Revolu˛ia rom‚n„ este unul din cele mai semnificative evenimente ale istoriei moderne a Rom‚niei. Importan˛a acestui eveniment istoric este dat„ de consecin˛ele sale Ón plan politic, economic, social ∫i cultural, iar consecin˛ele Revolu˛iei rom‚ne, dincolo de suferin˛ele ∫i greut„˛ile inerente unui proces de transform„ri at‚t de ample ∫i profunde, precum cel cunoscut de Rom‚nia Ón ultimii 14 ani, sunt definitorii pentru noul statut al na˛iunii rom‚ne, Ón s‚nul comunit„˛ii europene ∫i euroatlantice.
Nu doresc s„ polemizez cu nimeni ∫i, Ón spiritul valorilor pe care Revolu˛ia rom‚n„ le-a proclamat ∫i promovat, respect pe deplin dreptul la opinie ∫i la liber„ exprimare al fiec„rui cet„˛ean rom‚n. Dar ca participant nemijlocit la evenimentele tragice ∫i eroice, Ón acela∫i timp, din decembrie 1989, am obliga˛ia moral„ s„ resping orice Óncercare de denigrare sau de manipulare a adev„rului despre Revolu˛ie. Adev„rul istoric este acela c„ Rom‚nia a ie∫it din totalitarism nu printr-un complot sau lovitur„ de stat, ci printr-o explozie social„, printr-o revolt„ popular„ declan∫at„ la Timi∫oara, sus˛inut„ de Óntreg poporul rom‚n ∫i finalizat„ prin ac˛iunea decisiv„ a maselor de cet„˛eni ai capitalei, Ón 21 ∫i 22 decembrie 1989.
Revolu˛ia rom‚n„ a fost, deci, opera poporului rom‚n, reprezent‚nd un act de mare curaj ∫i demnitate al na˛iunii rom‚ne. Ea a dat semnalul rede∫tept„rii na˛ionale, fiind un moment unic de care avem toate motivele s„ fim m‚ndri. Victoria revolu˛iei a fost ob˛inut„ nu Ón subteranele unor comploturi sau lovituri de palat, ci Ón strad„, de cet„˛enii rom‚ni care nu au mai suportat tirania ∫i umilin˛ele ∫i c„rora, Óntr-un gest de patriotism ∫i responsabilitate, li s-a al„turat armata, aceasta respect‚ndu-∫i astfel misiunea de a ap„ra statalitatea Rom‚niei.
Ceea ce putem spune acum, f„r„ putin˛„ de t„gad„, este faptul c„, indiferent de fr„m‚nt„rile ∫i convulsiile politice ∫i sociale care au Ónso˛it tranzi˛ia ∫i indiferent de pozi˛iile ideologice pe care s-au situat cei care au condus Rom‚nia Ón ace∫ti ani, programul Revolu˛iei rom‚ne nu a fost pus niciodat„ sub semnul Óntreb„rii. Este mult mai important ca, Ón loc s„ invent„m lovituri de stat sau
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003
comploturi, s„ facem o analiz„ lucid„ ∫i obiectiv„ a cauzelor profunde care au generat explozia popular„ din decembrie 1989 ∫i care au condus la schimbarea violent„ de regim politic care a caracterizat Revolu˛ia rom‚n„.
Radicalismul cererilor ∫i a∫tept„rilor rom‚nilor ∫i-au pus amprenta asupra vie˛ii politice ∫i sociale Ón primii ani de dup„ 1989. ™i-au structurat multe dintre deciziile pe care le-am luat cu to˛ii atunci, dar nu puteam face altfel. Regimul represiv al dictaturii ceau∫iste nu a l„sat loc de ales poporului rom‚n. Pentru noi to˛i ar fi fost mai benefic„, poate, o schimbare pa∫nic„ de sistem politic, cum s-a Ónt‚mplat Ón alte ˛„ri, pentru c„ am fi putut ierarhiza ∫i etatiza mai corect reformele care trebuiau s„ Ónso˛easc„ schimbarea de regim politic, dar, mai ales, ar fi cru˛at at‚tea vie˛i tinere, jertfite Ón Óncercarea de reprimare a manifestan˛ilor sau de Ómpiedicare a structur„rii noii puteri.
Prin profunzimea ∫i amploarea schimb„rilor din decembrie 1989, evenimentele respective nu au fost nici lovitur„ de stat, ∫i cu at‚t mai pu˛in echivalentul rom‚n al perestroik„i sovietice, care nu urm„reau o schimbare de sistem, ci doar o adaptare a sa. Comunicatul C.F.S.N. din noaptea de 22 decembrie 1989 afirma clar: îScopul Frontului Salv„rii Na˛ionale este instaurarea democra˛iei, libert„˛ii ∫i demnit„˛ii poporului rom‚n“. Acestui obiectiv strategic i se subordonau cele trei componente ale planului de ac˛iune Ón 10 puncte, men˛ionate Ón comunicat.
Prima component„, cea politic„, se exprima prin afirmarea abandon„rii rolului conduc„tor al unui singur partid, statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvern„m‚nt, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor — legislativ„, executiv„, judec„toreasc„.
Œn plan economic, restructurarea Óntregii economii na˛ionale, pe baza criteriilor rentabilit„˛ii ∫i eficien˛ei, eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economic„ centralizat„ ∫i promovarea liberei ini˛iative, a competen˛ei Ón conducerea tuturor sectoarelor economice, inclusiv restructurarea agriculturii, sprijinirea micii propriet„˛i cet„˛ene∫ti.
Œn al treilea r‚nd, Ónl„turarea izol„rii interna˛ionale a Rom‚niei Ón care dusese Ceau∫escu ˛ara Ón ultimii ani, deschiderea c„tre lume, care apoi s-a completat cu obiectivele strategice majore — integrarea Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„.
Seam„n„ toate acestea cu o simpl„ lovitur„ de stat, cu Ónlocuirea doar a unor conduc„tori cu al˛ii, Ón structurile aceluia∫i regim politic? A fost cea mai radical„, cea mai profund„ schimbare revolu˛ionar„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Toate fabula˛iile politicianiste, cu care ne reÓnt‚lnim ∫i care se repet„ an de an, din 1990 Óncoace, nu numai c„ nu au suport, ci exprim„ lips„ de cultur„ politic„, Ón cazul unora, precum ∫i interese obscure, Ón cazul altora, to˛i, Óns„, ignor‚nd voit realit„˛ile ∫i faptele.
™i mai absurd„ este aser˛iunea conform c„reia Revolu˛ia s-a sf‚r∫it odat„ cu fuga lui Ceau∫escu, dup„ care ar fi urmat confiscarea acesteia. A∫adar, Revolu˛ia s-ar fi sf‚r∫it atunci c‚nd ea Ónc„ nu Óncepuse. Prin revolu˛ie se Ón˛elege un proces radical de schimb„ri structurale ale societ„˛ii. Indiferent de modul Ón care se s„v‚r∫e∫te, violent sau pa∫nic, lovituri de palat, de stat sau comploturi de orice fel, pot contribui la declan∫area unei revolu˛ii, dar nu se pot substitui acesteia. O posibil„ lovitur„ de stat sau complot care s„-l fi anihilat pe Ceau∫escu ar fi fost un lucru benefic ∫i ar fi f„cut posibil„ evitarea v„rs„rilor de s‚nge, dar nu am avut aceast„ ∫ans„.
Revolu˛ia rom‚n„ a fost, deci, opera poporului rom‚n, ea Ói apar˛ine poporului rom‚n. Revolu˛ia rom‚n„ nu a fost un act artificial, g‚ndit Ón nu ∫tiu ce birouri, de nu ∫tiu ce organiza˛ii subversive. Revolu˛ia rom‚n„, ca toate revolu˛iile Ón general, ca ∫i Ón toate celelalte ˛„ri, Ón 1989, a fost rezultatul unei crize profunde Ón care a intrat vechiul sistem, ∫i al imposibilit„˛ii guvernan˛ilor de a mai oferi solu˛ii realiste ∫i acceptabile problemelor cu care se confrunta societatea rom‚neasc„. De aceea am afirmat ∫i afirm cu t„rie faptul c„ Revolu˛ia rom‚n„ este un moment de cotitur„ Ón istoria noastr„ na˛ional„, care a schimbat fizionomia societ„˛ii rom‚ne∫ti, care a deschis calea unor transform„ri profunde Ón plan politic, economic ∫i social. A∫a ceva se Ónf„ptuie∫te sau nu, nu se poate nici confisca, nici fura. Revolu˛ia rom‚n„ a fost, totodat„, cea mai radical„ din Óntreg spa˛iul fost îsocialist“ din Europa.
Obiectivele Revolu˛iei, a∫a cum am ar„tat, au fost explicit proclamate Ón noaptea de 22 decembrie, prin Comunicatul C.F.S.N. Acestea au fost concretizate Ón timp, prin acte legislative ∫i m„suri practice. Principiul pluralismului politic a fost legiferat prin Decretul-lege din 31 decembrie 1989 ∫i concretizat prin apari˛ia, am putea spune, exploziv„ de partide pe parcursul anului 1990. Dreptul la libera exprimare ∫i-a g„sit expresia prin apari˛ia, la fel de exploziv„, de ziare, publica˛ii, apoi de posturi de radio ∫i de televiziune.
Preg„tirea ∫i desf„∫urarea primelor alegeri libere din mai 1990 a fost prima afirmare ∫i concretizare a acestui principiu afirmat de Revolu˛ia rom‚n„. Activitatea Adun„rii Constituante, elaborarea ∫i apoi adoptarea noii Constitu˛ii a ˛„rii au consolidat fundamentele noului stat democratic de drept, f„c‚nd ireversibile procesele declan∫ate de Revolu˛ia rom‚n„ din Decembrie 1989.
A venit, cred, momentul s„ trat„m evenimentele din decembrie 1989 cu toat„ seriozitatea, pe baza unei abord„ri obiective a faptelor, lipsit„ de simplific„ri gr„bite ∫i de interpret„ri politicianiste. S„ nu subestim„m complexitatea evenimentelor, a situa˛iei interne ∫i externe a Rom‚niei Ón contextul Ón care a avut loc Revolu˛ia rom‚n„. Preocuparea cinstit„ pentru descifrarea evenimentelor ∫i a adev„rului despre Revolu˛ia rom‚n„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003
nu trebuie s„ se transforme Óntr-un instrument al competi˛iei pentru putere Ón campania electoral„. S„ nu uit„m c„ Revolu˛ia rom‚n„ a produs o nou„ genera˛ie de lideri politici, dar legitimitatea lor a fost ∫i este dat„ de cadrul democratic, rezultat al schimb„rii radicale de regim politic din decembrie 1989, ∫i nu de implicarea sau nu a lor Ón acele evenimente, dovad„ c„ mul˛i dintre ei nu au rezistat la proba veridicit„˛ii, care este scrutinul popular, Ón care fiecare este judecat dup„ calit„˛ile sale ∫i meritele de acum, ∫i nu dup„ cele din trecut.
Este important s„ tragem toate concluziile care se impun din judecata la care ne supune permanent na˛iunea rom‚n„, s„ ne orient„m toate ac˛iunile politice Ón func˛ie de acest reper care Ónseamn„ valorile, principiile ∫i obiectivele Revolu˛iei rom‚ne ∫i s„ r„spundem nevoilor ∫i a∫tept„rilor cet„˛enilor Ón slujba c„rora ne afl„m to˛i cei ale∫i.
Doamnelor ∫i domnilor,
Trecutul ∫i prezentul se Ómpletesc pentru a prefigura viitorul. Revolu˛ia rom‚n„ a fost evenimentul care a declan∫at acele transform„ri profunde ∫i de substan˛„ care ne permit s„ afirm„m, acum, c„ viitorul Rom‚niei nu poate fi imaginat Ón afara viitorului Europei unite. P‚n„ s„ ne atingem obiectivul strategic al ader„rii la Uniunea European„ ne-a mai r„mas de parcurs un drum scurt, dar extrem de dificil ∫i de solicitant pentru to˛i rom‚nii, indiferent de pozi˛ia lor Ón societate. De aceea, consider c„ ∫i Ón acest moment, Ón care cinstim memoria eroilor Revolu˛iei rom‚ne, trebuie s„ privim cu luciditate la ceea ce am realizat, dar mai ales la ceea ce nu am realizat ∫i mai avem de f„cut pentru a ne atinge ˛elurile.
Anul 2003 a fost dominat de dou„ mari tendin˛e, Ón plan politic, economic ∫i social: consolidarea ∫i ad‚ncirea democra˛iei, materializate Ón modific„rile aduse Constitu˛iei, ∫i continuarea, Ón ritm accelerat, a procesului de compatibilizare cu structurile ∫i mecanismele Uniunii Europene. Œn aceste domenii s-au Ónregistrat cele mai importante progrese, care au ∫i impactul cel mai semnificativ asupra economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti, asupra vie˛ii de zi cu zi a fiec„rui cet„˛ean al Rom‚niei.
Eviden˛ierea succeselor ob˛inute de Rom‚nia Ón plan politic, economic ∫i social, care sunt, p‚n„ la urm„, opera tuturor for˛elor politice ∫i a eforturilor tuturor cet„˛enilor rom‚ni, nu ne scute∫te de o analiz„ critic„ a st„rilor de lucru din ˛ara noastr„. S„ nu ignor„m ∫i s„ nu trat„m triumfalist sau, dup„ caz, catastrofic ∫i demagogic nici succesele, nici r„m‚nerile Ón urm„. For˛ele politice ∫i societatea rom‚neasc„, Ón ansamblul ei, s-au maturizat suficient pentru a putea face o analiz„ lucid„ ∫i obiectiv„ a realit„˛ilor rom‚ne∫ti, care s„ ne permit„ luarea celor mai ra˛ionale ∫i mai pertinente decizii.
Œn acest an, progresele Rom‚niei sunt reale ∫i Óncurajatoare, ∫i ele ne ofer„ perspectiva finaliz„rii negocierilor de aderare Ón 2004 ∫i pe aceea a ader„rii efective Ón ianuarie 2007, lucru confirmat ∫i la summit-ul
Uniunii Europene din 12—13 decembrie a.c. de la Bruxelles.
Pentru a realiza obiectivele propuse, trebuie s„ ne concentr„m asupra sl„biciunilor ∫i r„m‚nerilor Ón urm„, atunci c‚nd ierarhiz„m priorit„˛ile activit„˛ii guvernamentale, parlamentare, politice ∫i sociale Ón anul 2004, care, fiind un an electoral, are o serie de constr‚ngeri Ón plus. Consider c„ este Ón interesul na˛iunii rom‚ne ca toate for˛ele politice s„ fie de acord ca o serie de subiecte ∫i, Ón primul r‚nd, con˛inutul ∫i ordinea m„surilor de reform„ economic„ ∫i social„ necesare definitiv„rii negocierilor de aderare Ón 2004 s„ nu constituie teme ale campaniei electorale, ca argumente ale competi˛iei politice. Eventualul e∫ec al finaliz„rii negocierilor Ón 2004 nu va aduce voturi Ón plus nim„nui ∫i nu va servi nici unui partid. Am‚narea ader„rii Ói va m„ri costurile ∫i, implicit, va accentua s„r„cia unor categorii puternic defavorizate.
Fiecare partid consider„ legitime interesele sale, care sunt interesele celor pe care Ói reprezint„, numai c„ aceste interese specifice trebuie permanent compatibilizate cu cele care se constituie Ón ceea ce numim interes general. Œn acest moment, interesul na˛ional al Rom‚niei se articuleaz„ Ón jurul ader„rii la Uniunea European„. Toate celelalte obiective se subordoneaz„ lui, ∫i de aceea este bine ca procesul de aderare s„ fie decuplat de ciclul electoral Ón curs.
Cei 14 ani care au trecut de la Revolu˛ie ne-au ar„tat c„ parametrul critic pentru succesul sau e∫ecul unui proiect na˛ional, de complexitatea ∫i importan˛a celui reprezentat de aderarea la Uniunea European„, este tot mai evidenta calitate a guvern„rii, at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local. Viitoarea campanie electoral„ este o bun„ ocazie s„ dezbatem public acest subiect, care Ónseamn„ ∫i combaterea corup˛iei, ∫i a birocra˛iei, ∫i cre∫terea capacit„˛ii administrative ∫i noi modalit„˛i de recrutare, preg„tire ∫i promovare a func˛ionarilor publici, ∫i separarea puterilor Ón stat, ∫i introducerea acquis-ului comunitar, dar ∫i reformarea clasei politice, prin introducerea unor noi modalit„˛i de scrutin electoral ∫i a unor forme de democra˛ie direct„.
Anul 2004 trebuie s„ fie anul consolid„rii democra˛iei ∫i al progreselor Ón plan economic ∫i social, precum ∫i un an al responsabilit„˛ii politicului fa˛„ de cet„˛ean ∫i corpul social, Ón ansamblul s„u. Pe baza unei economii dinamice ∫i productive, putem spera la reducerea decalajelor de dezvoltare Óntr-un timp rezonabil ∫i la cre∫terea general„ a nivelului de trai al oamenilor. Anul 2004 Ónseamn„ integrarea Ón NATO, ceea ce ofer„ un cadru mai favorabil pentru securitatea intern„ a ˛„rii. Prin integrarea Ón Uniunea European„, proiectele noastre de dezvoltare vor beneficia de sprijinul ∫i solidaritatea partenerilor no∫tri europeni.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003
Doamnelor ∫i domnilor,
Revolu˛ia rom‚n„ reprezint„ una dintre cele mai luminoase pagini din istoria modern„ a Rom‚niei, care justific„ m‚ndria de a fi rom‚n. Poate c„ cei care, Ón zilele lui decembrie 1989, ie∫eau Ón strad„ pentru a demonstra Ómpotriva totalitarismului comunist nu sunt pe deplin satisf„cu˛i de evolu˛ia lucrurilor Ón economie, Ón societate sau Ón via˛a politic„. Foarte mul˛i cet„˛eni, confra˛i de ai no∫tri, o duc greu ∫i au motive Óndrept„˛ite de insatisfac˛ii. Pe de alt„ parte Óns„, este sigur faptul c„ to˛i cei care s-au jertfit Ón acele zile fierbin˛i la Timi∫oara, la Bucure∫ti ∫i Ón alte ora∫e ale Rom‚niei nu au f„cut supremul sacrificiu Ón zadar. Schimbarea Ón bine a Rom‚niei este mai intens„ ∫i mai profund„ dec‚t o percepem noi acum, ∫i acest lucru ne face s„ fim optimi∫ti.
Pentru aceast„ nou„ Rom‚nie, cu bunele ∫i mai pu˛in bunele ei lucruri, suntem datori s„ exprim„m recuno∫tin˛a noastr„ Ón primul r‚nd timi∫orenilor, care au dat un Ónalt exemplu de demnitate ∫i tenacitate. Pe 20 decembrie, ei au fost cei care au declarat primul ora∫ liber al ˛„rii, Timi∫oara.
Rom‚nia are nevoie de repere morale, de valori pozitive, de idealuri pentru a progresa, pentru a se moderniza ∫i a se dezvolta. Nu ne mai putem permite efectele negative ale dezbin„rii, confrunt„rilor sterile, atitudinilor populiste ∫i extremiste. Trebuie s„ ap„r„m permanent democra˛ia, s„ Ónt„rim autoritatea statului ∫i a institu˛iilor sale, s„ oferim cet„˛enilor exemple de respect al valorilor democratice ∫i de asumare a responsabilit„˛ilor care ne revin Ón exercitarea mandatelor noastre. Doar a∫a vom construi o Rom‚nie puternic„, prosper„ ∫i respectat„.
Un popor care face istorie, a∫a cum este poporul rom‚n, trebuie s„-∫i cinsteasc„ trecutul, ca semn al demnit„˛ii na˛ionale. Sesiunea comemorativ„ a Parlamentului Rom‚niei este un semn de respect fa˛„ de trecut, un act de demnitate, o dovad„ de Óncredere Ón viitorul nostru comun, ca na˛iune responsabil„, unit„ ∫i solidar„, Ón dorin˛a ei de progres economic ∫i social.
Œnchei mul˛umindu-v„ pentru aten˛ie ∫i ur‚ndu-v„, cu prilejul Cr„ciunului ∫i al Anului Nou, mult„ s„n„tate, fericire ∫i succes Ón exercitarea mandatului dumneavoastr„ ∫i tradi˛ionalul îLa mul˛i ani“, pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.