De asemenea, vă reamintesc faptul că în acest moment nu se mai pot face amendamente la moțiune.
Ea intră în dezbaterea noastră, în forma în care a fost prezentată de către unul dintre reprezentanții Partidului Național Liberal.
Am să rog acum pe domnul Jităreanu, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, să exprime punctul de vedere al Guvernului la moțiunea simplă depusă de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule președinte, aveți cuvântul.
## **Domnul Gerard Jităreanu** _**—** președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică_ **:**
## Mulțumesc frumos.
Doamnelor și domnilor deputați,
Cu siguranță, cercetarea științifică este unul dintre domeniile sensibile, iar evoluția acesteia în ultimii 10—15 ani este de natură să crească și mai mult sensibilitatea noastră în raport cu acest domeniu.
De asemenea, cred că nu este nimeni în această sală care să considere că cercetarea nu necesită un proces de restructurare și, de asemenea, sunt convins că nimeni dintre dumneavoastră nu va aprecia că în șase luni se pot face minuni, iar acest proces de revitalizare a domeniului cercetării se poate încheia. Nu cred că se poate ca, peste noapte — economia și cercetarea nu fac excepție —, să beneficieze de soluții miraculoase care să schimbe radical și cu un ritm atât de ascendent încât practic să facă imposibilă punerea în discuție a oricăruia dintre domenii, dar cred foarte mult în profesioniștii domeniului și pe ei mă bazez atunci când sper că acest domeniu, al cercetării, peste o perioadă de timp va arăta altfel.
Aș vrea, în același timp, să vă asigur că toți membrii Guvernului consideră moțiunea ca o instituție democratică și prin ea este firesc să supunem dezbaterii Parlamentului problemele cele mai stringente cu care se confruntă societatea românească.
Ca principiu respectat în marea majoritate a comunităților politice, domeniul cercetării, prin natura sa, reprezintă una dintre rarele excepții, întrucât nu face obiectul controverselor politice, ci cel mult al unor dezbateri care urmăresc formularea și susținerea pe termen lung a consensului în privința domeniilor și priorităților de cercetare, iar depunerea unei moțiuni referitoare la acest domeniu poate submina grav orice demers care ar putea fi întreprins pentru realizarea
consensului atât de necesar în domeniul crucial al vieții economice și sociale a României.
Prezenta moțiune nu face decât să exprime, într-o tonalitate prețios didactică, sub o aparență conciliantă, soluții total desprinse de contextul macroeconomic actual și, în parte, de sfera de acțiune a unui singur minister, ceea ce reflectă atitudinea injustă a inițiatorului acestui demers față de Ministerul Educației și Cercetării.
Știm cu toții că anul 2009 este un an de manifestare evidentă și agravare pe plan global a crizei economice, ceea ce a condus și conduce pentru toate guvernele la o reconsiderare și reajustare în permanență a obiectivelor și politicilor.
Ca urmare, și în țara noastră au fost făcute, din păcate, ajustări negative la bugetul ministerului, inclusiv în domeniul cercetării, cu toate că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării susține creșterea fondurilor alocate acestui domeniu la cel puțin 1% din PIB.
Din păcate însă realitatea crizei economice și a problemelor financiare reale depășește dorințele și eforturile ministerului și ale Guvernului, după cum depășește dorințele și eforturile multor guverne din lume în această perioadă.
Dar, în pofida crizei care se manifestă, bugetul este și reprezintă prioritatea numărul 1 a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, în vederea dezvoltării activității de cercetare și inovare, ca și a respectului pentru cheltuirea banului public.
Moțiunea aduce în discuție conduita europeană în legătură cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Ținem să precizăm că, în ciuda condițiilor foarte dificile generate de un an de criză economică, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a susținut în mod ferm, cu ocazia elaborării proiectului de buget, necesitatea menținerii unui ritm crescut al investiției în cercetare, dată fiind importanța strategică a domeniului.
De asemenea, a întreprins și a susținut numeroase demersuri în același sens, inițiate inclusiv la nivelul organismelor parlamentare. Menționăm în acest context în mod special locul important ocupat de domeniul cercetării în cadrul dialogului la nivel înalt purtat de autorități cu partenerii sociali, în scopul adoptării programului național de reforme pentru realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona.
Trebuie să menționăm, de asemenea, că din resursele bugetare alocate pentru anul în curs ministerul a onorat obligațiile contractuale scadente și neonorate în anul precedent, în valoare de peste 250 de milioane de RON.
Ministerul Educației urmărește ferm principiile de echitate și eficiență în utilizarea fondurilor disponibile, analizând și evaluând în detaliu fiecare proiect, introducând o finanțare diferențiată a acestora, în funcție de modul în care au fost atinse obiectivele preconizate și de calitatea rezultatelor obținute. În consecință, susține doar proiectele valoroase ale căror rezultate pot fi rapid valorizate în mediul economic și social.
În prezent, activitatea de implementare a rezultatelor cercetării este asigurată prin Direcția Generală de Transfer Tehnologic și Inovare, care se află în contact permanent cu inventatorii și cu organizațiile acestora, astfel încât activitățile inovative să fie susținute nemijlocit, în mod eficace și eficient.
Dezvoltarea capitalului uman și a bazei materiale pentru cercetare reprezintă o prioritate susținută ferm de către
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, urmărindu-se creșterea în continuare a personalului implicat în activitatea de cercetare-dezvoltare, creșterea numărului cercetătorilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, reducerea fenomenului de exod al cercetătorilor și revenirea și reintegrarea în unități de cercetare din România a cercetătorilor români din diaspora. Avem un exemplu prezent aici în acest sens, domnul vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Marian Enăchescu, s-a reîntors în cadrul unui astfel de program și proiect.
În cadrul Programului „Resurse umane” din Planul național II sunt în curs de derulare 704 proiecte pentru tineri cercetători, și pentru aceste proiecte au fost alocate pentru acest an în întregime sumele care au fost contractate.
De asemenea, au fost alocate în întregime sumele pentru reîntoarcerea tinerilor cercetători, prevăzute în bugetele proiectelor cu acest specific.
Pentru a mări șansele pentru integrare mai rapidă a comunității științifice din România în circuitele internaționale, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică susține, prin Programul „Capacități” din Planul național II, dezvoltarea infrastructurii de cercetare cu instituții de profil din sectorul public, atât institute naționale, cât și universități, promovând dezvoltarea polilor de excelență în domeniile științifice și tehnice relevante la nivel internațional.
În 2009 este asigurată susținerea financiară pentru un număr de 179 de proiecte care au ca obiective aducerea la zi a echipamentelor și laboratoarelor de cercetare în domenii cu potențial deosebit și care, pe de o parte, sunt de interes major pentru consolidarea capacității naționale de cercetare, iar, pe de altă parte, se integrează mai ușor în tendințele actuale pe plan internațional.
În același timp, în acord cu recomandările referitoare la cercetare, menționate în rapoartele de țară ale Comisiei Europene, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Ministerul Educației pun în continuare accent pe concentrarea și orientarea cu prioritate a potențialului din sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare către domeniile care susțin dezvoltarea competitivă și durabilă a economiei.
Astfel, se urmărește focalizarea resurselor bugetare spre proiecte care implică parteneriate viabile între cercetare și industrie, pentru a dezvolta tehnologii avansate, materiale și produse inovative, cu un impact deosebit asupra creșterii competitivității în sectoare economice cum sunt: industria, alimentația și agricultura, sănătatea, energia și mediul, urmărind inclusiv dezvoltarea serviciilor științifice și tehnologice de referință în domenii de înaltă tehnologie, cum ar fi: energie, inclusiv pe bază de hidrogen și pile de combustie, comunicații, aeronautică și spațiu, securitate, domeniu nuclear.
În cadrul Programului „Parteneriate”, se derulează în momentul de față aproximativ 2.500 de proiecte la care participă peste 1.100 de agenți economici, iar din aceste proiecte, 2.000 fac parte din categoria celor care determină un impact semnificativ asupra dezvoltării tehnologice și creșterii competitivității economiei românești.
Un număr semnificativ de proiecte susține procesul de modernizare și creștere a vizibilității internaționale a României, prin fundamentarea științifică a deciziilor de politică internă și internațională, Ministerul Educației încurajând valorificarea investițiilor de cercetare, dezvoltare,
precum și a rezultatelor cercetării, prin toate demersurile întreprinse, cu accent pe antrenarea mediului privat.
Doamnelor și domnilor deputați,
În pofida condițiilor dificile privind finanțarea, Ministerul Educației nu neglijează cercetarea în domenii de frontieră, care permit angrenarea mai fermă a comunității științifice din România în proiecte de dezvoltare în parteneriat internațional. Astfel, Ministerul Educației și Autoritatea națională și-au onorat toate angajamentele impuse de colaborările la proiectele derulate în cadrul programelor și institutelor internaționale din domeniul de cercetaredezvoltare, cum ar fi: FP7, Euratom, SERN și altele.
În cadrul FP 7 au fost selectate pentru finanțare 181 de proiecte cu participare românească, în valoare de peste 30 de milioane de euro pentru entitățile din România, ceea ce reprezintă aproape 5% din sumele angajate de Comisia Europeană pentru aceste proiecte.
În ceea ce privește contribuția pe domenii, domeniul tehnologia informației și comunicațiilor deține primul loc, cu o pondere de 24% aproape, iar în ceea ce privește suma alocată, este de peste 7 milioane de euro; urmează transporturile, nanoștiințele, nanomateriale și mediu.
În același scop, de a mări vizibilitatea internațională a cercetării din România, Ministerul Educației și Autoritatea națională au susținut participarea reprezentanților României la cel de-al 37-lea Salon Internațional al Invențiilor Tehnicilor și Produselor Noi de la Geneva, Elveția, din acest an, unde România a obținut 26 medalii de aur, 24 medalii de argint și 5 de bronz și, pentru prima dată în istoria participărilor românești, Marele premiu al Salonului, pentru o invenție a unei companii „MB Technologic”, intitulată „Roboscan”, destinată serviciilor de control vamal, proiect care a beneficiat și de finanțare din partea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.
De asemenea, România a participat, prin reprezentanții ei, la Salonul Internațional de Invenții și Inovații 2009 de la Varșovia, unde a luat premii pentru fiecare dintre invențiile care au fost prezentate, adică 10 invenții: 8 medalii de aur și două medalii de argint.
De asemenea, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică acordă o atenție specială menținerii și dezvoltării capacității de cercetare a institutelor naționale, prin susținerea programelor de tip nucleu, la care acestea participă prin competiție, și, în prezent, se finanțează un buget cu 30% mai mare față de 2008 pentru susținerea acestor institute naționale de cercetare.
În cadrul acestor proiecte, sunt în studiu 184 de obiective de cercetare, 1.017 proiecte în toate cele zece domenii prioritare promovate prin strategia națională de cercetaredezvoltare și inovare 2007—2013.
Politicile Autorității naționale, concretizate prin obiectivele menționate, sunt susținute în mod sinergic și prin Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice” — axa prioritară II — în cadrul căreia au fost selectate 126 de proiecte în valoare de peste 250 de milioane de euro, din care asistența nerambursabilă este de circa 200 de milioane de euro.
Aceste proiecte urmăresc construcția de infrastructuri noi de cercetare-dezvoltare, modernizarea celor existente, crearea unor poli de excelență în domenii de cercetaredezvoltare, dezvoltarea proiectelor în parteneriat, între institute de cercetare-dezvoltare, universități și agenți
economici privați, dezvoltarea activității și infrastructurii de cercetare-dezvoltare la agenții economici privați.
Un mare număr de proiecte de cercetare-dezvoltare, peste 880, au beneficiat în perioada 2006—2008 de pregătire pentru a accesa fonduri structurale, prin Programul „Impact”, al cărui efect s-a dovedit foarte redus, în condițiile în care sub 10% din proiectele pentru care s-au plătit studii de fezabilitate, de piață sau planul de afaceri, în valoare de peste 58 milioane RON, au fost depuse și finanțate la competițiile organizate pentru fonduri structurale.
Sensibilizarea societății și schimbarea atitudinii acesteia față de activitatea de cercetare și de rezultatele ei, cred că, de asemenea, trebuie să ne dea de gândit și este o zonă în care avem foarte multe de făcut.
Sunt încă persoane care susțin că cercetarea doar consumă fonduri și nu înțeleg rolul major pe care aceasta îl are în dezvoltarea societății și transformarea acesteia, conform Declarației de la Lisabona, într-una bazată pe cunoaștere.
În plus, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, prin ANCS, desfășoară în prezent o campanie de consultare a ministerelor economice în privința temelor de proiecte de cercetare-dezvoltare, care vor fi lansate în regim prioritar de tip _top-down_ , pentru a susține dezvoltarea sectoarelor respective prin valorificarea rezultatelor aplicative directe ale cercetării.
Astfel, vor fi incluse în pachetele de informații aferente planului național de cercetare-dezvoltare cerințele ministerelor privind tematica de cercetare, în concordanță cu strategiile de ramură.
Acesta este modul prin care se realizează susținerea politicilor economice prin proiecte de cercetare aplicativă.
Au fost, de asemenea, în aceeași direcție și același sens, semnate protocoale de colaborare cu OSIM și cu Consiliul Național al IMM-urilor pentru stabilirea de parteneriate în vederea stabilirii unor tematici de cercetare cu aplicabilitate imediată în mediul economic.
Doamnelor și domnilor deputați din grupurile parlamentare ale PNL, trebuie să subliniem că noi nu putem fi responsabili pentru angajamentele asumate la final de guvernare, când au fost angajate, pentru anul 2009, sume mai mari cu aproape 50% față de cele acordate în 2008, fiind evidentă imposibilitatea practică a acoperirii acestora.
Din păcate, din cauza nivelului la care au fost angajate fondurile, fără a se ține seama de evoluția descendentă a economiei mondiale, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării regretă că nu dispune momentan de resursele financiare care să-i permită realizarea de noi proiecte de investiție în cercetare.
Referitor la intrarea în normalitate în domeniul cercetării, prin prefinanțarea cu cel puțin 90% din valoarea proiectelor, precizăm că ministerul este susținător al proiectului de lege inițiat de către domnul senator Mihail Hărdău, proiect aflat în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, prin care se propune modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să fie asigurată finanțarea, și nu decontarea cercetării, măsură prin care vor fi asigurate prefinanțări de până la 90% din valoarea anuală a proiectelor.
În legătură cu planificarea multianuală a resurselor și garantarea acestora pe perioadele planificate, reamintim promotorilor moțiunii că Ministerul Educației asigură finanțarea în sistem descentralizat a programelor și
proiectelor de cercetare-dezvoltare și este inițiatorul hotărârii Guvernului prin care a fost aprobat principalul instrument pentru implementarea strategiei naționale în domeniu, Planul național pentru cercetare-dezvoltare-inovare pentru perioada 2007—2013, instrument care funcționează pe baza planificării multianuale a resurselor. Este însă evident că Ministerul Educației nu poate garanta singur respectarea acestor planificări.
În ceea ce privește grija exprimată de promotorii moțiunii referitoare la coagularea unui grup de experți care să ofere parlamentarilor consiliere în domeniul științei, tehnologiei și transferului tehnologic, dorim să aducem în atenția doamnelor și domnilor deputați faptul că pe perioada ultimilor 4 ani a fost amânată nejustificat constituirea Consiliului pentru politica științei și tehnologiei, organism care, conform legii, trebuie să funcționeze în coordonarea primului-ministru, pentru a acorda consiliere de specialitate, la nivel strategic, în ceea ce privește activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare din România.
Precizăm că, în momentul de față, Ministerul Educației realizează acțiunile necesare pentru numirea și funcționarea acestui consiliu.
Activitatea de cercetare reprezintă un vârf de lance în promovarea progresului tehnologic, care poate relansa economia românească și, de aceea, considerăm că dezbaterile pe această temă nu trebuie să fie utilizate în mod abuziv, ca instrumente de acumulare de capital politic, ci, recunoscându-se rolul și importanța de ordin strategic a activităților de cercetare, planul de acțiune în domeniu ar trebui să fie susținut de toate grupările politice.
Dacă nu se respectă această cerință democratică elementară, moțiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.
Având în vedere argumentele prezentate referitoare la problemele învederate de semnatarii moțiunii, Guvernul propune plenului Camerei Deputaților ca moțiunea, susținută de deputații aparținând Grupului parlamentar al PNL, să fie respinsă prin votul dumneavoastră.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.