Lucian Ovidiu Heiuș

„Unirea Basarabiei cu România – istoria, ca o tablă de șah”

Basarabia, așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste, în 1812, la Tratatul de la București, s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după revoluția din octombrie, independența față de Basarabia și, după câteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea cu România, în cadrul căreia a constituit o provincie.

Această stare a durat timp de 22 de ani, până la 28 iunie 1940, când un ultimatum sovietic a fost adresat României, cerând cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice. România a cedat și, după 48 de ore, Basarabia a fost ocupată de Armata Roșie.

În aprilie 1917 a fost creat Partidul Național Moldovenesc. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul „Cuvânt moldovenesc”, la apariția căruia a avut o importantă contribuție un număr de refugiați din Transilvania și din Bucovina.

Are loc apoi formarea Sfatului Țării, ca organ legislativ. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț.

În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești în debandadă a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918, armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului.

Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Țării, reînființat, a declarat independența Republicii Moldova, iar la 27 martie/9 aprilie, majoritatea moldovenească din Sfatul Țării a votat unirea cu România, în anumite condiții.

Decretul regal de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România a fost datat 9/22 aprilie 1918. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.

În prezent, pe tabla de șah a geopoliticii s-a mai făcut o mișcare foarte importantă. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost reales cu 76,67% din voturi, iar participarea la vot a fost de 67,4%, conform AFP.

Putin a obținut astfel al patrulea mandat prezidențial, fără a mai fi necesar al doilea tur de scrutin. Rezultatul său este mai bun decât la precedentele alegeri din anul 2012 și față de previziunile sondajelor de opinie de dinaintea alegerilor. Iar de acum Rusia, în următorii ani, va influența tot mai mult relațiile internaționale și politice, astfel că vigilența rămâne cuvântul-cheie.