Valer Dorneanu

V-a∫ ruga s„ v„ sus˛ine˛i propunerea.

## **Domnul Ionel Haiduc** — _pre∫edintele Academiei Rom‚ne_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ mul˛umesc pentru ocazia de a prezenta punctul de vedere al Academiei Rom‚ne Ón leg„tur„ cu acest proiect de lege. V„ m„rturisesc c„ m„ simt oarecum stingherit s„ vorbesc Óntr-o sal„ at‚t de mare, nu sunt obi∫nuit dec‚t cu amfiteatrele mai mici ∫i nu sunt obi∫nuit cu acest public distins, auditoriul meu. De obicei, sunt grupuri mai mari sau mai mici de studen˛i.

Proiectul de lege pe care Ól examina˛i ast„zi este rezultatul mai multor amend„ri, astfel c„ fa˛„ de varianta ini˛ial„ sunt multe schimb„ri ∫i o serie de solicit„ri ∫i propuneri au fost reduse din proiectul ini˛ial.

Eu a∫ vrea s„ v„ solicit permisiunea s„ m„ refer Ón special la dou„ prevederi care sunt esen˛iale pentru Academia Rom‚n„. Œn primul r‚nd, recunoa∫terea ca importan˛„ na˛ional„ a acestei institu˛ii, statut de care se bucur„ o serie de teatre, Opera Na˛ional„, Teatrul de Operet„ ∫i chiar Biblioteca Academiei Rom‚ne, o subunitate a noastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Œn sprijinul acestei solicit„ri de recunoa∫tere a acestui statut men˛ionez dou„ sau trei argumente: din patru centre de excelen˛„ recunoscute ca atare de Uniunea European„ Ón Rom‚nia, dou„ sunt institute ale Academiei Rom‚ne, iar din opt institute din zona balcanic„ acreditate de Uniunea European„, patru sunt institute ale Academiei Rom‚ne.

De asemenea, men˛ionez c„ 15% din contribu˛ia Rom‚niei la literatura ∫tiin˛ific„ interna˛ional„ monitorizat„ de organismele interna˛ionale ∫i de Uniunea European„ reprezint„ publica˛iile Academiei Rom‚ne, de∫i bugetul pentru cercetare al Academiei nu reprezint„ 15% din bugetul na˛ional.

A∫ mai ad„uga c„, din cauza salariilor mici, au Ónceput s„ plece salaria˛i, nu vin tineri ∫i ultima veste c„ doi salaria˛i ai Editurii Academiei pleac„ Ón Spania ca s„ lucreze Ón agricultur„.

Al doilea subiect la care a∫ dori s„ m„ refer este nevoia de echilibrare a salariilor Óntre Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i institutele Academiei. De∫i condi˛iile de angajare ∫i promovare sunt acelea∫i, iar c‚teva r‚nduri dintr-o ordonan˛„ de guvern afirm„ c„ func˛iile prev„zute de cercet„tori I, II ∫i III din Academie sunt echivalente cu func˛iile didactice din Ónv„˛„m‚ntul superior, aceasta nu se aplic„ atunci c‚nd e vorba de salarizare. Astfel, pentru un cercet„tor ∫tiin˛ific de gradul I, salariul maxim prev„zut este de 19 milioane de lei vechi, care corespunde cu salariul maxim al unui lector universitar, 20 de milioane. Iar la cercet„torii de gradul II, salariul maxim de 18 milioane este semnificativ sub salariul maxim al func˛iei de conferen˛iar, care poate atinge 26 de milioane, de∫i sunt considerate echivalente cele dou„ niveluri.

Acestea sunt principalele noastre argumente ∫i v-a∫ fi recunosc„tor dac„ a˛i ˛ine seama de ele.