™tefan Baban

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDegringolada ∫colii rom‚ne∫ti“

Un nou an ∫colar a Ónceput Ón Rom‚nia. ™i, ca Ón fiecare an, redeschiderea cursurilor Ón Ónv„˛„m‚ntul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 toate gradele, departe de a mai fi fastuoas„ ∫i demn„, a devenit un prilej de aprinse dispute politice, temeri, Óngrijor„ri ∫i insatisfac˛ii at‚t pentru copii ∫i p„rin˛ii lor, c‚t ∫i pentru profesori ∫i familiile lor. Birocra˛ia, ce pretinde c„ vegheaz„ buna desf„∫urare a proceselor de Ónv„˛„m‚nt, devine pe zi ce trece dep„∫it„ de problemele financiare ∫i organizatorice, panicat„ ∫i Ón defazaj fa˛„ de obiectivele planificate.

Orice om normal sau care are copii ce trebuie institui˛i Ó∫i pune o Óntrebare legitim„: ce se Ónt‚mpl„ cu ∫coala rom‚neasc„? De ce reforma din Ónv„˛„m‚nt este prost Ón˛eleas„ ∫i tot at‚t de prost aplicat„, de ce exist„ at‚ta nep„sare ∫i indisciplin„ ∫i mai ales care este viitorul acestui sector?

Nici o guvernare postdecembrist„ ∫i mai ales nici una dintre echipele care s-au perindat pe la conducerea ministerului de resort n-au reu∫it s„ aplice m„car 10% din promisiunile electorale ale acestui domeniu, iar finalitatea m„surilor este ∫i mai redus„. ™coala rom‚neasc„ a r„mas, de la un an la altul, de la o guvernare la alta, Óntr-o profund„ suferin˛„, cu restan˛e ∫i caren˛e, cu tensiuni interne amplificate de nemul˛umirile salariale ale cadrelor didactice, cu contraperforman˛ele perpetuate ∫i scandaluri de propor˛ii la fiecare test na˛ional, valabil at‚t pentru profesori, c‚t ∫i pentru elevi.

Ca ∫i alte sectoare ale economiei na˛ionale, ∫i Ónv„˛„m‚ntul se confrunt„ cu grave probleme financiare. Procentul alocat din P.I.B. este neÓndestul„tor, capabil doar s„ compromit„ proiectele de dezvoltare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, Óntr-o perioad„ Ón care informa˛ia ∫i cuno∫tin˛ele profesionale decid soarta unei na˛iuni. Exist„ mari decalaje, care se ad‚ncesc de la un an la altul, Óntre rom‚ni ∫i ceilal˛i europeni sau locuitori ai planetei Ón ceea ce prive∫te accederea la societatea cunoa∫terii. De aici ∫i apari˛ia ∫i perpetuarea handicapurilor, uneori greu de dep„∫it, Ón competi˛ia mondial„ pe pia˛a for˛ei de munc„, at‚t Ón sectoarele de v‚rf, c‚t ∫i Ón cele obi∫nuite, care sunt puternic resim˛ite de rom‚ni. De la aceast„ situa˛ie fac, desigur, excep˛ie tinerii supradota˛i, dar racola˛i ∫i selec˛iona˛i de universit„˛i str„ine prestigioase ∫i al c„ror num„r nu este foarte mare, ca s„ impresioneze. Œns„∫i solicit„rile angajatorilor din Europa se rezum„ la condi˛ii minime de studii, pentru c„ lucr„torii din agricultur„, constructorii ∫i îc„p∫unarii“ nu au de ce s„ fie prea Ónc„rca˛i de cuno∫tin˛e profesionale.

™coala rom‚neasc„ nu face dec‚t ca, prin efectul de bumerang, s„ Óncurajeze ∫i s„ motiveze exodul tinerilor absolven˛i, indiferent de nivelul ∫colii, spre alte meleaguri, Ón condi˛iile Ón care accesul la pia˛a for˛ei de munc„ autohtone este baricadat de pile, cuno∫tin˛e, rela˛ii ∫i mai pu˛in de competen˛a profesional„ bazat„ pe Ónsu∫irea no˛iunilor din ∫coal„. Singur„ Rom‚nia se priveaz„ de cel mai important capital, cel uman, ∫i Ón acela∫i timp de inteligen˛a ∫i poten˛ialul creator al tinerilor, adic„ al genera˛iei urm„toare.