Adrian Moisoiu

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. îBiat„ ˛ar„... rea tocmeal„!“

Ca urmare a faptului c„ ziarele care apar Ón jude˛ele Harghita, Covasna ∫i, uneori, chiar ∫i unele din jude˛ul Mure∫ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ pentru ocuparea unui post, adic„ a unui loc de munc„, se solicit„ drept condi˛ie specific„ cunoa∫terea limbii maghiare, la data de 27 martie 2007 am adresat o scrisoare deschis„ domnului Csaba Ferenc Asztalos, pre∫edintele Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii.

Astfel, am ar„tat c„, de∫i, mai nou, se practic„ ∫edin˛e de guvern comune rom‚no-maghiare, conform art. 13 din Constitu˛ie, limba oficial„ Ón Rom‚nia este Ónc„ limba rom‚n„ ∫i c„, indiferent c„ Ón anumite zone ale Rom‚niei tr„iesc minoritari Óntr-o propor˛ie mai mare de 20%, conform Legii nr. 215/2001 sau Legii nr. 188/1999, excluderea rom‚nilor, Ón propria lor ˛ar„, de a participa la un concurs pentru ocuparea unui post pentru c„ nu cunosc limba minorit„˛ii tr„itoare Ón zon„ reprezint„ discriminare.

Mai mult, se Óncalc„ ∫i art. 25 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, referitor la stabilirea domiciliului Óntr-o anumit„ zon„, deoarece: îFiec„rui cet„˛ean Ói este asigurat dreptul de a-∫i stabili domiciliul sau re∫edin˛a Ón orice localitate din ˛ar„, de a emigra, precum ∫i de a reveni Ón ˛ar„.“ ™i cum se poate stabili un domiciliu, dac„ nu i se permite dec‚t condi˛ionat s„ ocupe un loc de munc„ Ón zon„?

Œn acela∫i timp, am sesizat o g„selni˛„, cunoscut„ de altfel ∫i Domniei Sale, c‚t ∫i organului pe care Ól conduce, anume de a se introduce Ón fi∫a postului drept cerin˛„ cunoa∫terea limbii minorit„˛ii, scris ∫i oral, at‚ta timp c‚t pentru motive de genul audien˛elor sau primire de peti˛ii pot fi solicita˛i, dup„ caz, traduc„tori. O autoritate care refuz„ s„ angajeze traduc„tori de fapt propag„ discriminare, f„c‚nd apel doar la angajare de minoritari. Œn fond, ce este mai important, competen˛a de a rezolva o problem„ sau modul Ón care se dialogheaz„ cu persoane care, de fapt, ele Ónsele Óncalc„ Constitu˛ia, fiindc„ nu s-au str„duit s„ Ónve˛e sau refuz„ s„ vorbeasc„ limba oficial„ a statului Ón care au crescut ∫i unde Ó∫i c‚∫tig„ p‚inea?

Totodat„, i-am ar„tat domnului pre∫edinte c„ este fals ∫i imoral ca unui arhitect, vorbitor de limb„ rom‚n„, absolvent al unei facult„˛i de arhitectur„ Ón limba rom‚n„ din Bucure∫ti, Cluj-Napoca sau din alt„ parte, s„ i se interzic„ participarea la concursul pentru ocuparea postului de arhitect-∫ef, dup„ cum ∫i altor cet„˛eni, de alte profesii, pentru ocuparea unor func˛ii de conducere — de exemplu director executiv Ón cadrul consiliului jude˛ean sau altele —, ∫i astfel s„ se faciliteze ocuparea acelora∫i posturi de c„tre persoane din r‚ndul minoritarilor, f„c‚ndu-se astfel rabat la calitate.

Motiva˛ia d‚nsului c„ peten˛ii minoritari care se adreseaz„ institu˛iilor publice au dreptul de a se adresa ∫i de a primi r„spuns Ón limba matern„, drept garantat de Constitu˛ie, este fals„, deoarece tot Constitu˛ia Rom‚niei, subliniez, a Rom‚niei, ∫i nu a altui stat, prevede c„ limba oficial„ Ón ˛ara noastr„ este limba rom‚n„. Ca atare, minoritarii au obliga˛ia de a o Ónv„˛a sau, dac„ refuz„, Ó∫i asum„ benevol consecin˛ele. Œn fond, ce se Ón˛elege prin limb„ oficial„ ∫i ce for˛„ are obliga˛ia de a se cunoa∫te limba rom‚n„ Ón Rom‚nia, dac„ ea nu trebuie Ónsu∫it„?