∫colare, sub isc„litura inspectorilor generali.

Motivaþia a fost, ∫i v„ rog s„ m„ iertaþi c„ v„ mai reþin c‚teva secunde, urm„toarea: Ón urma examin„rii, comisia a hot„r‚t, cu 12 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 pentru, s„ fie respins pentru motivul c„ la Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii se afl„ Óntr-un stadiu avansat elaborarea proiectului de Lege privind Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar. Eu a∫ vrea s„ facem un cumul de idei ∫i de asocieri, pentru c„ noi Óntr-adev„r dorim s„ venim Ón sprijinul populaþiei ∫i dorim ca aceste idei care au fost prinse aici ∫i care reprezint„ un cumul dintr-o anumit„ experienþ„ s„ fie prezentate, pentru c„ necesitarea reformei Ón Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar este deosebit„ la ora actual„, deoarece, dup„ Revoluþie, s„ ∫tiþi c„ Ón multe unit„þi ∫colare exist„ la ora actual„, ∫i acesta a fost laitmotivul principal, un conglomerat de profiluri ∫i meserii pe cele trei filiere – filiera teoretic„, tehnologic„ ∫i vocaþional„. Am g„sit a∫a ceva Ón multe unit„þi ∫colare. Directorii ∫i-au adunat toate cele trei filiere Ón scopul realiz„rii planului de ∫colarizare. ™i, atunci, noi punem problema: este normal ∫i moralice∫te corect s„ aprob„m a∫a ceva c‚nd nu exist„ baz„ material„ suficient„ pentru instruirea normal„, la standardele cerute at‚t de noi, c‚t ∫i de Uniunea European„?

Deci eu vreau s„ spun c„ acest proiect vine Ón sprijinul oriec„rui tip de reforme, av‚nd Ón spate o experienþ„ a cadrelor didactice din toat„ þara ∫i cu aportul juridic, a∫a cum am exprimat anterior, care are Ón spate vocaþia ∫i puterea juridic„ a unui referendum naþional.

Am uitat s„ Ómi cer scuze, pentru c„ eram cu domnul ambasador al Ucrainei ∫i nu am putut s„ fiu de la prima prezentare, dar am Ónþeles c„ domnul pre∫edinte Stanciu a cerut retrimiterea la comisie, motiv pentru care ∫i eu doresc acest lucru, dac„ d‚nsul a argumentat, ca s„ nu se piard„ ni∫te idei valoroase ∫i s„ fie Óntr-adev„r Óncorporate, dar Óntr-adev„r s„ fie acceptate, pentru c„ este o experienþ„. Noi dorim s„ lucr„m constructiv, ∫i nu distructiv.

V„ mulþumesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„. Doamna ministru Andronescu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule profesor,

Dac„ aþi f„cut referire la experienþa mea Ón ceea ce prive∫te Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar, eu a∫ Óndr„zni, de∫i nu Ómi st„ Ón general Ón fire, s„ v„ invit la o discuþie despre problemele Ónv„þ„m‚ntului preuniversitar ∫i, dac„ veþi constata c„ ele Ómi sunt necunoscute, atunci eu nu am dec‚t s„ vin la acelea∫i microfoane ∫i s„ susþin c„ aþi avut dreptate.

Œnc„ o dat„ v„ m„rturisesc c„ aceast„ lege chiar nu cred c„, a∫a cum este ea redactat„, era necesar„ ∫i v„ voi argumenta pe fiecare articol pe care dumneavoastr„ l-aþi prezentat aici. Spuneþi Ón art. 1: îŒn cadrul grupurilor ∫colare industriale ∫i al liceelor industriale vor funcþiona, de regul„, clase de specialitate tehnologic„ pentru care exist„ baz„ material„“, dar, cu aceast„ precizare pe care

dumneavoastr„ aþi f„cut-o, îde regul„“, nu facem dec‚t s„ ne racord„m la realitatea de ast„zi, a∫a cum este ea. De regul„, funcþioneaz„ Ón grupurile ∫colare clase din filiera tehnologic„.

Art. 2: îClasele de filier„ teoretic„ din cadrul grupurilor ∫colare...“, spuneþi dumneavoastr„, î...trebuie s„ funcþioneze numai Ón liceele de cultur„ general„.“ Eu cred c„ acest lucru nu este potrivit ∫i nu am face, dac„ am accepta o asemenea propunere, dec‚t s„ trimitem, dac„ vreþi, ∫i mai aproape de margine aceste grupuri ∫colare, pentru c„ acele clase care sunt de informatic„, de ∫tiinþe etc. nu fac dec‚t s„ ridice nivelul de ansamblu al elevilor care opteaz„ pentru aceste grupuri ∫colare ∫i, Ón ansamblul s„u, grupul ∫colar este avantajat de prezenþa unei asemenea clase. Cu at‚t mai mult, chiar ∫i Ón interiorul liceului, dup„ ce opþiunea a fost exprimat„, eu cred c„ prezenþa unor astfel de clase nu reprezint„ dec‚t, dac„ vreþi, þinta c„tre care pot s„ tind„ ∫i cei care nu au reu∫it s„ intre Ón aceste clase, s„ recunoa∫tem, mai c„utate dec‚t cele din filiera tehnologic„.

Œn art. 3 vorbiþi despre dimensionarea ∫i comasarea unit„þilor ∫colare din grupul celor industriale, î...Ón funcþie de cerinþele comunit„þii locale.“ V„ spuneam c„ pentru prima dat„ anul acesta autorit„þile locale chiar sunt implicate direct Ón stabilirea cifrelor de ∫colarizare pentru toate meseriile care sunt neceare pe teritoriul respectivei autorit„þi. Deci, iat„, aici, noi, dac„ vreþi, am ∫i r„spuns acestui deziderat. De aceea, art. 4, prin care introduceþi posibilitatea de transferare a cadrelor didactice, pentru c„ realiz„m aceast„ mi∫care de clase, nu ∫i-ar mai justifica, dup„ p„rerea mea, rolul ∫i nu ar face dec‚t s„ creeze perturbaþii de care sistemul de Ónv„þ„m‚nt are din ce Ón ce mai rar nevoie.

V„ mulþumesc foarte mult ∫i m„ bazez pe Ónþelegerea dumneavoastr„ ∫i pe Ónþelegerea faptului c„ nu este pornirea faþ„ de o lege a unui iniþiator care nu face parte din partidul de guvern„m‚nt, ci, pur ∫i simplu, este, dac„ vreþi, convingerea mea, cu experienþa mea de ∫coal„ ∫i cu simþul realit„þii sistemului de Ónv„þ„m‚nt pentru zona aceasta pe care dumneavoastr„ Óncercaþi s„ o reglementaþi prin acest proiect de lege.

V„ mulþumesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Stanciu.

## Domnule pre∫edinte,

Vin cu o chestiune de procedur„, Ón sensul c„, practic, acest proiect de lege, av‚nd amendamentele rezultate din teritoriu ∫i, practic, reformulat faþ„ de forma sa iniþial„, nu are avizul Consiliului Legislativ.

Eu v-a∫ solicita, domnule pre∫edinte, s„ o retrimitem ∫i la comisie, ∫i la Consiliul Legislativ, s„ vedem ce spune ∫i Consiliul Legislativ ∫i cred c„ este o soluþie de compromis.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

V„ rog, domnule deputat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Nu vreau s„ m„rim aria de discuþie. At‚ta vreau s„ punctez, faptul c„ exist„ o mic„ diferenþiere Óntre modul cum a prezentat doamna ministru, a∫a cum Ónþelege d‚nsa, deci arhitectura acestor grupuri ∫colare, ∫i a∫a cum o Ónþeleg eu. Problema de fond care se pune, pe care am Ónþeles-o eu ∫i colegul meu ∫i ceilalþi din teritoriu care se ocup„ de Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar, este urm„toarea: calitatea Ónv„þ„m‚ntului pe filier„ teoretic„, indiferent pe ce grup ∫colar am spune noi — s„ lu„m, de exemplu, profilul filologie dintr-un grup ∫colar industrial de metalurgie, de petrol sau de mine, faþ„ de ceilalþi care absolvesc acela∫i profil la un liceu de cultur„ general„ sau un colegiu naþional cu acela∫i titlu, cu aceea∫i diplom„ —… sunt total diferite, nivelul calitativ este foarte mare. Din cauza aceasta, eu vin cu argumente puternice ∫i clare Ón favoarea cre∫terii calit„þii at‚t a Ónv„þ„m‚ntului teoretic, care trebuie s„ se fac„ acolo unde el se face, c‚t ∫i a Ónv„þ„m‚ntului tehnologic, pentru crearea unor baze materiale coerente ∫i concrete, pentru realizarea unor muncitori cu bune deprinderi, care s„ fac„ faþ„ Ón procesul de producþie. Aici era problema, pentru c„ dup„ Revoluþie preocuparea pentru Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar a fost mai diminuat„ dec‚t faþ„ de alte tipuri de Ónv„þ„m‚nt ∫i, iat„, s-a diminuat foarte clar calitatea.

Sunt at‚tea ∫i at‚tea sondaje Ón care acest lucru pe care eu l-am reliefat Ón faþa dumneavoastr„ este net Ón favoarea celor spuse de mine, deoarece calitatea Ónv„þ„m‚ntului teoretic, a∫a cum am argumentat, este net diferit„ faþ„ de unit„þile care fac, Óntr-adev„r, Ónv„þ„m‚nt teoretic ∫i au aceea∫i diplom„, Ón definitiv ∫i la urma urmei. Aici este problema. Problema de fond este Ón sensul cre∫terii calit„þii Ónv„þ„m‚ntului at‚t la cel teoretic, c‚t ∫i la cel industrial.

™i Ónc„ o dat„ mar∫ez pe linia pe care a propus-o domnul profesor Stanciu, s„ mergem ∫i s„-l mai, eu ∫tiu, discut„m Ónc„ o dat„, Ómpreun„ cu colaboratorii no∫tri din Ministerul Educaþiei, Ómpreun„ cu doamna ministru, ∫i s„ vedem ∫i avizul Consiliului Legislativ. ™i cred Ón coerenþa ∫i Ón g‚ndirea corect„ a cadrelor care slujesc Ónv„þ„m‚ntul, deoarece eu cred c„ este un interes major general pentru toate cadrele din Ónv„þ„m‚nt, Ón sensul cre∫terii calit„þii. Acest proiect, Ón esenþ„, vine clar Ón sensul cre∫terii calit„þii Ónv„þ„m‚ntului.

V„ mulþumesc.

## ™i eu v„ mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Problema pe care a ridicat-o domnul Stanciu Óntrerupe, practic, orice dezbatere pe fond, pentru c„, potrivit Legii de organizare a Consiliului Legislativ, orice proiect trebuie trimis acestuia pentru obþinerea avizului. Chiar dac„, pe substanþ„, avizul este consultativ, Consiliul Legislativ este, Ón mod obligatoriu, consultat.

Ca atare, nu pot dec‚t s„ m„ Óntreb cum a ajuns Ón plen.

## **Domnul Asztalos Ferenc** _(din loja comisiei):_

A avut avizul!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A, a avut avizul iniþial.

Poftiþi! Doamna ministru Andronescu.

## Domnule pre∫edinte,

Eu sunt de acord s-o Óntoarcem Ónapoi la comisie, pentru c„ sunt convins„ c„ vom g„si acolo, Óntr-un cerc mai restr‚ns, suficiente argumente, la r‚ndul nostru, s„-i convingem pe cei doi colegi ai no∫tri iniþiatori c„ nu avem alte intenþii dec‚t acelea de a g„si cele mai potrivite forme. A∫a Ónc‚t, dac„ propuneþi Óntoarcerea la comisie, cred c„ nu este lucrul cel mai r„u.

V„ mulþumesc.

Sunteþi cu toþii de acord pentru restituirea la comisie? Mulþumesc.

A∫ vrea s„ adaug ∫i eu la ce a spus distinsa noastr„ coleg„ sfatul pentru iniþiator de a da concreteþe bunelor intenþii, pentru c„, a∫a cum este alc„tuit Ón prezent, proiectul nu prea are substanþ„.

Deci toat„ lumea este de acord s„-l restituim comisiei.

Urm„torul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportului Internaþional Bucure∫ti-Otopeni.

Dau cuv‚ntul iniþiatorului.

Poftiþi, domnule ministru!

Aeroportul Internaþional Bucure∫ti-Otopeni este un obiectiv de interes naþional ∫i strategic, cu o importanþ„ deosebit„ Ón sistemul de transport al Rom‚niei, el concentr‚nd o gam„ larg„ de activit„þi cu implicaþii majore Ón domeniile economic, politic, social.

Master planul Aeroportului Internaþional Otopeni, proiectat la nivelul anilor 2010, se fundamenta pe necesitatea cre∫terii capacit„þii de transport de pasageri la circa 6 milioane pe an ∫i la circa 300.000 de tone marf„.

Programul strategic de dezvoltare pe termen lung trebuie Óns„ s„ asigure realizarea unei noi zone terminale pentru pasageri, aerog„ri ∫i platforme de Ómbarcare – debarcare capabile s„ prelucreze peste 15 milioane de pasageri anual, iar un sistem de c„i de rulare care va asigura conexiunea Óntre noile capacit„þi la cele dou„ piste ∫i la celelalte elemente de infrastructur„ aeroportuare existent„, noi accese rutiere dinspre Bucure∫ti – Ploie∫ti la terminalele de pasageri de m„rfuri, accesul actual pe DN1, dup„ cum ∫tiþi, fiind din ce Ón ce mai aglomerat. De asemenea, se preconizeaz„ drumuri interioare, platforme auto, cl„diri tehnologice, platform„ multimodal„ de prelucrare a m„rfurilor ∫i po∫tei, parc tehnologic pentru dezvoltarea activit„þilor industriale – ITP, ale c„ror produse pot fi transportate pe cale aerian„.

Finanþarea programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare Aeroportul Internaþional Bucure∫tiOtopeni se poate asigura din surse proprii, credite bancare ∫i, Ón completare, de la bugetul de stat, prin bugetul M.L.P.T.L.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Faþ„ de cele de mai sus, a fost introdus proiectul de lege al„turat, Ón vederea aprob„rii acestei ordonanþe. Mulþumesc.

Comisia pentru industrii! Cine este prezent din partea Comisiei pentru industrii?! Un reprezentant al Comisiei pentru industrii s„ prezinte raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 64/1999.

Raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaþional Bucure∫ti-Otopeni.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru avizare ∫i dezbatere Ón fond cu proiectul de lege pe care l-am amintit. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón forma propus„ de Guvern. La Comisia de industrie a Camerei, Ón ∫edinþa din 19 februarie 2002, s- a hot„r‚t, cu 23 de voturi pentru, s„ se avizeze favorabil proiectul de lege cu îAmendamente admise“ ∫i îAmendamente respinse“ prezentate Ón anex„.

Œn raport de obiectul ∫i conþinutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La dezbateri generale, cine dore∫te s„ intervin„? Rog Comisia pentru Ónv„þ„m‚nt s„ cear„ voie plenului pentru o ∫edinþ„ separat„.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/1999? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului pe texte.

V„ rog s„ urm„riþi, Ón paralel, raportul cu proiectul de lege ∫i cu ordonanþa.

La titlul legii comisia nu a avut amendamente.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

- La textul articolului unic v„ rog s„ urm„riþi amenda-

- mentul 2.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi.

Admis amendamentul 2. Œn consecinþ„, articolul unic al legii de aprobare va avea conþinutul rezultat.

- Titlul ordonanþei de urgenþ„.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

- Art. 1 alin. 1. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Alin. 2. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

- Art. 1 votat Ón unanimitate, neexist‚nd obiecþiuni.

La art. 2 urm„riþi, v„ rog, amendamentul 6.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni.

Admis, Ón unanimitate, amendamentul 6 ∫i, Ón consecinþ„, noua formulare a art. 2.

La art. 3 alin. 1 urm„riþi amendamentul 7. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Art. 3 alin. 2. Dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi nici dumneavoastr„.

- Votat Ón unanimitate.

Art. 3, Ón ansamblu.

Votat Ón unanimitate.

Art. 4. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 5. Urm„riþi amendamentul 10. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 10 ∫i noua formulare a art. 5. Art. 6. Urm„riþi amendamentul 11. Comisia propune abrogarea. Dac„ sunteþi de acord cu acest text? Da. Œn unanimitate.

- La art. 7, cel cu privire la anexe, v„ rog s„ urm„riþi

- amendamentul 12.

- Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 12? Nu aveþi. Adoptat Ón unanimitate amendamentul 12.

La punctul 13 v„ rog s„ urm„riþi amendamentul comisiei cu privire la anexa nr. 1, pe care Ól g„siþi Ón pagina 2, Óngro∫at.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 13 cu privire la anexa nr. 1? Nu aveþi.

Admis amendamentul. Anexa nr. 1 va avea alc„tuirea rezultat„ din votarea amendamentului.

Anexa nr. 2. Exist„ vreo modificare la anexa nr. 2, la plan∫„? V„ rog s„ urm„riþi cu atenþie modificarea care a intervenit la plan∫„.

- Dac„ sunteþi de acord cu modificarea adus„ de comi-

- sie anexei nr. 2? Nu exist„ nici o obiecþiune. Votat Ón unanimitate.

- La punctul 14, v„ rog s„ urm„riþi, Ón raport, comisia

- introduce un art. II nou, care cuprinde, de fapt, dispoziþia de republicare a ordonanþei.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

V„ rog s„ constataþi c„ au fost parcurse textele proiectului de lege ∫i ale ordonanþei.

Fiind vorba de o lege care are caracter ordinar, o

- de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri

- de Ómbun„t„þire a finanþ„rii Ónv„þ„m‚ntului superior. Rog iniþiatorul s„ o prezinte.

## **Domnul Petru Andea**

_**:**_

Procedur„ de urgenþ„? Da.

Rog comisia, atunci, s„ propun„ timpii de dezbatere.

Comisia propune c‚te 3 minute pentru fiecare intervenþie ∫i un timp total nu mai mare de 30 de minute. V„ mulþumesc.

Doamn„ ministru, sunteþi de acord, da?

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului, urm„rind, Ón paralel, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, raportul comisiei ∫i textele proiectului.

La titlul legii, dac„ aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

La textul articolului unic dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 De fapt, v-a∫ ruga s„ urm„riþi textul articolului unic al proiectului de lege de aprobare.

Urm„riþi raportul. Amendamentul 1 prevede o modificare, respect‚nd cele ce se opereaz„ Ón cuprinsul ordonanþei, modific„ri, a∫adar, Ón textul articolului unic de aprobare, aprobarea urmeaz„ a fi dat„ cu urm„toarele amendamente. Deci urm„riþi amendamentul 1. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat Ón unanimitate amendamentul 1 ∫i noul cuprins al articolului unic.

La titlul ordonanþei de urgenþ„, v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 2.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis amendamentul 2 ∫i se modific„ titlul ordonanþei,

- Ón mod corespunz„tor.

- Comisia v„ propune, prin amendamentul 3, ca, Ónain-

- tea actualului articol unic din ordonanþ„, s„ fie Ónscris

- art. 1 propus de comisie. Urm„riþi amendamentul 3. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis amendamentul 3 ∫i se introduce, a∫adar, art. 1. Pentru art. 2, Ón locul celui existent, comisia v„ pro-

- pune, prin amendamentul 4, un nou text. Urm„riþi-l.

- Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Admis Ón unanimitate. Œn consecinþ„, se introduce un

- nou art. 2 Ón textul ordonanþei.

Cu privire la actualul art. 1 din ordonanþ„, comisia ne propune s„-l renumerot„m 3, f„r„ modific„ri. Urm„riþi amendamentul 5. Nu aveþi obiecþiuni.

- Admis ∫i, Ón consecinþ„, art. 1 va deveni 3.

- La art. 2 actual din ordonanþ„ comisia propune abro-

- garea acestuia. V„ rog s„ urm„riþi amendamentul 6.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis.

Domnule deputat Stanciu, unde aveþi obiecþiuni? La poziþia 6. Sunteþi Ómpotriva abrog„rii art. 2?

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Aceast„ ordonanþ„ are o anumit„ structur„, Ón sensul c„ ea a venit cu un text de la Guvern ∫i Ón acel text s-a modificat art. 1, s-a modificat titlul Ón comisie, s-a modificat art. 1 ∫i, Ón continuare, art. 2, 3 ∫.a.m.d. sunt Óntr-o formulare, la îAmendamente respinse“, diferit„ de cea care a venit de la Guvern.

Œn consecinþ„, se Ónt‚mpl„ urm„torul lucru. Cu art. 1 Ón formularea comisiei ∫i cu textul care va curge Ón continuare, al ordonanþei, Óncep s„ apar„ contradicþii. De aceea eu voi susþine, Ón continuare, amendamentele pe care le-am f„cut Ón comisie ∫i care dau o anumit„ coerenþ„ ordonanþei.

La amendamentul meu, la poziþia 4, la îRespinse“, spune c„, anual, Ón perioada 15 – 25 septembrie, institutele de Ónv„þ„m‚nt superior ∫i particular din fiecare centru universitar, cu asistenþa Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii, Óncheie un protocol prin care stabilesc num„rul de locuri de cazare necesare, num„rul de locuri de cazare funcþionale care pot fi oferite studenþilor, precum ∫i condiþiile de plat„ ale caz„rii. Ideea acestui protocol a fost acceptat„ ∫i de doamna ministru, la momentul respectiv, dar Óntr-o formulare mai restr‚ns„, f„r„ a preciza chestiunile de locuri de cazare ∫.a.m.d., ci ideea de protocol Óntre ele a fost acceptat„.

De ce noi am completat cu num„rul de locuri de cazare? Pentru c„ noi consider„m, domnule pre∫edinte, ∫i dumneavoastr„ aveþi c„derea, prin excelenta preg„tire juridic„, c„ aceast„ ordonanþ„ este neconstituþional„, aduce atingere autonomiei universitare ∫i, ca atare, am acceptat ideea de a lua 10% de la universit„þile particulare ∫i a le da la stat printr-un parteneriat. Adic„ particularii dau banii, 10%, cu care se Óntreþin, repar„ sau se fac noi investiþii de c„mine, iar statul d„ locuri Ón c„mine. ™i am considerat c„, Ón felul acesta, se poate g„si o soluþie spre a nu fi declarat„, peste 20 ∫i ceva de zile, neconstituþional„.

Noi rug„m, stimaþi colegi, s„ mergem, de acum Óncolo, pe varianta amendamentelor respinse Ón comisie ∫i s„ d„m coerenþ„ acestei ordonanþe, astfel Ónc‚t ea s„ fie c‚t de c‚t un parteneriat Óntre stat ∫i particulari, ∫i nu o naþionalizare a fondurilor particulare. Aceasta s-a f„cut Ón 1948, sau c‚nd s-a f„cut, ∫i acum ne chinuim s„ d„m Ónapoi. S„ nu ajungem s„ d„m Ónapoi ∫i banii pe care-i lu„m de la particulari pentru stat…

Deci v-a∫ ruga s„ votaþi poziþia 4 la amendamente respinse.

V„ mulþumesc.

Poftiþi!

Domnul profesor Andea ∫i apoi doamna profesor Andronescu.

Œn esenþ„, domnul deputat Stanciu are dreptate, cu menþiunea c„, discut‚nd Ón dou„ ∫edinþe succesive, comisia a reþinut, sub o alt„ form„, ∫irul acesta de amendamente respinse iniþial, Ón sensul c„ ideea ca aceste fonduri s„ fie destinate pentru c„mine ∫i cantine, Óntr-o manier„ judicioas„, este reluat„, la un alt articol ulterior, unde se prevede ca repartizarea acestor fonduri s„ se fac„ pe baza unor protocoale Óncheiate de minister cu unit„þile de Ónv„þ„m‚nt.

Œn consecinþ„, cred c„ detalierea, Ón foarte multe articole de lege, a modului Ón care se aloc„ aceste resurse ar Ónc„lca, dup„ p„rerea mea, legea ∫i ar transforma Óntr-un fel de regulament de alocare a fondurilor pentru c„mine ∫i cantine. Eu consider c„ fondul propunerii domnului Stanciu este pe deplin realizat Óntr-unul din articolele urm„toare. Œn consecinþ„, consider c„ putem merge pe forma adoptat„ de comisie.

V„ mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu.

V-a∫ ruga s„ indicaþi ∫i textul la care a f„cut referire domnul Andea, text care ar prelua, practic, ideea domnului Stanciu.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum aþi constatat deja, faþ„ de proiectul de ordonanþ„ comisia vine Ón faþa dumneavoastr„ cu dou„ articole pe care le-a introdus ∫i care nu au fost Ón ordonanþ„ ∫i pe care ni s-a p„rut c„ trebuie s„ le accept„m ∫i le-am acceptat ca atare, Óntruc‚t ele creeaz„, prin lege, dreptul studenþilor de a sta Ón c„mine,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 chiar ∫i al celor din Ónv„þ„m‚ntul particular, drept pe care nu l-au avut p‚n„ acum, de∫i au îbeneficiat“, s„ spunem, Óntre ghilimele, de locuri Ón c„minele de stat, f„r„ contribuþii corespunz„toare din partea universit„þilor unde sunt studenþi. De aceea eu cred c„, o dat„ stabilit acest drept, prin cele dou„ articole renumerotate acum ∫i cuprinse Ón textul legii, la punctele 1 ∫i 2, este suficient pentru a crea ∫i cadrul pentru Óncheierea unor astfel de protocoale Óntre universit„þi.

Legea Ónv„þ„m‚ntului, a∫a cum este ea Ón vigoare acum, creeaz„, prin conþinutul s„u, dreptul la autonomie, pe care fiecare universitate Ól are. Œn baza acestui drept la autonomie ∫i, evident, rezult„ clar ∫i din lege, universit„þile pot s„ Óncheie protocoale Óntre ele. De aceea nu cred c„ este cazul s„ preciz„m aici un astfel de demers. De aceea v„ rog s„ analizaþi ∫i s„ acordaþi, prin votul dumneavoastr„, dreptul de a trece spre votul final propunerea comisiei a∫a cum a fost ea votat„ de majoritatea membrilor s„i.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule coleg.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule pre∫edinte,

A∫ dori s„ asigur pe toþi colegii c„ Ón comisie s-a avut pe deplin Ón vedere ∫i argumentul care a fost invocat aici. F„r„ Óndoial„ c„, evident, s-a pus Óntrebarea pentru ce ∫i c„tre ce este Óndreptat„ aceast„ tax„ sau supratax„ de 10%.

A∫ vrea s„ se reþin„, din Óntreg cuprinsul textului adoptat de comisie, c„ aceast„ sum„ se Óndreapt„ numai ∫i numai c„tre c„minele studenþe∫ti, deci recunosc‚nd faptul c„ este o manier„ de a dirija ni∫te sume provenite din universit„þi, Ón acelea∫i universit„þi sau Ón ansamblul sistemului de Ónv„þ„m‚nt, pentru a Ómbun„t„þi condiþiile de cazare ale studenþilor, cazare ∫i cantin„. Ca atare, sursa acestor fonduri este clar„, iar destinaþia este realocarea lor c„tre subiecþii ordonanþei, c„tre universit„þi, respectiv studenþii care sunt ∫colarizaþi cu tax„.

Dup„ opinia noastr„, este limpede c„ este corect„ aceast„ alocare sau realocare a sumelor ∫i cred c„ acesta este r„spunsul la problema care a fost ridicat„.

Deci noi propunem, Ón continuare, s„ vot„m textul a∫a cum a fost trecut prin comisie.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule coleg.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Av‚nd Ón vedere c„ este vorba despre o ordonanþ„ care este Ón vigoare ∫i se aplic„ ∫i care, probabil, va necesita o modificare, pentru c„, cel puþin din punctul meu de vedere, este o problem„ esenþial„ cu aceast„ ordonanþ„. Conform legilor Ón vigoare p‚n„ la apariþia acestei ordonanþe, activitatea Ónv„þ„m‚ntului superior particular era Óncadrat„ Óntr-un domeniu care nu produce profit, adic„ se ia 10% din totalul venitului de la un domeniu care are profit zero. Or s-a impus o soluþie, de exemplu, pentru Óntreprinz„torii mici ∫i mijlocii, de 1,5% din totalul venitului, pentru acel segment care produce profit.

S„ iei 10% dintr-un segment neprofitabil, din totalul venitului, cel puþin, mi se pare prea mare ∫i, oricum, este o contradicþie Óntre termeni. Deci trebuie s„ se g„seasc„ o modalitate, poate, nu acum, dar va trebui s„ se modifice, pe parcurs, acest text de lege, pentru c„, oricum, va Ómpov„ra studentul din sectorul privat, pentru c„, Ón mod evident, dac„ sectorul respectiv era f„r„ profit, de unde s„ dai 10%? Pui cele 10% pe taxa studentului, pentru c„ altundeva nu poþi s„ pui ∫i, deocamdat„, nu se ∫tie ce va primi, Ón plus, acest student, pentru aceast„ sum„ Ón plus.

Ca atare, cred c„ ar fi fost, poate, bine s„ se discute mai atent, chiar ∫i Ón comisie, ∫i mai mult ca sigur c„ va trebui s„ fie modificat„ aceast„ norm„, deoarece contravine mai multor principii constituþionale, cel puþin Ón forma actual„, ∫i cred c„ nu va produce acele efecte benefice pe care ∫i le-a propus iniþiatorul.

V„ mulþumesc.

Domnul profesor Andea.

Sigur c„ problema ridicat„ de colegul de la U.D.M.R. este ∫i, m„ rog, merit„ s„ fie discutat„, dar merit„ s„ discut„m ∫i ce Ónseamn„ a nu avea profit, pentru c„, cu tot respectul pe care-l am pentru realiz„rile unor universit„þi particulare, pe care le-am sprijinit ∫i le sprijin, ∫i declar c„ le voi sprijini pe toate care vor Óndeplini standardele, atunci cum le putem explica. E u∫or s„ nu faci profit, dac„ banii respectivi... ∫i aceasta au Ónv„þat ∫i Óntreprinderile, nu numai fundaþiile.

Œn primul r‚nd, nu au fost universit„þi, au fost fundaþii. Deci ele devin universit„þi prin legea pe care o facem noi ∫i, apoi, eu v-a∫ Óntreba Ónc„ o dat„ – f„r„ s„ dau nume – cum se explic„ sutele sau miile de miliarde din b„nci la unele dintre acestea, dac„ nu exist„ profit? Banii aceia de unde vin? Repet, recunosc c„ unele dintre ele au f„cut lucruri deosebite, spaþii de Ónv„þ„m‚nt ∫i laboratoare ∫i chiar c„mine, unele dintre aceste universit„þi, dar sunt ∫i altele care... sub aceast„ masc„ c„ nu au profit, au totu∫i conturi cu sume uria∫e Ón unele b„nci. Deci chestia cu profitul este foarte discutabil„.

Eu, Ónc„ o dat„, susþin ce a spus ∫i colegul Andea. Eu cred c„ este, m„ rog, o m„sur„ care, Ón momentul de faþ„ se impune ∫i sunt de acord ∫i cu ce a spus domnul de la U.D.M.R., c„ ar trebui s„ discut„m, s„ vedem ce Ónseamn„ acest profit ∫i eventual ∫i procentul dac„ se constat„ c„ acest procent este destul de mare. V„ mulþumesc.

## V„ rog!

Domnul pre∫edinte al comisiei, Anghel Stanciu, dore∫te o chestiune de procedur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

## Domnule pre∫edinte,

De mult nu am mai venit la acest microfon cu chestiuni de procedur„. Am Ónþeles c„ suntem Ón zona unei proceduri de urgenþ„, am Ónþeles c„ se iau Ón dezbatere articolele din raportul comisiei vizavi de amendamentele pe care colegii le-au f„cut, fie acceptate, fie respinse. Constat c„ distin∫ii mei colegi vorbesc Ón afara procedurii, nu au amendament la acest articol. Ca atare, v„ rog s„ ad„ugaþi timpul pe care d‚n∫ii l-au utilizat la timpul aprobat iniþial, pentru c„, altfel, este posibil ca d‚n∫ii s„ foloseasc„ acest timp integral ∫i cei care avem amendamente s„ nu le putem susþine. Deci nu am nimic Ómpotriv„ ca d‚n∫ii s„ vorbeasc„, de∫i este pe l‚ng„ procedur„, dar nu a∫ vrea s„ m„n‚nce timpul alocat. Cred c„ 10 minute s-au ad„ugat cu intervenþiile Domniilor lor. Œn mod normal, ministrul poate s„ intervin„, conform regulamentului, de c‚te ori consider„ necesar, a∫a spune regulamentul, ∫i cei care au amendamente ∫i le susþin, dup„ care se voteaz„.

V„ mulþumesc pentru Ónþelegere, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mulþumesc. Vom avea Ón vedere propunerea dumneavoastr„ dac„ se va epuiza timpul votat.

Stimaþi colegi, cu aceasta

- Da, evident, marea majoritate Ómpotriva admiterii aces-

- tui amendament care ast„zi este respins.

- La art. 3, stimaþi colegi, urm„riþi amendamentul 7. V„ rog.

## Stimate domnule pre∫edinte, Stimat„ doamn„ ministru,

## Stimaþi colegi,

Amendamentul nostru la art. 3 cuprinde de fapt 3 alineate: 3.1, 3.2 ∫i 3.3. Logica pe care s-a mers este cea de parteneriat. Deci, dac„ 3.1, domnule pre∫edinte, se g„se∫te la art. 1 Ón aceea∫i formulare, adic„ îinstitutele de Ónv„þ„m‚nt superior particulare au obligaþia s„ pl„teasc„ o tax„ Ón cuantum de 10% din sumele realizate din Óncasarea taxelor ∫colare ∫i taxelor de ∫colarizare Ón raport cu num„rul de locuri de cazare repartizate, potrivit protocolului anual Óncheiat.“

Uitaþi c„ noi nu am b„gat m‚na Ón buzunarul particularului ∫i nu i-am dat nimic. Noi am spus aici c„, Ón baza acestor sume, el va avea ni∫te locuri repartizate Ón baza

protocolului care se Óncheie. La alin. 2 am precizat, domnule pre∫edinte, c„ institutele de Ónv„þ„m‚nt superior de stat au obligaþia s„ pl„teasc„ taxa prev„zut„ la alin.1 pentru studenþii ∫colarizaþi cu tax„, pentru c„ am considerat c„ se face o discriminare pe baz„ de proprietate.

Deci, cu tax„ intr„ ∫i la particular, cu tax„ intr„ ∫i la stat. Cel de la particular trebuie s„ dea 10% din aceste taxe ∫i cel de la stat nu trebuie s„ dea, dar Ón schimb trebuie s„ beneficieze de banii de la particular. Este o logic„ pe care noi, de la Partidul Rom‚nia Mare, ca partid democrat ce suntem, nu o Ónþelegem. Unde este ocrotirea, Óntr-un fel, a propriet„þii? De aceea, am zis, domnule pre∫edinte, dac„ este s„ lu„m, s„ lu„m de la toat„ lumea, iar la art. 3, am spus, domnule pre∫edinte, c„ institutele de Ónv„þ„m‚nt superior particular care au locuri proprii de cazare pentru studenþi sau Ón construcþie c„mine studenþe∫ti sunt scutiþi de la plata taxei prev„zute. Deci eu, dac„ la particular am un c„min Ón construcþie sau c„minul meu, Ón loc s„ mi-l Óntreþin pe al meu, dau bani s„ Óntreþin c„minul de la stat. S„ ∫tiþi c„ eu am f„cut propunerea aceasta ∫i vecinului meu de la parter care are... ∫i este mai bogat ca mine, s„-mi v„ruiasc„ ∫i mie apartamentul cu 10% din veniturile lui ∫i nu a fost de acord. Am Ónþeles, c„ i-am ar„tat, uite, o logic„…

De aceea, domnule pre∫edinte, aceasta este susþinerea mea ∫i rog s„ supuneþi la vot, dup„ intervenþia de rigoare a distinsei noastre colege.

V„ mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ am aici o discuþie Ón contradictoriu cu domnul pre∫edinte al comisiei. De altfel, eu cred c„ ∫i Domnia sa ∫tie Ón leg„tur„ cu universit„þile de stat c„ Ó∫i subvenþioneaz„ studenþii, inclusiv pe cei cu taxe Ón ceea ce prive∫te cheltuielile de c„min. Deci o contribuþie suplimentar„ nu se mai justific„ at‚ta vreme c‚t, oricum, universit„þile de stat, din venituri proprii, aloc„ pentru acoperirea cheltuielilor de c„min o foarte important„ parte, cea mai mare parte a cheltuielilor din c„min subvenþionate sunt subvenþionate din veniturile proprii ale univesit„þilor.

Œn acela∫i timp, nu putem s„ nu ne uit„m la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón realitatea sistemului de Ónv„t„m‚nt superior rom‚nesc.

Œnv„t„m‚nt particular avem din 1990 Óncoace. Putem s„ constat„m cu foarte mare u∫urinþ„ ∫i num„rul studenþilor care urmeaz„ o form„ de Ónv„þ„m‚nt particular ∫i care este de aproximativ 150.000. Œn acela∫i timp, tot din ‘90 Óncoace putem s„ vedem c‚te c„mine s-au construit pentru cei 150.000 studenþi care funcþioneaz„ Ón Ónv„þ„m‚ntul particular. Ar rezulta de aici – ∫i aceast„ simpl„ deducþie ne-ar pune Ón situaþia de a face erori – ar rezulta faptul c„ majoritatea studenþilor din Ónv„þ„m‚ntul particular sunt din familii cu venituri foarte mari ∫i Ó∫i pot asigura cazarea Ón centrele universitare pl„tind o gazd„ Ón ora∫, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón realitate. O foarte bun„ parte din studenþii din Ónv„þ„m‚ntul particular locuiesc Ón caminele univestit„þilor de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Prin bugetul pe care dumneavoastr„ l-ati aprobat, Ministerul Educaþiei subvenþioneaz„, Ón bun„ parte, cheltuielile Ón aceste c„mine. O alt„ parte de contribuþie Ón acoperirea acestor cheltuieli revine univesit„þilor din venituri proprii. Ni s-a p„rut normal, at‚ta vreme c‚t locuiesc studenþi din Ónv„þ„m‚ntul particular Ón c„minele univesit„þilor de stat, s„ existe ∫i o asemenea cot„ de contribuþie.

™i ca s„ Ól asigur pe domnul Árpád de la U.D.M.R., a∫ vrea s„ dau ∫i eu o cifr„. O analiz„ pe care noi am f„cut-o pe parcursul anului 2000 ne-a ar„tat c„ o universitate, nu are importanþ„ care, obþinea Ón acel an p‚n„ la momentul analizei, din taxele studenþilor – exclusiv din taxele studenþilor, subliniez acest lucru – aproximativ 140 de miliarde de lei. Œn aceea∫i perioad„, salariile pl„tite reprezentau 33 de miliarde de lei. Sigur, nu putem vorbi de profit, pentru c„ sunt cuprinse Ón categoria fundaþiilor, dar de un venit putem s„ vorbim, ∫i aceste venituri nu sunt mici.

Sigur, exist„ ni∫te reglement„ri legale Ón baza c„rora aceste instituþii funcþioneaz„, dar Ón acela∫i timp nu putem s„ neg„m realitatea pe care v-am prezentat-o ceva mai devreme Ón leg„tur„ cu studenþii acestor universit„þi ∫i cu modul Ón care ei locuiesc Ón c„minele studenþe∫ti subvenþionate din bugetul ministerului ∫i din veniturile proprii ale universit„þilor de stat.

V„ mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc.

Domnul deputat Dumitrescu ∫i apoi domnul Baciu.

Domnule pre∫edinte,

S„ nu ne facem iluzii c„, dac„ nu vorbim, nu putem s„ g‚ndim. Doresc, pe de o parte, s„ Ómi exprim un punct de vedere faþ„ de amendamentele care au fost aduse aici Ón discuþie ∫i, pe de alt„ parte, cu permisiunea c„tre doamna ministru pentru argumentaþia Domniei sale, ∫i am s„ Óncep, Ón primul r‚nd, cu ceea ce spune doamna ministru...

V-a∫ ruga Óns„ s„ aveþi Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgenþ„, dumneavoastr„ nu eraþi aici c‚nd am votat-o ∫i intervenþia dumneavoastr„ trebuie s„ dureze un minut.

P„i dac„ dumneavoastr„ aþi f„cut aceast„ intervenþie, am ∫i terminat intervenþia mea.

Domnule pre∫edinte, eu zic c„ este bine totu∫i s„ discut„m c‚teva lucruri aici ∫i, dac„ o s„ dep„∫esc 3 secunde, cred c„ o s„ am Ónþelegerea colegilor mei, pentru c„ este o problem„ foarte important„.

V„ mai dau un minut Ón plus.

Dac„ Ómi daþi dumneavoastr„, dac„ Ómi daþi dumneavoastr„... Uitaþi, c„ le-am ∫i epuizat.

Œn primul r‚nd, argumentaþia potrivit c„reia Ónv„þ„m‚ntul privat nu a alocat fonduri pentru construcþia de c„mine nu se susþine, pentru c„ legislaþia actual„ a obligat Ónv„þ„m‚ntul privat – ∫i foarte bine a f„cut – s„-∫i creeze o baz„ material„. ™i trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ón termen de 10 ani de zile s-a reu∫it de c„tre unele instituþii, fapt apreciat inclusiv de c„tre Ministerul Educaþiei, s„ realizeze o important„ baz„ material„. Dac„ le vom l„sa resurse, Ó∫i vor asigura ∫i aceste c„mine de care au nevoie. Dac„ ne intereseaz„ soarta studenþilor, indiferent c„ ei sunt la Ónv„þ„m‚ntul privat sau la Ónv„t„m‚ntul de stat, atunci trebuie s„ cre„m condiþii egale pentru ace∫ti studenþi.

Deci eu a∫ fi zis c„, la un moment dat, doamna ministru ∫i Ministerul Œnv„þ„m‚ntului s„ fi venit cu o norm„, care este posibil s„ o introduc„, potrivit c„reia s„ oblige, a∫a cum a obligat Ónv„þ„m‚ntul privat s„-∫i construiasc„ cl„diri, baz„ material„, laboratoare, inclusiv c„mine, Óns„ trecerea aceasta dintr-o baz„ de proprietate Ón alt„ baz„ de proprietate este foarte dificil„. Spuneþi c„ o mare parte din resursele pe care le deþine Ónv„þ„m‚ntul de stat, universit„þile le aloc„ pentru c„mine. Foarte bine, dar de ce nu l„saþi ∫i Ónv„þ„m‚ntul privat s„ aloce o astfel de parte c„tre construcþia de c„mine?

Dac„ vrem s„ fim echilibraþi Óntr-o abordare, ∫i eu cred c„ acest proiect de lege vine din grija pentru studenþi ∫i pentru ca s„ aib„ condiþii mai bune, trebuie s„ nu facem ca printr-o nedreptate s„ cre„m o inechitate, ci, printr-un echilibru, s„ cre„m condiþii egale, adic„ exist„ aceast„ posibilitate ca s„ se cear„ ∫i probabil c„ a∫a o s„ ∫i fac„ prin natura lucrurilor. Dup„ ce au construit cl„diri, laboratoare, baze de Ónv„þ„m‚nt ∫.a.m.d., sigur c„ era undeva la un orizont mai Óndep„rtat problema c„minelor; Ónt‚i trebuie s„ aib„ unde s„ Ónveþe, condiþii foarte bune de Ónv„þat, profesori care s„ le predea la nivelul pe care-l solicit„ comisia de evaluare ∫i Ministerul Œnv„þ„m‚ntului ∫i, bineÓnþeles, Ón subsidiar cea de a doua condiþie.

Pe baz„ de reciprocitate ar accepta oare Ónv„þ„m‚ntul de stat, care deþine Ón proprietate c„minele, Ón proporþie egal„, dac„ particip„ la finanþarea lor, s„ stea ∫i studenþii? ceea ce este mult mai complicat ∫i mai greu. Deci nu vreau s„ dau soluþii, dar cred c„ ideea ca cel puþin acele instituþii de Ónv„þ„m‚nt superior, universit„þi care dedic„ fonduri pentru construcþia de c„mine s„ nu mai fie impu∫i cu asemenea intervenþii financiare este de salutat.

Nu am vorbit mult, domnule profesor.

V-am stimulat eu. Œmi cer scuze c„ v-am Óntrerupt la Ónceput, dar uite c„ Óntreruperea a fost pozitiv„.

Stimaþi colegi,

Sunt colegi de ai no∫tri care au stat Ón sal„ de la Ónceputul dezbaterilor. Cei care veniþi, intraþi Ón ritmul respectiv, nu veniþi direct la microfon.

Domnul Baciu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œmi cer scuze c„ nu am fost de la Ónceput. Lucram sus la o amendare a Legii sporturilor ∫i am auzit dezbaterea la monitor, la televizor, ∫i sunt dator s„ vin, pentru c„ eu am amendamente aici, un amendament de fond ∫i acest amendament pe care l-am prezentat Ón comisie ∫i a fost...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu la dumneavoastr„ m-am referit, ci la domnul Dan Ru∫anu, care vroia s„ v„ ia microfonul.

## **Domnul Dan-Radu Ru∫anu**

**:**

Un drept la replic„ a∫ dori.

## **Domnul Mihai Baciu:**

Nu, nu am fost atent cu cine v„ certaþi. Eu m„ g‚ndeam la chestiunile mele aici.

Am depus acest amendament, poziþia P.D.-ului am exprimat-o, adic„ este vorba de Grupul P.D., ∫i aceast„ poziþie pe care am exprimat-o Ón amendament ∫i am cerut eliminarea art. 1 din varianta iniþial„, textul iniþial al ordonanþei. Am trecut, dar suntem la punctul 5 aici, nu? Despre acesta este vorba, unde scrie îtext f„r„ modific„ri“ ∫i nu apare aici c„ eu am pus amendament, pentru c„ nu ∫tiu, s-a f„cut o gre∫eal„ tehnic„.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Este amendamentul meu, nu este nici o gre∫eal„.

Bun, ne Ómp„rþim amendamentele, m„ rog.

Nu are importanþ„ originea amendamentului, este o chestiune de fond acuma. Avem noi dreptul, avem noi, Camera, dreptul s„ vot„m un articol de lege, de ordonanþ„ de… cum vreþi dumneavoastr„, care este neconstituþional? Pentru c„, v„ rog, nu ∫tiu dac„ aveþi Ón caset„ – nu aþi avut – Comisia juridic„ a dat aviz de respingere din motive de neconstituþionalitate acestui articol, aceasta cu 10%. Sunt cel puþin 3-4 articole ale Constituþiei Ónc„lcate prin aceast„ prevedere, cel puþin 3—4, a∫a Ónc‚t, v„ rog s„ meditaþi la aceast„ chestiune. Nu mai intru Ón detalii, c„ dup„ aceea m„ lungesc, domnul pre∫edinte Ómi taie microfonul, apas„ pe buton.

V-a∫ ruga s„ Óntrerupeþi...

Tocmai. Eu ce am zis? Deci Ónchei.

Aceasta este Óntrebarea mea ∫i v„ rog s„ meditaþi. Nu mai intru Ón detalii, c„ sigur nu este chiar at‚t de legal s„ lu„m bani de la ceva care nu are profit, de la instituþii care sunt declarate nonprofit. C„ au bani mulþi, treaba lor, c„ i-au obþinut cum i-au obþinut. Trebuia s„ g„sim alte metode, s„ g„sim c„i legale s„ le lu„m banii, nu putem a∫a s„ le lu„m banii pe un articol neconstituþional. V„ rug„m s„ v„ g‚ndiþi la aceast„ chestiune.

Domnul deputat Márton.

Voi Óncerca s„ r„spund, conform dreptului la replic„, pentru c„ de dou„ ori am fost invocat. Trebuie s„ v„ spun c„, Óntr-adev„r, exist„ aceast„ certitudine de neconstituþionalitate din moment ce domeniului privat i se impune o tax„ care nu i se impune domeniului de stat, chiar ∫i nici pentru acele situaþii Ón care se pl„te∫te tax„. Eu, cel puþin, cum cunosc, studenþii care pl„tesc tax„ nu au acces la c„mine, deci nici Ón domeniul Ónv„t„m‚ntului de stat sau al majoritaþii universit„þilor nu sunt at‚tea locuri de cazare.

Pe de alt„ parte, Ón majoritatea situaþiilor, cel puþin pe care eu le cunosc, taxele care se pl„tesc la Ónv„þ„m‚ntul de stat sunt mai mari dec‚t cele care se pl„tesc Ón Ónv„þ„m‚ntul privat.

Mi s-a pomenit numele referitor la situaþia de nonprofit, dar, doamnelor ∫i domnilor, trebuie s„ v„ g‚ndiþi c„ aceste universit„þi au surs„ mare de venit din taxele pl„tite de studenþi, adic„ la Ónceputul anului sau trimestrial, ∫i trebuie s„ aib„ ∫i au cheltuieli curente, ei nu primesc bani, precum cei de la stat, permanent. Evident c„ banii colectaþi trebuie s„ fie administraþi ∫i þinuþi Ón banc„, ∫i dac„ mai vor s„ ∫i construiasc„ ceva, a∫a cum s-a spus aici c„ s-a construit, evident c„ trebuie s„-∫i str‚ng„ ni∫te bani. Iat„ de ce au ni∫te sume. ™i nu de aceasta ar trebui s„ ne fie mare grija, ci s„ ne punem Óntrebarea: oare dac„ la Ónv„þ„m‚ntul de stat se pl„te∫te tax„, se pl„te∫te o tax„ mai mare, se prime∫te ceva ∫i de la bugetul de stat, cum este administrat„ acea sum„ care se d„? ™i mi se pare c„ ast„zi nu vom putea rezolva. Chiar ∫i de aceea aþi v„zut cum am votat ∫i probabil c„ nu vom putea soluþiona printr-un vot Óntr-un sens sau altul, dar mai mult ca sigur, mai mult ca sigur c„ aceast„ problem„ trebuie s„ fie discutat„, pentru c„, Ón primul r‚nd, este neconstituþional ∫i nejust.

Stimate coleg, de ce nu aþi Óncheiat? V„ rog Óncheiaþi-v„ fraza! V-am atenþionat doar. Nu v-am Ónchis microfonul, nu nimic… V„ rog s„ v„ Óncheiaþi fraza!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat, avem o vizit„ la balcon, domnul parlamentar, domnul deputat Ráduly ne salut„ de acolo.

## Nu am Ónþeles. Ce este cu Ráduly?

Ráduly, coboar„, c„ oricum vei coborÓ p‚n„ la urm„! Eu pun Óntrebarea. Putem noi s„ vot„m ceva neconstituþional ∫i calificat ca atare de Comisia juridic„?

Am Óncheiat. Este neconstituþional ∫i nejust!

## Mulþumesc.

De∫i timpul pe care dumneavoastr„ l-aþi votat a expirat de mult, v„ propun s„-i d„m cuv‚ntul ∫i domnului deputat Dan Ru∫anu, ca s„-l Óncuraj„m s„ stea mai mult Ón sal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002

V„ mulþumesc mult, domnule pre∫edinte, sunteþi foarte dr„guþ. Am ∫i eu un drept la replic„, c„ mi-aþi pronunþat de dou„ ori numele.

Doamna ministru, am ascultat cu atenþie intervenþia dumneavoastr„ vizavi de acel 10% luat de la universit„þile particulare ∫i dat pentru universit„þile de stat pentru construcþia de c„mine studenþe∫ti. Deci aceasta Ónseamn„ practic o suplimentare a bugetului Ministerului Œnv„þ„m‚ntului.

Œn cei 10 ani de zile, 12 chiar, dac„ m„ refer la antevorbitorii mei, de c‚nd a ap„rut Ónv„þ„m‚ntul universitar particular, presiunea creat„ pe Ministerul Œnv„þ„m‚ntului, pe fondurile alocate de Ministerul Œnv„t„m‚ntului de c„tre subvenþionarea Ónv„þ„m‚ntului postuniversitar s-a diminuat datorit„ celor 150.000 de studenþi care se preg„tesc Ón Ónv„þ„m‚ntul privat. Œn toat„ aceast„ perioad„, diminuarea acestei presiuni pe Ministerul Œnv„þ„m‚ntului nu s-a reg„sit nic„ieri nici Ónainte ∫i nici acuma Ón bugetul Ministerului Œnv„t„m‚ntului. Este o diminuare a presiunii pe care acest Ónv„t„m‚nt privat a luat-o, a preluat-o, an de an, de la dumneavoastr„.

Œn aceste condiþii Ón care Ónv„þ„m‚ntul privat postuniversitar a preluat o parte din obligaþiile Ministerului Œnv„t„m‚ntului f„r„ a se revedea, f„r„ a se reg„si Ón bugetul ministerului, dumneavoastr„ veniþi acuma s„ suplimentaþi Ón continuare acest buget cu acel 10% luat de la Ónv„þ„m‚ntul universitar particular.

Rug„mintea mea ar fi dac„ puteþi s„ ne ar„taþi, pentru anul 2001 numai, cum s-a reg„sit aceast„ diminuare a presiunii prin preluarea de c„tre Ónv„þ„m‚ntul privat postuniversitar a celor 150.000 de tineri pe care-i preg„te∫te ∫i cum se va reg„si Ón mod concret acel 10% care vreþi s„-l luaþi Ón continuare.

V„ mulþumesc.

Doamna ministru, v„ rog s„ r„spundeþi.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

A∫ Óncerca s„ Ói r„spund domnului fost ministru adjunct la Finanþe, c„ abia acum Ónþeleg de ce, atunci c‚nd a fost Domnia sa ministru adjunct la Finanþe, Ministerul Œnv„þ„m‚ntului nu a beneficiat de nici un leu Ón plus. A fost o chestiune de neÓnþelegere. Nu se poate vorbi despre sc„derea presiunii pe Ónv„þ„m‚ntul de stat, pentru c„, stimate domnule deputat, dac„ Ón anii ’90, p‚n„ Ón ’90, Ón Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc, Ón Ónv„t„m‚ntul superior rom‚nesc aveam aproximativ 150.000 de studenti, ast„zi avem 350.000 de studenþi. Acestor 350.000 li se adaug„ cei 150.000 din Ónv„þ„m‚ntul particular. Deci nu poate fi vorba Ón nici un fel de o sc„dere a presiunii asupra bugetului universit„þilor de stat.

Sigur, o s„ spun un lucru care, de regul„, nu Ómi place: exist„ interese ∫i interese. Important este cum justific„m aceste interese. Eu vreau s„ v„ spun c„ toate aceste sume care ar fi vizate de aceast„ ordonanþ„ nu Ónseamn„ dec‚t o suplimentare de aproximativ 200 de miliarde la bugetele c„minelor studenþe∫ti. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ nu este un efort extraordinar de mare.

Œn acela∫i timp, din poziþia pe care o am acum ∫i din realitatea sistemului, v„ spun c„ aceast„ sum„ Ónseamn„ foarte mult pentru c„minele studenþe∫ti, pentru nivelul de confort pe care trebuie s„-l asigur„m studenþilor Ón aceste c„mine. Sigur, nu a∫ susþine aici, dac„ nu ar fi pornit aceast„ ordonanþ„ de la realitatea sistemului, a∫a cum v-am prezentat-o ceva mai devreme. Œn c„minele universit„þilor de stat locuiesc studenþi din Ónv„þ„m‚ntul particular ∫i, acum, sigur, l-a∫ Óntreba pe domnul deputat care aici spunea puþin mai devreme altceva – de ce a existat vreo piedic„ pentru universit„þile particulare ca Ón timp de 10 ani s„-∫i construiasc„ c„mine? Nu. Cred c„ nu au existat aceste piedici ∫i atunci explicaþi-mi ∫i mie, ca s„ pot s„ Ónþeleg, de ce din taxe… Un exemplu pe care vi l-am dat, o universitate str‚nge 140 de miliarde ∫i investe∫te Ón procesul didactic doar 33. Este drept faþ„ de studentul pl„titor de taxe?

Eu nu a∫ avea nimic Ómpotriv„ dac„ ar fi vorba de un ban obþinut din venituri pe care aceast„ universitate ∫i le obþine. Este dreptul ei, este proprietate privat„ ∫i este obligaþia noastr„ s„ recunoa∫tem acest lucru, dar Ón momentul Ón care studentul este cel care pl„te∫te tax„, iar taxa aceea nu i se Óntoarce Ón beneficiul lui, atunci daþi-mi voie s„ spun c„ este mai mult dec‚t constituþional, este chiar ∫i moral s„ susþin, de la aceast„ tribun„, conþinutul legii, a∫a cum v-o propune comisia. V„ mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Cristian Dumitrescu**

**:**

Un drept la replic„, v„ rog.

Stimaþi colegi, un drept la replic„...

Domnule Dumitrescu, vi s-a pronunþat numele? De c„tre cine?

Da, de c„tre doamna ministru.

Doamna ministru, v„ rog foarte mult s„ Ónþelegeþi c„ nu am f„cut nici un fel de apreciere dec‚t Ón sprijinul a ceea ce susþineþi dumneavoastr„: c„ este vorba de reglementare. S„ nu fiu interpretat gre∫it. Luaþi-o ca un ajutor pe care vreau s„-l fac Ón sprijinul dumneavoastr„.

Am spus at‚t: p‚n„ acum – ∫i cred c„ este clar – Ónv„þ„m‚ntul privat, pentru c„ a∫a i-a cerut Legea de acreditare, Legea 88, a f„cut eforturi extraordinare, unii, „ia pe care dumneavoastr„ i-aþi apreciat, d‚ndu-le, cum se spune, dreptul s„ fie ast„zi Ón baza legii Ónfiinþaþi. Da? Au f„cut eforturi extraordinare s„-∫i fac„ o baz„ material„: cl„diri, s„li de cursuri, cl„diri noi, de miliarde, ∫i investiþii care se v„d.

Eu nu vorbesc de „ia care stau Óntr-un apartament ∫i au b„gat banii Ón buzunar, doamn„. Eu vorbesc de „∫tia, care au f„cut investiþii majore. C‚nd faci o cl„dire care are mii de metri p„traþi, cu s„li de curs, este greu s„ poþi s„ faci ∫i un c„min. Œn acela∫i timp, ∫i imposibil, pornind de la aceste taxe. De „∫tia vorbeam, doamn„. Daþi-le posibilitatea ca banii care vor s„ se duc„ c„tre c„mine, s„-∫i fac„ aceste c„mine ∫i pe urm„, dup„ 5—6 ani, nu ∫tiu c‚nd s-o Ónt‚mpla, au ∫i c„mine, s„ Óncepem s„ ne g‚ndim la altceva.

Dar, dac„ vrem s„ aplic„m o norm„ prin care s„ sancþion„m tocmai pe aceia care nu fac treab„, care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 n-au fost acreditaþi de dumneavoastr„, care nu i-aþi apreciat c„ sunt din punct de vedere legal Ón conformitate, care nu bag„, nici nu ∫tiu, banii Ón Ónv„þ„m‚nt ∫i Ón procesul de Ónv„þ„m‚nt, ei, atunci, Ónseamn„ c„ facem un lucru care nu este…

Acest lucru am vrut s„-l spun eu ∫i v„ spun cu toat„ onestitatea: daþi-le acestor c‚teva, pentru c„ asta e situaþia, ca banii „∫tia s„-i bage Ón c„mine, tot Ón baz„ de Ónv„þ„m‚nt, ∫i veþi vedea c„ aceste universit„þi peste 5 ani vor avea c„mine la nivelul s„lilor de curs pe care le au acum, ∫i al cl„dirilor, iar „ilalþi, care n-au nici p‚n„ acum sedii ∫i au f„cut altceva cu banii, tot nu le vor avea.

M„ scuzaþi. Deci, n-a fost nici un fel de interpretare gre∫it„, doamn„ ministru. Din contr„.

## Stimaþi colegi,

Aveþi cuv‚ntul pentru problem„ de procedur„, Óns„, am rug„mintea s„ respect„m hot„r‚rile pe care noi le lu„m. Deci am votat timpul de dezbatere, total, Ón procedur„ de urgenþ„ ∫i timpul fiec„rei intervenþii.

## Domnule pre∫edinte,

V„ ∫tiu un om de onoare ∫i c„, implicit, v„ þineþi de cuv‚nt. Am sesizat, la momentul respectiv, un anumit derapaj al discuþiilor Óntr-o zon„ Ón care nu existau amendamente. Am Ónþeles acest lucru, pentru c„ problema Ón discuþie este de o extraordinar„ importanþ„ ∫i chiar mi-am permis…

Domnule coleg, aceasta nu-i o problem„ de procedur„…

## Da, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, þin s„ v„ spun c„ dumneavoastr„ aþi promis c„ m„riþi timpul cu 10 minute, ca urmare a intervenþiilor unor colegi care nu aveau amendamente.

Ca urmare, v„ rog, domnule pre∫edinte, ∫i vorbesc Óntr-un ritm alert ca s„ nu consum timpul, s„ v„ þineþi de cuv‚nt ∫i s„ puneþi cele 10 minute, iar nou„ s„ ne daþi posibilitatea s„ ne susþinem amendamentele.

Œn ceea ce prive∫te legea Ón ansamblu, nu-i nici o problem„, domnule pre∫edinte. Noi o contest„m, pentru c„ ea este anticonstituþional„ ∫i noi suntem un partid democrat. Cine vrea s„ calce Constituþia este dreptul lor. V„ mulþumesc.

Aþi v„zut c„ se poate? V„ mulþumesc foarte mult. Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

De fapt, continu„m aceast„ dezbatere privind aceast„ tax„ de 10%, putem continua p‚n„ la infinit ∫i, de fapt, chiar ∫i Ón cadrul Comisiei de Ónv„þ„m‚nt am discutat foarte mult. Œmi pare foarte r„u c„ de fapt nu am putut s„ ajungem la un consens. Antevorbitorii mei vorbeau c„

ar fi o discriminare faþ„ de instituþiile particulare dac„ percepem c„ doar ei au obligaþia de a pl„ti 10%.

Colegii au vorbit ∫i despre anticonstituþionalitatea acestei prevederi, dar nu s-a discutat despre o alt„ problem„ ∫i despre asta a∫ dori s„ vorbesc foarte scurt.

Conform Legii Ónv„þ„m‚ntului, instituþiile particulare pot fi susþinute de la bugetul de stat doar atunci c‚nd sunt acreditate, iar dac„, conform acestui articol, instituþiile de Ónv„þ„m‚nt superior particulare au obligaþia s„ verse la bugetul de stat o tax„ Ón cuantum de 10% din veniturile realizate, asta Ónseamn„ c„ 10% vor fi luate ∫i de la universit„þile acreditate, ∫i de la cele care nu sunt acreditate, ci doar funcþioneaz„ provizoriu. Iar, din aceast„ tax„ care ajunge la bugetul de stat, nici un procent nu se va mai Óntoarce la acele universit„þi care deocamdat„ nu sunt acreditate.

De aceea eu cred c„ ar trebui s„ mai z„bovim Ónainte de a decide la acest articol ∫i, a∫a cum am f„cut de nenum„rate ori, ar trebui s„ retrimitem din nou la comisie ∫i s„ avem o nou„ dezbatere asupra acestor principii. V„ mulþumesc.

Poftiþi, stimate coleg.

Stimate domnule pre∫edinte, v„ mulþumesc.

Eu cred c„ trebuie Ónþeleas„ foarte clar problema c„ la Ónv„þ„m‚nt se vorbe∫te mai mult dec‚t Ón alte sectoare, ∫i dumneavoastr„, fiind cadru didactic, trebuie s„ acceptaþi aceast„ tez„.

Eu de la Ónceput vreau s„-mi exprim nedumerirea ∫i faptul c„ am fost o parte dintre noi Ómpotriv„ nu datorit„ unor criterii politice, ci datorit„ faptului c„ trebuie s„ fim echidistanþi faþ„ de Ónv„þ„m‚ntul de stat, c‚t ∫i faþ„ de cel particular ∫i s„ privim corect aceste probleme. Este Ómpotriva Constituþiei, cred eu, ∫i nu numai Ómpotriva Constituþiei. Œmpotriva spiritului european. Deci noi dorim, venim ∫i facem declaraþii c„ vrem s„ ne integr„m at‚t Ón NATO, c‚t ∫i Ón Uniunea European„ ∫i venim ∫i lu„m din punga unor instituþii care s-au dezvoltat Óntr-adev„r ∫i au ajuns la nivelul la care au ajuns, motiv pentru care noi am apreciat acest lucru ∫i am votat cele 6 instituþii de Ónv„þ„m‚nt superior, ieri le-am acreditat.

Din acest punct de vedere, eu consider c„ nu trebuie s„ facem o confuzie ∫i s„ generaliz„m, de la acest microfon, faptul c„, dac„ am g„sit ni∫te studenþi de la universit„þile particulare c„ stau Óntr-adev„r Ón ni∫te c„mine la universit„þi de stat, acesta þine de micul business care are loc Ón fiecare þar„, Ón orice societate ∫i Óntre studenþi. Eu cred c„ nu trebuie s„ ne cobor‚m, stimaþi colegi, la a discuta ∫i a generaliza, s-o introducem ca argument forte, ∫i _de facto_ ∫i _de iure,_ Ón aceast„ lege, c„ acesta ar fi argumentul principal pentru care, vezi Doamne, universit„þile particulare trebuie s„ verse cele 10%.

Deci eu consider c„ problema trebuie privit„ cu echidistanþ„, cu normalitate ∫i moralitate, Ón acela∫i timp, dac„ vrem s„ fim priviþi Ón lume ca ni∫te oameni care dorim s„ ne integr„m ∫i nu dorim s„ Ónc„lc„m proprietatea privat„, pentru c„ ∫i eu ∫tiu, ca ∫i dumneavoastr„, c„ ∫i P.S.D.-ul este foarte de acord cu promovarea propriet„þii private.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/15.III.2002 Deci acest 10% cred c„ este inechitabil ∫i cred c„ n-ar strica s„ trimitem, Óntr-adev„r, Ónapoi, deci Ón comisie, s„ rediscut„m aceste probleme, pentru c„ putem s„ venim cu alte argumente ∫i s„ ajungem Óntr-adev„r la un consens Ón care s„ nu ne facem de r‚s faþ„ de lumea european„.

V„ mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œmi pare nespus de r„u, stimate domnule profesor, c„, de fiecare dat„ c‚nd nu avem argumente sau c‚nd interesele ne-o cer, invoc„m a∫a-zisul europenism c„tre care ne uit„m ∫i a∫a mai departe. Deci nu este vorba Ón nici un fel de o Óndreptare a noastr„ Óntr-o alt„ direcþie dec‚t Ón aceea Ón care ne-am angajat.

Œn acela∫i timp, ar trebui s„ spun„ fiecare de la acest microfon care sunt interesele pe care le promoveaz„, pentru c„ trebuie s„ þinem seama c„ acest Minister al Educaþiei Óncearc„ s„ se uite cu aceia∫i ochi ∫i la Ónv„þ„m‚ntul de stat ∫i la Ónv„þ„m‚ntul privat. ™i, at‚ta vreme c‚t Ónv„þ„m‚ntul de stat este subvenþionat din banul public ∫i Ón ceea ce prive∫te c„minele, ∫i subvenþionat ∫i din veniturile proprii ale universit„þilor, ∫i at‚ta vreme c‚t nu constat„m mici business-uri, cum spuneþi dumneavoastr„, ci c„ este un fenomen pe care, dac„ nu-l recunoa∫tem, nu Ónseamn„ c„ nu exist„. Eu pot s„ vi-l dovedesc cu cifre, stimate domnule deputat, exist„ acest fenomen al locuirii c„minelor de stat de c„tre studenþii din Ónv„þ„m‚ntul privat, mi se pare c‚t se

poate de normal ∫i universit„þile private s„ subvenþioneze c„minele. Nu este vorba s„ treac„ acest ban dec‚t Ón folosul public, pentru c„ ∫i universit„þile particulare sunt de utilitate public„, nu sunt de utilitate privat„. Ele nu beneficiaz„ de ni∫te fonduri private obþinute din veniturile lor proprii, ci aceste fonduri la care noi ne referim sunt cele care deriv„ din taxele pe care studenþii le pl„tesc, ∫i nu pl„tesc taxe mici, a∫a cum, Ómi pare r„u, Ón necuno∫tinþ„ de cauz„ s-a spus aici. Pentru c„, uneori, se practic„ un sistem de taxe anuale mici ∫i taxe foarte mari la fiecare examen. ™i, dac„ o s„ faceþi calculul pe ansamblu, o s„ vedeþi c„ studentul, din p„cate, Ó∫i pl„te∫te Óngrozitor de scump ∫coala pe care o face. Sigur, este opþiunea lui ∫i este c‚t se poate de Ónþeles acest lucru. Dar, at‚ta vreme c‚t timp de 10 ani n-au g„sit de cuviinþ„ s„ investeasc„ Ón c„mine ∫i Ón tot acest timp studenþii au stat, Ón cea mai mare parte a lor, Ón c„minele subvenþionate din banul public, mi se pare firesc s„ aib„ o cot„ de contribuþie, Ón continuare, ∫i ele la subvenþionarea acestor c„mine.

V„ mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Regret c„ nu putem decide asupra acestei soluþii foarte controversate, pentru c„, din p„cate, timpul destinat programului a expirat.

Œnchidem ∫edinþa de ast„zi ∫i ne Ónt‚lnim joi dimineaþ„.

## _™edinþa s-a Óncheiat la ora 14,00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 28/15.III.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei