...bazat pe valorile ∫i principiile europene, proiect care are ca idee central„ faptul c„ socialul determin„ at‚t
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004
politicul, c‚t ∫i economicul. Aceasta este esen˛a ac˛iunii lansate cu doi ani Ón urm„, pentru elaborarea unei Strategii a dezvolt„rii durabile a Rom‚niei Ón urm„toarele decenii, îRom‚nia 2025“.
Obiectivul strategic major al acestui proiect este reducerea Ón timp a marilor decalaje care despart Rom‚nia de ˛„rile dezvoltate ale Europei. Spre deosebire de programele de guvernare care trebuie, Ón mod fatal, s„ se rezume la un segment de timp limitat, 4 ani de mandat, ∫i care sunt marcate de op˛iuni politice, de partid, strategia pe termen lung permite reunirea tuturor for˛elor vitale, active, ale na˛iunii, indiferent de op˛iunea lor politic„ ∫i ideologic„, Ón jurul unui proiect comun, de interes na˛ional. Acest proiect de viitor ia Ón calcul marile muta˛ii care au avut loc Ón lume Ón ultimele decenii, sfid„rile c„rora trebuie s„ le facem fa˛„ Ón deceniile care vin ∫i r„spunde c‚torva Óntreb„ri esen˛iale: ce fel de societate dorim s„ construim, care Ói sunt valorile ∫i cum se construie∫te noua identitate na˛ional„ Ón context european ∫i euroatlantic?
Primul r„spuns prive∫te tipul de societate pe care dorim s„-l construim. O societate mai echitabil„, o societate a drepturilor ∫i obliga˛iilor egale, a recunoa∫terii depline ∫i a meritelor fiec„ruia, ∫i nu una a privilegiilor pentru profitorii sistemului. Acest tip de societate implic„ asigurarea tuturor condi˛iilor de natur„ institu˛ional„, legal„ ∫i economic„, necesare pentru ca to˛i cet„˛enii rom‚ni s„ aib„ acces egal la serviciile publice, de s„n„tate, educa˛ie, protec˛ie social„, la justi˛ie, s„ aib„ ∫anse egale at‚t Ón via˛a public„, Ón spa˛iul politic, c‚t ∫i Ón via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii. Justi˛ia ∫i solidaritatea social„ sunt valorile determinante ale acestui model rom‚nesc de societate, care r„spunde exigen˛elor modelului social european. Societatea viitorului va fi o societate a cunoa∫terii, a Ónaltei tehnologii, iar principala sa resurs„ va fi capitalul uman.
Plec‚nd de la aceste premise, am acordat Ón timpul mandatului meu o aten˛ie special„ educa˛iei ∫i cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i tehnologice. Am sus˛inut toate acele m„suri destinate moderniz„rii ∫colii rom‚ne∫ti de toate gradele, echip„rii ei cu tehnic„ informatic„, facilit„rii contactelor cu mediile intelectuale ∫i universitare din ˛„rile europene dezvoltate ∫i din Statele Unite ale Americii.
Rom‚nia a devenit parte a unor programe care se desf„∫oar„ la nivel continental sau global at‚t Ón cadrul Organiza˛iei Mondiale a Propriet„˛ii Intelectuale, c‚t ∫i al Uniunii Interna˛ionale a Telecomunica˛iilor, pentru structurarea elementelor constitutive ale Societ„˛ii Informa˛ionale ∫i pentru reducerea a ceea ce se nume∫te Digital Divide, adic„ decalajul la nivelul cunoa∫terii, accentuat de noile tehnologii, la scar„ global„. Rom‚nia a fost organizatoarea Conferin˛ei Regional Europene care a precedat Summit-ul Mondial pentru Societatea Informa˛ional„, de la Geneva, de anul trecut.
Am militat pentru definirea ∫i opera˛ionalizarea Ón Rom‚nia a unui sistem al educa˛iei permanente, care s„ ofere cet„˛enilor acces la cuno∫tin˛e ∫i la formare profesional„ pe Óntreaga perioad„ a vie˛ii lor active. Doar astfel ei vor putea r„spunde cerin˛elor de pe pia˛a muncii, aflate Óntr-o dramatic„ ∫i rapid„ schimbare.
Am sus˛inut refacerea sistemului na˛ional de cercetaredezvoltare, Ón special a aceluia care are drept suport marile universit„˛i rom‚ne∫ti. Am Óncurajat cooperarea cercet„torilor rom‚ni cu colegii lor din str„in„tate, participarea lor la proiecte transna˛ionale.
Am Óncercat s„ fac din acest mandat unul al promov„rii active, Ón ˛ar„ ∫i Ón lume, a tradi˛iilor ∫i valorilor culturale rom‚ne∫ti, a realiz„rilor ∫tiin˛ifice ∫i artistice ale g‚nditorilor ∫i creatorilor rom‚ni. Promovarea marilor talente ale creatorilor de cultur„ ∫i art„, a uria∫ului patrimoniu cultural al Rom‚niei, este ∫i scopul Ónfiin˛„rii Institutului Cultural Rom‚n ∫i al reorganiz„rii, pe baze noi, a institutelor culturale din str„in„tate. Acest moment de referin˛„, ca ∫i manifest„rile patronate de Academia Rom‚n„ ∫i de Ministerul Culturii, îAnul Eminescu“, îAnul Br‚ncu∫i“, îAnul Caragiale“, îAnul Irimescu“, îAnul ™tefan cel Mare“, pot oferi o imagine cultural„ normal„ a ˛„rii noastre la Ónceputul acestui mileniu.
M-am str„duit ca dou„ dintre componentele esen˛iale ale identit„˛ii ∫i ale coeziunii noastre na˛ionale — Biserica ∫i Armata — s„ se bucure de prestigiul pe care Ól merit„, pe care l-au c‚∫tigat prin rolul pozitiv jucat, de-a lungul timpului, Ón procesul de f„urire ∫i de afirmare a unit„˛ii noastre na˛ionale.
Apreciez contribu˛ia pe care Biserica Ortodox„ Rom‚n„ a avut-o la normalizarea vie˛ii noastre sociale, prin implicarea ei Ón proiecte majore ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Am Óncercat s„ sprijin, at‚t c‚t am putut, ini˛iativele c„rora Preafericitul Teoctist ∫i al˛i Ónal˛i ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne le-au conferit credibilitate ∫i consisten˛„.
De asemenea, am apreciat preocuparea constant„ a ierarhilor ∫i credincio∫ilor catolici ∫i greco-catolici, precum ∫i a celorlalte confesiuni de a p„stra identitatea na˛ional„ ∫i cultural„, ata∫amentul fa˛„ de valori precum democra˛ia, libertatea, toleran˛a, respectul demnit„˛ii umane.
Œn to˛i ace∫ti ani, Armata Rom‚n„ a traversat un dificil proces de restructurare ∫i modernizare, care s-a derulat Ón paralel cu cel al desf„∫ur„rii ac˛iunilor pentru aderarea Rom‚niei la Alian˛a Nord-Atlantic„.
Reforma Armatei corespunde Ón primul r‚nd nevoilor de ap„rare ale Rom‚niei ∫i op˛iunilor noastre de integrare. Prin profesionalizarea armatei am urm„rit realizarea unei for˛e militare reduse, eficiente ∫i flexibile, care s„ fie capabil„ s„ r„spund„ nevoilor na˛ionale de securitate, s„ desf„∫oare o gam„ tot mai diversificat„ de misiuni, iar Ón contextul actual s„ r„spund„ ∫i a∫tept„rilor pe care NATO le are fa˛„ de Rom‚nia.
La cea de a doua Óntrebare, care sunt valorile noii societ„˛i, r„spunsul este simplu: valorile comune Óntregii Europe — democra˛ia, ca regim politic, respectul strict al drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, responsabilitatea individului ∫i a societ„˛ii fa˛„ de viitorul comun al umanit„˛ii, toleran˛a, c„utarea consensului, rezolvarea crizelor ∫i conflictelor prin dialog ∫i negocieri, respectul identit„˛ilor grupurilor minoritare, echitatea ∫i justi˛ia social„, solidaritatea indivizilor ∫i a na˛iunilor. Aceste valori nu construiesc doar noua identitate a Rom‚niei ca stat european, ci ∫i identitatea european„ a fiec„ruia dintre noi. Cea mai bun„ dovad„ c„ a∫a stau lucrurile o reprezint„ capacitatea de adaptare a rom‚nilor care, profit‚nd de libertatea de a circula Ón spa˛iul Schengen, au r„spuns extrem de pozitiv ∫i de repede la cerin˛ele societ„˛ilor ∫i economiilor Ón care au ales s„ se exprime, pe termen mai lung sau mai scurt. Nu idealizez lucrurile, dar lucrul esen˛ial pe care Ól vor Ónv„˛a rom‚nii din contactul lor nemijlocit cu lumea occidental„ este asumarea responsabilit„˛ii. Eu cred c„ asumarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004
responsabilit„˛ii, Ón familie ∫i Ón societate, reprezint„ motorul schimb„rii Ón bine a mentalit„˛ilor rom‚ne∫ti, al dinamiz„rii societ„˛ii ∫i al adapt„rii la noile sfid„ri.
Doamnelor ∫i domnilor,
Aceast„ enun˛are, fatalmente sumar„ ∫i selectiv„, nu ar fi complet„ dac„ nu s-ar referi ∫i la neÓmplinirile, dar ∫i la sl„biciunile societ„˛ii noastre. Referindu-m„ la ele, Ómi asum ∫i partea mea de r„spundere Ón privin˛a neÓmplinirilor din ace∫ti ani.
O mare sl„biciune a noastr„, ca na˛iune, o reprezint„ lipsa de consecven˛„ Ón urm„rirea obiectivelor pe care singuri ni le-am propus. Nu vom putea fi considera˛i parteneri egali ∫i respecta˛i de c„tre celelalte na˛iuni dac„ nu vom da dovad„ de consecven˛„ Ón Óndeplinirea angajamentelor ∫i dac„ nu ne vom respecta cuv‚ntul dat.
O alt„ sl„biciune esen˛ial„ este legat„ de incapacitatea noastr„ de a lucra Ómpreun„ pentru realizarea unor proiecte de viitor. Suntem prea diviza˛i, d„m prea adesea dovad„ de indiferen˛„ fa˛„ de ceilal˛i, nu Ón˛elegem pe deplin nevoia de solidaritate, ca liant social. O na˛iune este mult mai mult dec‚t suma indivizilor care o compun.
Regret c„ ac˛iuni importante privitoare la reconcilierea na˛ional„ ∫i la Ónt„rirea solidarit„˛ii tuturor rom‚nilor nu au fost sus˛inute tocmai de aceia care se prezint„ drept exponen˛i ai societ„˛ii civile.
Este inacceptabil ca m„suri de natur„ economic„, destinate cre∫terii coeziunii sociale, reducerii marginaliz„rii unor grupuri sociale excluse din cauza s„r„ciei, s„ fie criticate pe nedrept ∫i respinse, s„ fie ridiculizate sau considerate îpoman„ electoral„“. Exist„ Ón atitudinea celor care practic„ un astfel de demers un dispre˛ profund fa˛„ de oameni, care are la baz„ convingerea c„ banul, ∫i nu meritele personale, este singurul criteriu de selec˛ie ∫i unic indicator al succesului Ón societate.
Rom‚nia trebuie s„ produc„ permanent mai mult„ bog„˛ie, pe care, prin mecanisme specifice, comune Óntregii lumi civilizate, s„ o redistribuie la nivelul Óntregii societ„˛i. Œn caz contrar, o alt„ sl„biciune important„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, grava polarizare social„ ∫i, mai nou, educa˛ional„, va afecta iremediabil viitorul nostru. Nu mai putem g‚ndi capitalismul ca la Ónceputul secolului XIX.
Regret c„ mijloacele pe care economia Ón tranzi˛ie le-a pus la dispozi˛ia statului nu ne-au permis o mai rapid„ ∫i substan˛ial„ reducere a s„r„ciei. Lupta cu s„r„cia va r„m‚ne o constant„ a ac˛iunii oric„rui ∫ef de stat ∫i a oric„rui Guvern al Rom‚niei pentru mul˛i ani de aici Ónainte. Sistemele de protec˛ie social„, fie c„ se refer„ la s„n„tate, la pensii, la ajutoare de ∫omaj, sunt sisteme de solidaritate, inclusiv de solidaritate Óntre genera˛ii. Refuz‚nd s„ ne asum„m r„spunderi pentru cei inactivi — pensionari, ∫omeri, copii, tineri, elevi ∫i studen˛i — prin neplata asigur„rilor sociale, le refuz„m acestora drepturi fundamentale. Iat„ de ce sunt periculoase evaziunea fiscal„, corup˛ia, neplata impozitelor ∫i a taxelor, refugiul unora Ón paradisuri fiscale.
Ca pre∫edinte al Rom‚niei, am avut permanent Ón aten˛ie problemele categoriilor cele mai defavorizate, Ón special pe cele ale pensionarilor ∫i persoanelor Ón v‚rst„. ™tiu c„ pensiile sunt mici, c„ ele nu ajung s„ acopere nevoile materiale ale unui trai decent. De c‚te ori a fost posibil din punct de vedere economic, am convenit, Ómpreun„ cu Guvernul, s„ acord„m cu prioritate resursele suplimentare index„rii, recorel„rii ∫i m„ririi pensiilor.
Ca ∫ef al statului, am acordat Ón egal„ m„sur„ aten˛ie problemelor tuturor copiilor Rom‚niei, cu o preocupare special„ pentru copiii institu˛ionaliza˛i. Multe dintre problemele lor de natur„ material„, dar ∫i legal„, au fost rezolvate, iar via˛a lor s-a Ómbun„t„˛it Óntr-o oarecare m„sur„.
Avem Ónc„ multe lucruri de f„cut pentru to˛i copiii no∫tri ∫i nu le putem realiza dec‚t unindu-ne eforturile ∫i d‚nd dovad„ de sim˛ civic ∫i de sensibilitate social„. Egalitatea ∫anselor nu poate r„m‚ne un simplu enun˛, o prevedere constitu˛ional„ lipsit„ de relevan˛„. Ea trebuie pus„ consecvent Ón practic„, prin m„suri adecvate, prin politici publice inteligente ∫i realiste.
Œn viitor, trebuie s„ ne concentr„m aten˛ia asupra familiei, pentru a o repune Ón centrul mecanismelor de solidaritate social„ ∫i pentru a reda cet„˛enilor un anume sim˛ al responsabilit„˛ii, pe care Óncepem s„-l ignor„m.
O alt„ sl„biciune, relevat„ ∫i Ón recentele Rapoarte de ˛ar„ privitoare la Rom‚nia, este cea legat„ de capacitatea administrativ„ redus„ a statului nostru at‚t la nivelul institu˛iilor centrale, c‚t ∫i la nivelul colectivit„˛ilor locale. Aceast„ sl„biciune prive∫te ∫i justi˛ia Ón toate aspectele ei esen˛iale. Pe fondul acestei sl„biciuni, institu˛ionale ∫i legale, totodat„, s-a dezvoltat fenomenul corup˛iei.
Œn conformitate cu atribu˛iile mele constitu˛ionale ∫i legale, am contribuit la crearea institu˛iilor ∫i a cadrului legal necesar combaterii eficiente a fenomenului corup˛iei. M„surile pe care le-am luat, inclusiv prin Ónfiin˛area Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, au Ónceput s„ dea unele rezultate. Dar, desigur, ele r„m‚n s„-∫i dovedeasc„ pe deplin eficien˛a Ón lunile ∫i Ón anii care vin. Ele singure, Óns„, institu˛iile nu vor putea face fa˛„ sarcinilor care le revin, f„r„ un sprijin ferm din partea cet„˛enilor. Combaterea corup˛iei, a capitalismului de cumetrie este nu doar lupta statului, ci este cauza fiec„ruia dintre noi.
Am Óncurajat for˛ele politice s„-∫i construiasc„ mecanisme de protec˛ie, care s„ duc„ la excluderea din via˛a public„ a politicienilor corup˛i. Apreciez Ón acela∫i timp ini˛iativele sincere ∫i dezinteresate ale organismelor societ„˛ii civile.
Am Óncercat Ón to˛i ace∫ti ani ca, prin exemplul personal, s„-i sprijin moral pe to˛i aceia care ∫i-au asumat r„spunderi Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, fie ei oameni politici, lideri de opinie sau membri ai organiza˛iilor societ„˛ii civile.
Cea mai mare eroare ar fi, Óns„, s„ continu„m politizarea luptei anticorup˛ie. Nu exist„ corup˛ii no∫tri, care sunt buni, ∫i corup˛ii lor, care sunt r„i. Corup˛ia este un flagel al societ„˛ii rom‚ne∫ti, care zdruncin„ Óncrederea oamenilor Ón democra˛ie.
Nu doresc s„ Ónchei acest capitol f„r„ a m„ referi la sl„biciunile democra˛iei rom‚ne∫ti, de∫i nu Ómp„rt„∫esc opiniile celor care afirm„ c„ avem o democra˛ie de fa˛ad„. Sunt con∫tient de faptul c„ trebuie s„ facem eforturi sus˛inute pentru consolidarea democra˛iei ∫i a statului de drept Ón Rom‚nia. Este adev„rat c„ exist„ Ónc„ mult formalism Ón abordarea acestei probleme. Esen˛a succesului unui regim democratic const„ Ón transformarea individului Ón cet„˛ean con∫tient de drepturile, libert„˛ile ∫i obliga˛iile sale, un cet„˛ean capabil s„ se raporteze critic la realit„˛i ∫i s„-∫i asume responsabilit„˛i. Acest proces presupune, pe de o parte, existen˛a unei educa˛ii civice adecvate scopului propus, iar, pe de alt„ parte, extinderea formelor democra˛iei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/3.XI.2004
participative, care s„ compenseze sl„biciunile democra˛iei reprezentative.
Lumea viitorului, dominat„ de societatea cunoa∫terii, pune Ón fa˛a na˛iunilor sarcina g„sirii de noi solu˛ii pentru o bun„ guvernare ∫i o cre∫tere economic„ de calitate, care implic„ sustenabilitate, durabilitate, folosirea ra˛ional„ a resurselor ∫i protec˛ia mediului. Aceast„ sarcin„ aduce Ón prim plan calitatea dezbaterii publice. Una dintre realiz„rile esen˛iale ale Revolu˛iei Rom‚ne o reprezint„ garantarea libert„˛ii de exprimare, respectiv a libert„˛ii presei. Nimeni ∫i nimic nu pot justifica atingerile aduse libert„˛ii presei ∫i libert„˛ii de exprimare, nici m„car eventualele excese ale unei prese mai exuberante sau mai pu˛in profesioniste.
Am sprijinit modific„rile aduse Codului penal, care dezincrimineaz„ insulta ∫i exclud condamnarea la Ónchisoare a jurnali∫tilor. Sunt convins c„, pe m„sur„ ce mass-media va beneficia de mai multe resurse de natur„ financiar„, ea va reu∫i s„-∫i consolideze independen˛a ∫i s„-∫i p„streze libertatea de a critica ceea ce este de criticat ∫i de a sprijini acele ac˛iuni ale puterii publice care servesc interesului general al societ„˛ii.
f n s„-mi exprim ∫i cu acest prilej solidaritatea cu jurnali∫tii care au avut de suferit de pe urma unor agresiuni Ón exercitarea meseriei lor. Aceste practici sunt inacceptabile, iar autorii lor trebuie pedepsi˛i cu toat„ severitatea. Institu˛iile specializate ale statului au Ónc„ datorii fa˛„ de mediile de informare Ón privin˛a tragerii la r„spundere a vinova˛ilor.
Œn acela∫i timp, trebuie s„ Ón˛elegem c„ nu putem avea o dezbatere public„ de calitate at‚ta vreme c‚t vom ceda tenta˛iei de a ne concentra nu asupra problemelor de fond, ci asupra unor subiecte periferice, care ˛in mai degrab„ de faptul divers, chiar ∫i atunci c‚nd este vorba de lucruri importante, cum ar fi dezvoltarea, integrarea european„ ∫i euroatlantic„.
Ca ∫ef al statului am promovat, Ón limitele atribu˛iilor mele constitu˛ionale, teme importante pentru dezbaterea public„ privitoare la proiectul de viitor al Rom‚niei, privitoare la obiectivele ∫i consecin˛ele integr„rii europene ∫i euroatlantice, privind valorile societ„˛ii rom‚ne∫ti. Trebuie s„ constat cu am„r„ciune c„ mul˛i formatori de opinie au ignorat sau au tratat superficial aceste teme, prefer‚nd teme minore, f„r„ miz„.
Ca om care a cunoscut at‚t sistemul politic interbelic, c‚t ∫i pe cel din perioada totalitar„, m-am str„duit, Ón anii care au urmat Revolu˛iei din Decembrie 1989, s„ contribui la formarea ∫i afirmarea unui sistem de partide cu adev„rat pluralist ∫i responsabil. Nu exist„ democra˛ie Ón absen˛a unor partide politice puternice, bine definite ideologic ∫i promotoare ale unor viziuni ∫i proiecte de viitor, ale unor sisteme de valori pozitive. Partidele trebuie s„-∫i asume sarcina recrut„rii, preg„tirii ∫i promov„rii elitelor politice ale acestei ˛„ri. Este de apreciat efortul for˛elor politice care, Ón ultima vreme, ∫i-au pus mai hot„r‚t problema democratiz„rii lor interne, a primenirii elitelor ∫i a reformul„rii programelor lor politice, Ón acord cu realit„˛ile Rom‚niei, cu noul s„u statut ∫i cu exigen˛ele apartenen˛ei la Uniunea European„ ∫i la NATO.
Œn acela∫i timp, apreciez Ónt„rirea organismelor societ„˛ii civile care se constituie, al„turi de alte for˛e sociale, Ón veritabile contraputeri, capabile s„ corecteze excesele institu˛iilor statului. Ar fi, Óns„, o mare gre∫eal„ ca Óntre institu˛iile statului de drept, purt„toarele
interesului public, Ón special Óntre cele care au legitimitatea democratic„ a scrutinului electoral, ∫i organismele societ„˛ii civile, care sunt purt„toarele unor interese punctuale ∫i limitate, s„ Ónceap„ o lupt„ pentru suprema˛ie Ón exercitarea puterii.
Aceast„ lupt„ nelegitim„ ∫i imoral„ reprezint„, din punctul meu de vedere, un grav pericol pentru democra˛ie. Puterea suveran„ a poporului se Ómparte ∫i este exercitat„, transparent ∫i responsabil, de institu˛iile statului de drept, care au legitimitatea votului cet„˛enilor. Œn caz contrar...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.