Avram Filipa∫

V-a∫ ruga s„ m„ asculta˛i ∫i Ómi place s„ cred c„ noi, la ora asta, suntem pu˛in obosi˛i ∫i c„ aceste — ∫tiu eu? — vocifer„ri nu se datoreaz„ vreunei controverse cu privire la Revolu˛ia din Decembrie. Cred c„ a∫a ceva nu exist„ Ón Senatul Rom‚niei.

Vreau s„ v„ spun c„, suflete∫te, sunt Óntru totul de acord cu ceea ce domnul senator Petre Roman a spus mai Ónainte, dar nu vreau s„ m„ mai refer la aceast„ chestiune acum. M„ refer la ni∫te chestiuni strict juridice.

Spune˛i aici, Ón motiva˛ia...

Repet, sunt de acord cu respingerea textului, s„ nu fie nici un fel de problem„, dar noi putem face ceva acum. ™i asta vreau s„ v„ spun. Spune˛i c„ textul nu are un caracter normativ, fiind exclusiv declarativ. ™i nu corespunde tradi˛iilor constitu˛ionalismului rom‚nesc. Sunt dou„ teze aici, a∫adar. F„r„ Óndoial„, textul este declarativ. Dar textele constitutive dintr-o lege ∫i, mai ales, din Constitu˛ie, se sprijin„ pe texte declarative. Ideologia din care izvor„sc textele pozitive, adic„ textele substan˛iale, textele constitutive, cum spunem noi, izvor„∫te din texte declarative. Constitu˛ia american„ izvor„∫te din Declara˛ia din 1776 din Philadephia. A∫a s-a f„cut acea Constitu˛ie, ˛in‚nd pe mas„, Comisia constitu˛ional„ de atunci, Ón st‚nga, textul declarativ de la Philadelphia. ™i a recapitulat a∫a Comisia constitu˛ional„ american„: îConsider„m ca adev„ruri de la sine gr„itoare c„ to˛i oamenii sunt egali din n„scare, c„ ei sunt Ónzestra˛i de c„tre creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, c„ printre acestea se afl„ dreptul la via˛„, la libertate, la c„utarea fericirii“ ∫i a∫a mai departe. Texte declarative din care au izvor‚t textele constitutive.

Pentru noi, textele declarative sunt cele pe care le-a folosit, dac„ vre˛i, p„str‚nd propor˛iile, Constitu˛ia francez„. Constitu˛ia francez„ are un preambul format din dou„ alineate, cam 10 r‚nduri Ón total, Ón care legiuitorul de atunci, adic„ din 1958, al Constitu˛iei Ón vigoare, Ó∫i declar„ ata∫amentul fa˛„ de idealurile Revolu˛iei de la 1789. ™i a∫a a f„cut-o ∫i Constitu˛ia francez„ din 1946.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 Ce ne-ar fi Ómpiedicat pe noi, ca s„ avem ∫i noi, la Constitu˛ia noastr„, un preambul dintr-un singur alineat, dac„ vre˛i, din 4-5 r‚nduri, Ón care s„ ne redeclar„m, este foarte important acest lucru, adeziunea fa˛„ de idealurile Revolu˛iei de la 1989, din care ne vom extrage permanent substan˛a oric„ror acte juridice pe care le facem. Ar fi fost foarte bine dac„ am fi f„cut a∫a.

A existat chiar ∫i o Constitu˛ie comunist„ care a avut un capitol introductiv, cea din 1952, care ˛inea loc de preambul, dar, f„r„ Óndoial„, c„ nu ne putem referi ∫i nici nu este cazul s„ ne referim la a∫a ceva. O spun doar proforma.

Deci, cred c„ noi am putea face un preambul la Constitu˛ia aceasta a noastr„, propunerea s„ vin„ din partea comisiei, putem s„ g„sim aceast„ form„, Ón care s„ ne declar„m adeziunea fa˛„ de idealurile Revolu˛iei din Decembrie 1989. Ar fi un lucru bine venit ∫i ar fixa Rom‚nia Ón plan istoric, european, pe un loc care, dup„ p„rerea mea, i se cuvine.