Stenogramă plen

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Art. 61 din Constitu˛ia Rom‚niei consacr„, la alin. (1): îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“.

Tot prin Constitu˛ie, prin art. 28, se garanteaz„ secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri po∫tale, al convorbirilor telefonice ∫i al celorlalte mijloace legale de comunicare.

Œn baza hot„r‚rii celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei, reunite Ón ∫edin˛a comun„ din 24 aprilie 2007, s-a Ónfiin˛at Comisia parlamentar„ de anchet„ privind verificarea informa˛iilor furnizate cu privire la interceptarea comunica˛iilor.

Comisia are ca obiectiv urm„toarele: analizarea ∫i verificarea datelor, informa˛iilor, documentelor ∫i faptelor cu privire la interceptarea comunica˛iilor puse la dispozi˛ia comisiei sau rezultate din audieri; Óntocmirea unui raport privind constat„rile efectuate, raport pe care Ól Ónainteaz„, Ón termenele stabilite, pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Nu intru Ón detalii, pentru c„ aceast„ comisie, din care fac ∫i eu parte, nu ∫i-a terminat lucr„rile ∫i nu s-a alc„tuit, Ónc„, niciun raport.

Subiectul pe care vreau s„-l abordez face referire la rela˛ia pe care comisia o are cu procurorul general al Rom‚niei, Laura Codru˛a Kovesi, ∫i cu procurorul-∫ef al Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie (D.N.A.), Daniel Morar.

Se ∫tie c„ Ón baza unor legi speciale, legate de lupta anticorup˛ie ∫i Ómpotriva criminalit„˛ii organizate, precum ∫i de lupta Ómpotriva terorismului, Ministerul Public ∫i D.N.A. pot cere, Ón anumite condi˛ii, interceptarea comunica˛iilor persoanelor suspectate sau Ómpotriva c„rora exist„ probe. Mandatul se elibereaz„ Óns„ numai de c„tre judec„tor, iar singura institu˛ie abilitat„ s„ fac„ intercept„rile este Serviciul Rom‚n de Informa˛ii.

Din audierea domnului George Maior, director S.R.I., a rezultat c„ cele mai multe mandate de ascultare au fost solicitate Ón 2006 de c„tre D.N.A., ∫i anume 3.800. Dintr-un calcul simplu rezult„ c„ au fost ascultate peste 1 milion de convorbiri, Ón condi˛iile Ón care un mandat este de 30 de zile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Ulterior, am aflat c„ mandatele se puteau prelungi ∫i p‚n„ la 120 de zile. Din pres„ am Ón˛eles c„ unele persoane au fost ascultate, f„r„ mandat, cu mult Ónainte de Ónceperea urm„ririi penale, ceea ce Ónseamn„ c„, Ón fapt, au fost ascultate mult mai multe convorbiri dec‚t milionul de care vorbeam ini˛ial.

Tot de la S.R.I. am aflat c„ Ónregistr„rile faptice pentru D.N.A. s-au f„cut de c„tre aceast„ institu˛ie, S.R.I. dirij‚nd semnalele interceptate c„tre terminalele pe care D.N.A. le posed„.

La aceste opera˛iuni tehnice a lucrat un num„r de procurori ∫i ofi˛eri de judiciar. Pe ace∫ti domni comisia i-a convocat, Ón baza mandatului acordat de Parlamentul Rom‚niei, s„-i audieze.

Nu am cerut ∫i nici nu Ón˛elegem s„ cerem detalii despre dosarele la care lucreaz„ procurorii D.N.A. Tot ceea ce ne intereseaz„ este legat de opera˛iunile tehnice pe care ace∫ti domni le-au efectuat ∫i probabil le efectueaz„ ∫i Ón continuare, precum ∫i aparatura pe care o posed„.

Dac„ se respecta legea, ce se Ónt‚mpl„ cu materialele pe care sunt Ónregistrate persoanele care nu sunt urm„rite, dar care intr„ Ón contact cu persoane urm„rite, fiind vorba de cet„˛eni care nu au comis infrac˛iuni sau care sunt b„nui˛i de astfel de fapte.

La solicitarea noastr„, at‚t domnul Daniel Morar, c‚t ∫i doamna Kovesi ne-au r„spuns c„ nu pot asigura participarea la audiere a procurorilor ∫i ofi˛erilor solicita˛i, f„r„ aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia, prin pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Bogdan Olteanu, a solicitat din nou prezen˛a acestor procurori ∫i poli˛i∫ti, explic‚nd pe larg c„ nu este vorba de a c„uta Ón dosare sau de a se interfera cu activitatea procurorilor ∫i poli˛i∫tilor Ón ceea ce prive∫te activitatea judiciar„ pe care ace∫tia o desf„∫oar„. Ni s-a r„spuns din nou c„ ace∫ti domni nu pot fi audia˛i ∫i ni s-a adus la cuno∫tin˛„, ca unor ∫colari, c„ Ón Rom‚nia exist„ separarea puterilor Ón stat ∫i, Ón consecin˛„, Parlamentul nu poate cere justi˛iei s„ i se subordoneze.

Œn acest moment, cred c„ prin modul de a se comporta ∫i prin r„spunsurile date, Ministerul Public ∫i D.N.A. au ceva de ascuns.

De ce-∫i asum„ D.N.A. Ónregistrarea efectiv„ a intercept„rilor, chiar dac„ semnalul original este interceptat de S.R.I.?

Cine din S.R.I. particip„ la aceste Ónregistr„ri?

Cine poate autentifica, Ón aceste condi˛ii, veridicitatea Ónregistr„rii? Sunt c‚teva Óntreb„ri care se ridic„ ∫i la care D.N.A. refuz„ s„ r„spund„. ™i v„ asigur c„ nu sunt singurele Óntreb„ri pe care comisia le are de pus.

f n s„ le aduc la cuno∫tin˛„ domnilor din D.N.A. ∫i Ministerului Public c„ art. 132 alin. (1) din Constitu˛ie stipuleaz„ c„ procurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii ∫i al impar˛ialit„˛ii, al controlului ierarhic ∫i sub autoritatea ministrului justi˛iei.

Cu alte cuvinte, ministrul justi˛iei sau oricare alt ministru are obliga˛ia s„ se prezinte Ón fa˛a comisiilor permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, cu at‚t mai mult Ón fa˛a unei comisii de anchet„.

Cum s-a ajuns la concluzia c„ procurorii ∫i ofi˛erii D.N.A. care sunt Ón subordinea ministrului nu se pot prezenta Ón fa˛a comisiei?!

Am citit cu aten˛ie ∫i art. 134 din Constitu˛ie, Capitolul îAtribu˛ii ale C.S.M.“, ∫i am observat c„ toate alineatele se refer„ la autoritatea de numire ∫i la sanc˛ionarea procurorilor Ón caz c„ ace∫tia comit abateri.

Nu rezult„ de nic„ieri c„ C.S.M. este un arbitru Óntre Parlament — organul suprem al poporului rom‚n — ∫i Ministerul Public sau D.N.A.

Singura concluzie care se impune Ón final este reauacredin˛„ a acestor institu˛ii, care vor s„ se sustrag„ controlului Parlamentului ∫i s„ ac˛ioneze ca stat Ón stat sau, ∫i mai r„u, ca un stat poli˛ienesc.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îZilele de dup„ 19 mai 2007“.

Dac„ se ˛ine seama de gradul de participare la referendumul care a avut loc s‚mb„t„, 19 mai, putem spune, cu m‚na pe inim„ ∫i f„r„ s„ gre∫im, c„ majoritatea cet„˛enilor rom‚ni cu drept de vot nu ∫i-au dorit o asemenea consultare popular„. Dar ∫i referendumul, ∫i rezultatele sale sunt de-acum istorie ∫i trebuie, vr‚nd, nevr‚nd, s„ privim Ónainte, cu sau f„r„ m‚nie.

S„ vorbim despre perspectivele ce ne a∫teapt„, greu lucru, pentru c„ ∫i Ón cazul celor apropiate nu se contureaz„ nimic clar ∫i cert Ón momentul de fa˛„. Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ programul enun˛at Ón pia˛a public„ ∫i, mai t‚rziu, pe scena politic„, de c„tre pre∫edintele B„sescu, nimic nu a contat Ón aceast„ lupt„, pentru c„ nu a fost o lupt„ dus„ Ón jurul unor obiective politice, economice ∫i sociale. ™i se pare c„ perioada care va urma nu prea va ˛ine cont de dorin˛ele ∫i nevoile at‚t ale celor care au votat, c‚t ∫i ale celor mul˛i, care au considerat inutil gestul lor de manifestare a democra˛iei.

Trebuie ca ambele tabere, at‚t Parlamentul, c‚t ∫i pre∫edintele B„sescu, s„ fac„ pace, dar o pace adev„rat„, nu plin„ de r„zbun„ri ∫i pl„tit poli˛e, pentru c„ acest îr„zboi rece“ nu a f„cut bine niciuneia dintre p„r˛i ∫i Ón special poporului, care totu∫i a∫teapt„ ca ceva s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 se schimbe Ón aceast„ ˛ar„, iar acel ceva ˛ine de promisiunile electorale f„cute Ón noiembrie-decembrie 2004 ∫i, mai recent, Ón campania pre∫edintelui.

Din ambele ipostaze, Óns„, premisele nu sunt deloc favorabile. Declara˛iile ulterioare care au fost f„cute dup„ Óncheierea procesului de votare arat„ c„ exist„ o stare semigeneralizat„ de confuzie Ón leg„tur„ cu pa∫ii care se cer f„cu˛i Ón vederea elimin„rii, fie ∫i treptate, a cauzelor crizei politice acute Ón care se afl„ ˛ara.

E drept c„ deja s-au anun˛at consult„rile cu partidele politice, dar Ón primul r‚nd trebuie stabilite priorit„˛ile reale pe care trebuie s„ le aib„ Rom‚nia Ón contextul european, iar dup„ cum bine ∫tim aceste priorit„˛i au fost, sunt ∫i vor fi generatoare de st„ri conflictuale.

Este ∫i momentul, dar ∫i necesitatea ca dup„ stabilirea majorit„˛ii politice s„ trecem la treab„.

Traian B„sescu s„ nu uite c„ pre∫edintele ˛„rii este cel care reprezint„ Rom‚nia ∫i c„ aceast„ Constitu˛ie, bun„ sau rea, cum este, Ói confer„ anumite drepturi ∫i obliga˛ii care trebuie respectate.

Pre∫edintele Rom‚niei nu trebuie s„ uite c„ Parlamentul, ca institu˛ie, este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii. Indiferent dac„ ne place sau nu, pozi˛ia pe care ne situ„m nu trebuie s„ porneasc„ de la ocolirea Parlamentului ca modalitate principal„ a exercit„rii voin˛ei poporului, a∫a cum des s-a auzit Ón timpul campaniei electorale dinainte de referendum, dar ∫i dup„.

Dac„ pre∫edintele Traian B„sescu crede c„ poate rezolva problemele ˛„rii cu cei 1.000—1.500 de oameni Ón Pia˛a Universit„˛ii din Bucure∫ti, se Ón∫al„ amarnic.

Perioada de dup„ 19 mai 2007 va fi pres„rat„ cu multe capcane, iar ofensiva populist-demagogic„ va atinge un punct maxim. Se cere calm, pondera˛ie ∫i mai ales pruden˛„, pentru c„ emo˛iile ∫i patimile politice nu ne-au fost de niciun folos de-a lungul perioadei postdecembriste.

Trebuie s„ devenim reali∫ti, Óncep‚nd cu cel mai mare ∫i termin‚nd cu cel mai mic (m„ refer, din punct de vedere al puterii politice), pentru c„ nu ne mai permitem luxul de a nu vedea pericolele care planeaz„ deasupra noastr„ ∫i ca popor, ∫i ca ˛ar„.

Vecinii no∫tri bulgari, colegi ∫i parteneri de integrare, au puterea ∫i moral„, ∫i politic„ de a se certa mai cu m„sur„, dar sunt uni˛i Ón ceea ce prive∫te calendarul integr„rii europene. Œn timp ce noi ne ˛ig„nim, care pe care dovede∫te ∫i cine se impune, ei au trecut deja de alegerea europarlamentarilor ∫i ne fac cu m‚na cu destul„ ironie.

Este momentul s„ ne revenim ∫i s„ ne punem pe treab„. Poate este ultima ∫ans„ care ni se ofer„ ∫i nu avem voie s„ o pierdem. Dac„ o vom rata, atunci ponoasele le vom trage tot noi, iar interesul comun de a ne integra c‚t mai repede, cu demnitate ∫i determinare, Ón lumea liber„, civilizat„ ∫i prosper„ se va dovedi un balon de s„pun.

Œntrebarea este: cum ne vom prezenta Ón fa˛a poporului, pentru a-i spune c„ Rom‚nia a pierdut totul doar din orgolii politice ∫i ambi˛ii nem„surate?!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ la cuv‚nt, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimele evalu„ri ale Uniunii Europene despre activitatea controalelor financiare, dar Ón special despre situa˛ia justi˛iei, Rom‚nia este considerat„ ca ˛ara cea mai corupt„ din Europa.

Mafia este sus˛inut„ de c„tre institu˛iile statului care au datoria s„ controleze legalitatea folosirii banilor publici de c„tre institu˛iile de stat. Cea mai important„ institu˛ie din domeniul controlului financiar este Curtea de Conturi.

Œn cursul anului 2003, cu speran˛a c„ pre∫edintele Cur˛ii de Conturi, domnul Dan Drosu ™aguna, nu este Ónregimentat politic, m-am adresat Domniei Sale ∫i am solicitat un control corect pentru stoparea infrac˛iunilor mafiei lemnului. Angaja˛ii Cur˛ii de Conturi din jude˛ul Harghita, Ón frunte cu domnul Császár Gyözo˝, au acoperit infrac˛iunile celor de la fostul Ocol Silvic de Stat Gheorgheni, fapt recunoscut at‚t de c„tre actuala conducere a Direc˛iei de Conturi Harghita, dar ∫i de c„tre pre∫edintele Cur˛ii de Conturi, Ón scrisoarea adresat„ Parlamentului Rom‚niei, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii.

Din scrisoarea amintit„, reiese faptul c„ Ón loc s„ fie tra∫i la r„spundere disciplinar„ ∫i penal„ pentru protejarea infractorilor, s-au luat numai m„suri administrative, formale, f„r„ obiect.

Din actul respectiv afl„m c„: îŒn leg„tur„ cu controlorii financiari care au Óncheiat Nota de constatare Ón discu˛ie, v„ inform„m c„ domnul Fodor Gheorghe s-a pensionat Óncep‚nd cu luna aprilie 2006, iar domnului Császár Gyözo˝, pentru activitatea desf„∫urat„ Ón anul 2005, i s-a acordat calificativul satisf„c„tor.“

Motivul real pentru care au fost proteja˛i reprezentan˛ii mafiei lemnului de c„tre angaja˛ii Cur˛ii de Conturi din jude˛ul Harghita Ól reprezenta faptul c„ ei au Óncercat s„ acopere infrac˛iunile fostului lor coleg, Csibi Tiberiu.

Œntre timp, am aflat c„ controlorii Cur˛ii de Conturi au efectuat verific„ri con∫tiincioase ∫i la obiect privind dosarele penale nr. 72/P/2004, 74/P/2004 ∫i alte acte, ale c„ror rezultate nu mi-au fost puse la dispozi˛ie.

Prin urmare, Óntr-o scrisoare din 18 aprilie 2007, m-am adresat domnului pre∫edinte Dan Drosu ™aguna, prin care am solicitat s„-mi pun„ la dispozi˛ie constat„rile din anul trecut ale controlului efectuat de subalternii s„i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Nici p‚n„ Ón prezent nu am primit r„spuns la scrisoarea mea trimis„ oficial Cur˛ii de Conturi, dar am informa˛ii neoficiale c„ angaja˛i Cur˛ii de Conturi din jude˛ul Harghita vor s„ combat„ Ón mod ilegal constat„rile stabilite Ón anul precedent.

Care ar fi motivele pentru care Ón scrisoarea din 6 martie 2007 nu am primit r„spuns privind infrac˛iunile din partea unor fo∫ti angaja˛i ai Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc ∫i ai fostului Ocol Silvic de Stat Gheorgheni? Din ce cauz„ nu am primit r„spuns la cererea mea adresat„ Cur˛ii de Conturi la data de 18 aprilie 2007?

Motiva˛ia este foarte simplu de Ón˛eles. Œn aceste infrac˛iuni, pe care Curtea de Conturi ar trebui s„ le cerceteze Ón mod corect, este implicat fostul director economic al Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc, domnul Koncsag Károly, care Ón prezent este angajatul Cur˛ii de Conturi Harghita. Prin urmare, favorizarea infractorilor de c„tre controlorii Cur˛ii de Conturi este de Ón˛eles.

Prin urmare, solicit sistarea controlului din jude˛ul Harghita privind fostul Ocol de Stat Gheorgheni, pentru c„, p‚n„ Ón prezent, angaja˛ii Cur˛ii de Conturi nu au f„cut altceva dec‚t s„ acopere infrac˛iunile la care era p„rta∫ ∫i actualul coleg al lor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Invit la cuv‚nt pe domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îDou„ probleme importante pentru comunitatea musulman„ din Rom‚nia“.

Este a treia oar„, Ón acest mandat, c‚nd aduc Ón actualitate o tem„ important„ pentru comunitatea musulman„ din Bucure∫ti. Problema este una veche ∫i, din p„cate, Ónc„ nerezolvat„.

S-au f„cut, la toate forurile responsabile, numeroase demersuri, f„r„ a fi solu˛ionate. Œntr-un ora∫ important cum este Capitala Rom‚niei, unde tr„iesc c‚teva mii de etnici t„tari ∫i turci, nu se afl„ un cimitir musulman. Au existat, de-a lungul anilor, promisiuni. Au existat, de-a lungul anilor, inten˛ii bune. Au existat, de-a lungul anilor, proiecte. Niciodat„, Óns„, toate acestea nu au fost dublate de o voin˛„ real„, nu mimat„.

Œntrevederile cu autorit„˛ile locale s-au desf„∫urat Óntr-un mod pe care l-am dorit eficient, dar care nu a condus la g„sirea unei solu˛ii. Œn continuare, cei deceda˛i Ón Bucure∫ti vor fi transporta˛i Ón zona Dobrogei, pentru a fi Ónmorm‚nta˛i conform religiei islamice. Este nevoie, din partea autorit„˛ilor, pentru reglementarea situa˛iei, de o

implicare consistent„. Cu siguran˛„ c„, Ón acest sens, vom insista ∫i Ónc„ credem Óntr-o rezolvare favorabil„.

Œntr-o alt„ ordine de idei, ridicarea unui monument comemorativ Ón curtea cimitirului musulman din ora∫ul Constan˛a, monument dedicat eroilor t„tari ∫i turci care au luptat ∫i s-au jertfit pentru aceast„ ˛ar„, ar fi un gest Ónsemnat ∫i, Ón egal„ m„sur„, de necesar„ recuno∫tin˛„.

Fire∫te, noi, reprezentan˛ii comunit„˛ii t„tare din Rom‚nia, ne vom implica Óntr-un astfel de proiect, solicit„m Óns„ ∫i sprijinul Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Niciun efort nu este prea mare c‚nd trebuie s„ ne respect„m eroii.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar Ói dau cuv‚ntul domnului deputat Mircia Giurgiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îUnde-i ordine nu-i loc de tocmeal„!“.

45 de elevi din clasele V—VIII din ™coala general„ din localitatea V‚lcele, jude˛ul Cluj, au fost muta˛i peste noapte la o ∫coal„ din alt sat, respectiv Feleac. De c‚nd au aflat vestea, copiii nu au mai intrat la ore, iar p„rin˛ii revolta˛i au luat cu asalt ∫coala, Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón acest moment, este un plin conflict acolo.

Despre motivul care a dus la acest conflict ∫i despre cei vinova˛i am preg„tit un amplu material.

Sup„rarea oamenilor este c„ directoarea ∫colii din comuna Feleac a decis, Ómpreun„ cu primarul ∫i f„r„ s„ Óntrebe p„rin˛ii, s„ transfere 45 de elevi din clasele V—VIII de la ∫coala din V‚lcele la cea din Feleac.

P„rin˛ii o acuz„ pe directoarea ∫colii din Feleac c„ face jocuri murdare ∫i c„ vrea s„ salveze posturile profesorilor de la ∫coala pe care o conduce, care f„r„ elevi ar r„m‚ne pe drumuri. Œn condi˛iile Ón care cele dou„ ∫coli se vor comasa, copiii vor trebui s„ mearg„ 7 kilometri pentru a putea ajunge la noua ∫coal„.

Œn ciuda asigur„rilor date de c„tre reprezentan˛ii Inspectoratului ™colar Jude˛ean Cluj, p„rin˛ii nu sunt mul˛umi˛i, at‚ta timp c‚t mai exist„ posibilitatea s„-i duc„ pe copii 7 kilometri pentru a beneficia de educa˛ie.

Ordinul de comasare a fost dat de Ministerul Educa˛iei ∫i s-a ˛inut cont de propunerea Inspectoratului ™colar Jude˛ean Cluj, care a f„cut propunerea Ón baza deciziei primarului ∫i a directorului ∫colii din Feleac.

Toate bune ∫i frumoase, ∫coala din Feleac le-ar oferi condi˛ii de Ónv„˛are mai bune copiilor, Óns„ e la o distan˛„ considerabil„, iar timpul elevilor este ∫i a∫a destul de limitat, dar trebuie s„ se ˛in„ cont ∫i de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 p„rerea lor ∫i a p„rin˛ilor lor, pentru c„, nu-i a∫a, ∫i ei au drepturi, unul dintre acestea fiind acela la educa˛ie, drept conferit de Constitu˛ia Rom‚niei.

Unde am ajunge dac„ nici actul fundamental al ˛„rii nu mai este respectat, Ón litera ∫i spiritul lui?

Urmeaz„ Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Dumitriu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îAmatorismul guvernamental pentru agricultura rom‚neasc„“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Rom‚nia se face de r‚s, Ónc„ o dat„, deoarece nu va primi niciun ban pentru agricultur„ de la Uniunea European„ Ón acest an, din cauza amatorismului guvernamental, pentru agricultur„.

Cauzele:

1. Competen˛a Ónlocuit„ de nepotismul de partid, neputin˛a de a-l conduce ∫i organiza, sl„biciunile Guvernului T„riceanu.

Numai Ón acest an ar trebui s„ intre Ón ˛ar„ circa 600 milioane euro, bani gratui˛i pentru investi˛ii Ón agricultur„, bani pe care Rom‚nia nu este Ón stare s„-i ob˛in„.

2. Neputin˛a guvernamental„ Ó∫i are originile Ón dorin˛a for˛elor partidelor aliate la guvernare, P.N.L.-P.D., de a avea fiecare agen˛ia lui de pl„˛i europene.

Ignor‚nd Tratatul de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„, guvernan˛ii Alian˛ei P.N.L.-P.D. au decis c„ Rom‚nia nu poate func˛iona dec‚t cu dou„ agen˛ii pentru agricultur„, deoarece erau de f„cut cadouri clientelei politice: Agen˛ia de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit, cu 5.000 de angaja˛i, ∫i Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Investi˛ii Ón Agricultur„, cu peste 1.500 de angaja˛i; num„r dublu de sedii, num„r triplu de computere, salarii de zeci de milioane pentru fiecare, costuri triple din banii publici.

Mai mult, s„pt„m‚na trecut„ s-a venit Ón Parlament cu o ordonan˛„ guvernamental„ pentru Ónfiin˛area unei alte agen˛ii, Agen˛ia de Dezvoltare Montan„.

Din p„cate, la Agen˛ia de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit Ónc„ se mai lucreaz„, iar Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Investi˛ii Ón Agricultur„ Ónc„ nu este structurat„, pe c‚nd ale Bulgariei au fost acreditate de Uniunea European„.

3. Strategia guvernamental„ de investi˛ii Ón agricultur„, trimis„ la Bruxelles Ón ianuarie 2007, a fost returnat„ zilele trecute Bucure∫tiului f„cut„ varz„, plin„ de corecturi ∫i adnot„ri.

Directoarea Agen˛iei de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit din familia liberal„, responsabil„ pentru toate

Ónt‚rzierile, Ón loc de a fi demis„, a fost promovat„ de Guvernul T„riceanu Ón func˛ia de secretar de stat al agriculturii.

Cea mai realist„ perioad„ Ón care Rom‚nia se poate a∫tepta la sosirea primelor subven˛ii agricole ∫i de dezvoltare rural„ de la Uniunea European„ este vara anului 2008. P„gubosul Guvern de la Bucure∫ti nu face dec‚t s„ finan˛eze Bruxellesul, v„rs‚nd miliardul de euro Ón contul contribu˛iei de ˛ar„.

Aceasta este, pe scurt, explica˛ia rat„rii celei dint‚i mari sume europene acordate Rom‚niei gratuit pentru dezvoltare. fi„ranii Rom‚ni mai au de a∫teptat Ónc„ un an p‚n„ vor utiliza primele finan˛„ri europene.

Domnule prim-ministru T„riceanu,

Domnilor fo∫ti ∫i actuali mini∫tri din agricultur„,

De ce nu s-a ales din punct de vedere organizatoric calea cea mai simpl„, folosind infrastructura deja existent„ Ón cadrul Agen˛iei SAPARD? De ce nu s-au folosit birourile, sediile, calculatoarele ∫i personalul SAPARD, obi∫nuit cu birocra˛ia european„ ∫i cu elaborarea de proiecte?

De ce? Pentru c„ trebuiau elimina˛i speciali∫tii ∫i adus„ clientela politic„ a P.D.-ului ∫i P.N.L.-ului, Ómpreun„ cu fii, fiice ∫i nepo˛i, f„r„ a conta preg„tirea profesional„.

De ce nu s-a mic∫orat suprafa˛a de p„m‚nt pentru care se acord„ o subven˛ie p‚n„ la 10 ani, cu o condi˛ie, ca ˛„ranul s„ nu-l lase p‚rloag„?

De ce nu s-a negociat din timp soarta ciobanilor ∫i, Ón general, a ˛„ranilor, astfel ca dup„ 1 ianuarie 2007 s„ aib„ la dispozi˛ie o perioad„ de c‚˛iva ani pentru a se adapta la noile standarde europene, perioad„ Ón care s„ se bucure de tot sprijinul Guvernului ∫i Bruxellesului, dar f„r„ a-∫i abandona tradi˛iile ∫i obiceiurile?

De ce la negocieri nu s-a c„utat Ómp„carea interesului na˛ional cu cerin˛ele europene, astfel Ónc‚t s„ nu se aduc„ prea mult„ suferin˛„ Ón ˛ar„ prin integrare?

Negocierile superficiale purtate neglijent ∫i iresponsabil ∫i Ón alte domenii ale agriculturii, cultura de sfecl„ de zah„r, cota de lapte de vac„, cre∫terea porcilor ∫i p„s„rilor, dezvoltarea serviciilor Ón agricultur„, vor aduce mult„ suferin˛„ Ón ˛ar„.

Adresez domnului prim-ministru T„riceanu solicitarea s„ realizeze o analiz„ serioas„ ∫i profesional„ privind agricultura rom‚neasc„ ∫i s„ prezinte Ón Parlament explica˛iile referitoare la cauzele guvernamentale prin care s-au ratat cele 600 de milioane de euro pentru dezvoltare rural„ pentru anul acesta.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul Ón continuare domnului deputat Ioan Ghi∫e, Grupul parlamentar al P.N.L.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stimate doamne ∫i domni deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îImportan˛a pentru Rom‚nia a promov„rii standardelor de guvernare corporatist„ ∫i de responsabilitate social„ corporatist„“.

Transparen˛a, responsabilitatea ∫i credibilitatea sunt adaosuri de valoare la politica public„ ∫i de ele trebuie s„ se bucure to˛i cet„˛enii.

Guvernarea corporatist„ reune∫te principiile, instrumentele de decizie care regleaz„ raporturile dintre manageri ∫i ac˛ionari ∫i al˛i purt„tori de interese.

Banca Mondial„ consider„ guvernarea corporatist„ un scop pentru men˛inerea unui echilibru Óntre obiectivele economice ∫i cele sociale, Óntre cele comune ∫i cele individuale. Cuvintele-cheie pentru guvernarea corporatist„ sunt echilibrul ∫i responsabilizarea.

Preocuparea constant„ a mediului academic ∫i a managementului companiilor pentru Ómplinirea unor nevoi sociale a condus la dezvoltarea conceptului de responsabilitate social„ corporatist„.

Œn 1996, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite, prin programul de mediu, estima c„ anual peste 400 dintre cele mai mari companii din lume realizau rapoarte de mediu. Conform ultimelor estim„ri, peste 3.000 din marile companii ale lumii realizeaz„ anual astfel de rapoarte.

A ap„rut Ini˛iativa Global„ de Raportare, ca proiect de succes pentru standardizarea raport„rii companiilor. Misiunea acestei ini˛iative este de a dezvolta ∫i populariza un Ghid de raportare Ón domeniul sustenabilit„˛ii. Acest ghid este compatibil cu principiile promovate de îGlobal Compact“ al Na˛iunilor Unite.

Comisia European„, Ón comunicarea sa privind responsabilitatea social„ corporatist„, spune: îImplementarea parteneriatului pentru cre∫tere ∫i ocupare, transformarea Europei Óntr-un pol de excelen˛„ Ón responsabilitatea social„, crearea unei Alian˛e Europene pentru Responsabilitate Social„ Corporatist„ — o organiza˛ie deschis„ a Óntreprinderilor europene, care s„ promoveze ∫i s„ Óncurajeze ac˛iunile de responsabilizare social„ corporatist„. Alian˛a constituie o umbrel„ politic„ pentru astfel de ini˛iative, care s„ mobilizeze resursele ∫i capacit„˛ile Óntreprinderilor europene pentru dezvoltare durabil„, cre∫tere economic„ ∫i creare de locuri de munc„“.

La nivel comunitar, Forumul European pentru Guvernare Corporatist„ este cel care examineaz„ cele mai bune practici ale statelor membre. Printr-o declara˛ie public„ din martie 2006 Forumul promoveaz„ principiul: îAplic„ sau explic„“. Acest principiu este un element fundamental al tipului european de guvernare corporatist„.

Codurile na˛ionale de guvernare corporatist„ sunt recomand„ri de comportament pentru companii, care, Ón cazul Ón care Óncalc„ setul de reguli, sunt datoare s„ explice public cauzele acestei situa˛ii. Forumul cere statelor membre s„ elaboreze proceduri de supraveghere

a aplic„rii codurilor de guvernare corporatist„. Institu˛iile financiare interna˛ionale opteaz„, Ón cazul planific„rilor strategice, pentru responsabilizare, transparen˛„ ∫i con∫tiin˛„ social„, ca valori de referin˛„ pentru fondurile lor interne de investi˛ii. Investi˛ia Ón responsabilitatea social„, Ón fapt, investi˛ie bazat„ pe valoare, va deveni predominant„.

Organiza˛ia Economic„ pentru Cooperare ∫i Dezvoltare a promovat ∫i reactualizat Ón anul 2003 un Ghid al principiilor de guvernare corporatist„ O.E.C.D. Originea acestui set de principii sunt elementele comune ale celor mai eficiente coduri ∫i practici de bun„ guvernare. Guvernele ˛„rilor membre O.E.C.D. au aprobat aceste principii Ón aprilie 2004.

Potrivit acestor principii, îimplementarea unui regim eficace de guvernare corporatist„ trebuie s„ conduc„ la transparen˛„ ∫i eficien˛„ a pie˛elor, s„ fie compatibil„ cu statul de drept ∫i s„ defineasc„ Ón mod clar reparti˛ia responsabilit„˛ilor Óntre instan˛ele competente Ón materie de supraveghere, de reglementare ∫i de aplicare a dispozi˛iilor legale.

Responsabilitatea social„ corporatist„ poate contribui la atingerea obiectivelor politicilor publice prin cre∫terea Óncrederii ∫i a competitivit„˛ii, inova˛ii, dezvoltarea unor practici care pot fi asociate mai departe cu introducerea unui ciclu de Ónv„˛are a practicilor introducerii responsabilit„˛ii sociale corporatiste“.

Aceasta poate aduce o contribu˛ie decisiv„ la incluziunea social„ ∫i integrarea pie˛elor muncii, reducerea s„r„ciei ∫i Óndeplinirea obiectivelor îMillenium Development Golas“, a∫a cum a spus ∫i directorul general pentru afaceri ∫i industrie al Comisiei Europene, Tom Dodd.

Œn Rom‚nia a fost recent promovat„ modificarea legiicadru a societ„˛ilor comerciale, Ón concordan˛„ cu principiile de bun„ guvernare corporatist„ recomandate de O.E.C.D. ∫i aprobate Ón 2004 de ˛„rile membre.

Organiza˛ia Interna˛ional„ pentru Standardizare va lansa Ón anul 2008 un standard interna˛ional pentru responsabilitate social„. ISO 26.000 nu va fi un standard de certificare, ci va constitui un ghid pentru organiza˛iile care Ól vor adopta pe baz„ de voluntariat.

Este o eviden˛„ faptul c„ Ón urm„torii 10 ani tripla raportare, economic„, social„ ∫i de mediu, va fi obligatorie pentru companiile care doresc s„ activeze Óntr-un mediul global din ce Ón ce mai competitiv.

f n‚nd cont de importan˛a celor trei valori, transparen˛a, responsabilitatea ∫i credibilitatea, pentru buna guvernare, putem afirma c„ Ón orice ˛ar„, azi, Ón lume guvernarea bun„ trebuie s„ fie corporatist„ sau nu este guvernare democratic„. Œntr-un slogan, putem afirma c„: îGuvernarea corporatist„ a unei na˛iuni Ónseamn„, de fapt, a spune ∫i a face ce trebuie pentru cet„˛enii ei!“

Guvernarea corporatist„ este, p‚n„ la urm„, un exemplu de bun„ aplicare a teoriei lucrului bine f„cut. Ea reflect„, guvernarea corporatist„, modul Ón care o societate este condus„ ∫i controlat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 f n‚nd cont de condi˛iile specifice Rom‚niei, de handicapurile ce ˛in de diferen˛„ cultural„, practic„ ∫i competen˛„ managerial„, experien˛„ politic„ redus„ Ón sisteme democratice, apar ca necesare ∫i urgente urm„toarele:

1. promovarea strategiilor na˛ionale rom‚ne∫ti de guvernare corporatist„ ∫i responsabilitate social„ corporatist„;

2. elaborarea ∫i publicarea unui cod etic rom‚nesc de responsabilitate social„ corporatist„ privind standardele ∫i modalit„˛ile de raportare public„;

3. crearea unei autorit„˛i publice de specialitate, un institut na˛ional de guvernare corporatist„, care s„ promoveze cultura, politicile ∫i modelele de bune practici.

Acestea, completate cu o strategie na˛ional„ privind promovarea pe scar„ larg„ a managementului de proiect la nivelul administra˛iei publice creeaz„ premisele care vor genera sinergia necesar„ pentru cre∫terea competitivit„˛ii Rom‚niei ∫i a capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor externe destinate dezvolt„rii ˛„rii noastre.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian Moisoiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. îBiat„ ˛ar„... rea tocmeal„!“

Ca urmare a faptului c„ ziarele care apar Ón jude˛ele Harghita, Covasna ∫i, uneori, chiar ∫i unele din jude˛ul Mure∫ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ pentru ocuparea unui post, adic„ a unui loc de munc„, se solicit„ drept condi˛ie specific„ cunoa∫terea limbii maghiare, la data de 27 martie 2007 am adresat o scrisoare deschis„ domnului Csaba Ferenc Asztalos, pre∫edintele Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii.

Astfel, am ar„tat c„, de∫i, mai nou, se practic„ ∫edin˛e de guvern comune rom‚no-maghiare, conform art. 13 din Constitu˛ie, limba oficial„ Ón Rom‚nia este Ónc„ limba rom‚n„ ∫i c„, indiferent c„ Ón anumite zone ale Rom‚niei tr„iesc minoritari Óntr-o propor˛ie mai mare de 20%, conform Legii nr. 215/2001 sau Legii nr. 188/1999, excluderea rom‚nilor, Ón propria lor ˛ar„, de a participa la un concurs pentru ocuparea unui post pentru c„ nu cunosc limba minorit„˛ii tr„itoare Ón zon„ reprezint„ discriminare.

Mai mult, se Óncalc„ ∫i art. 25 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, referitor la stabilirea domiciliului Óntr-o anumit„ zon„, deoarece: îFiec„rui cet„˛ean Ói este asigurat dreptul de a-∫i stabili domiciliul sau re∫edin˛a Ón orice localitate din ˛ar„, de a emigra, precum ∫i de a reveni Ón ˛ar„.“ ™i cum se poate stabili un domiciliu, dac„ nu i se permite dec‚t condi˛ionat s„ ocupe un loc de munc„ Ón zon„?

Œn acela∫i timp, am sesizat o g„selni˛„, cunoscut„ de altfel ∫i Domniei Sale, c‚t ∫i organului pe care Ól conduce, anume de a se introduce Ón fi∫a postului drept cerin˛„ cunoa∫terea limbii minorit„˛ii, scris ∫i oral, at‚ta timp c‚t pentru motive de genul audien˛elor sau primire de peti˛ii pot fi solicita˛i, dup„ caz, traduc„tori. O autoritate care refuz„ s„ angajeze traduc„tori de fapt propag„ discriminare, f„c‚nd apel doar la angajare de minoritari. Œn fond, ce este mai important, competen˛a de a rezolva o problem„ sau modul Ón care se dialogheaz„ cu persoane care, de fapt, ele Ónsele Óncalc„ Constitu˛ia, fiindc„ nu s-au str„duit s„ Ónve˛e sau refuz„ s„ vorbeasc„ limba oficial„ a statului Ón care au crescut ∫i unde Ó∫i c‚∫tig„ p‚inea?

Totodat„, i-am ar„tat domnului pre∫edinte c„ este fals ∫i imoral ca unui arhitect, vorbitor de limb„ rom‚n„, absolvent al unei facult„˛i de arhitectur„ Ón limba rom‚n„ din Bucure∫ti, Cluj-Napoca sau din alt„ parte, s„ i se interzic„ participarea la concursul pentru ocuparea postului de arhitect-∫ef, dup„ cum ∫i altor cet„˛eni, de alte profesii, pentru ocuparea unor func˛ii de conducere — de exemplu director executiv Ón cadrul consiliului jude˛ean sau altele —, ∫i astfel s„ se faciliteze ocuparea acelora∫i posturi de c„tre persoane din r‚ndul minoritarilor, f„c‚ndu-se astfel rabat la calitate.

Motiva˛ia d‚nsului c„ peten˛ii minoritari care se adreseaz„ institu˛iilor publice au dreptul de a se adresa ∫i de a primi r„spuns Ón limba matern„, drept garantat de Constitu˛ie, este fals„, deoarece tot Constitu˛ia Rom‚niei, subliniez, a Rom‚niei, ∫i nu a altui stat, prevede c„ limba oficial„ Ón ˛ara noastr„ este limba rom‚n„. Ca atare, minoritarii au obliga˛ia de a o Ónv„˛a sau, dac„ refuz„, Ó∫i asum„ benevol consecin˛ele. Œn fond, ce se Ón˛elege prin limb„ oficial„ ∫i ce for˛„ are obliga˛ia de a se cunoa∫te limba rom‚n„ Ón Rom‚nia, dac„ ea nu trebuie Ónsu∫it„?

Mai grav, apreciez faptul c„ procesul de discriminare continu„, intr‚nd Ón cotidian. Œn ziarul local îAdev„rul Harghitei“, din 15 mai 2007, Direc˛ia General„ a Finan˛elor Harghita anun˛„ un concurs pentru ocuparea a 7 func˛ii vacante de referent, 4 de inspector, ∫i una de casier-trezorier, impun‚nd drept condi˛ie specific„, pe l‚ng„ cuno∫tin˛e de operare pe calculator, ∫i cunoa∫terea limbii maghiare!

La urma urmelor, Ón ce limb„ se Óntocmesc actele de c„tre Direc˛ia General„ a Finan˛elor Harghita? Nicio lege rom‚neasc„ Ón materie nu admite ca documente oficiale s„ fie Óntocmite Ón alt„ limb„, indiferent de propor˛ia de minoritari care tr„iesc Ón zon„.

Spre ∫tiin˛a dumneavoastr„, doresc s„ prezint o prevedere din instruc˛iunea nr. 1 din 5.03.2003, emis„ chiar de Colegiul director al C.N.C.D., care arat„: îArt. 1. — Angajatorii sau reprezentan˛ii acestora care anun˛„ ocuparea unui post prin material publicitar ∫i/sau mesaj publicitar, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informa˛iei, au obliga˛ia, potrivit principiului egalit„˛ii Óntre cet„˛eni, al excluderii privilegiilor ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 discrimin„rii, de a asigura liberul acces la toate etapele procesului de angajare tuturor persoanelor, f„r„ nicio deosebire, excludere, restric˛ie sau preferin˛„ pe baz„ de ras„, na˛ionalitate, etnie, limb„, religie, categorie social„ sau apartenen˛„ la o categorie defavorizat„, v‚rst„, sex sau orientare sexual„, respectiv de convingerile candida˛ilor, cu excep˛ia situa˛iilor expres prev„zute de lege“.

M„sura de a decreta c„ ocuparea unui post de Óngrijitor sau muncitor de Óntre˛inere, deci a unui post de muncitor necalificat, care nu cunoa∫te limba vorbit„ de minoritate constituie discriminare, Ón timp ce pentru ocuparea unui post pentru care se cer studii medii sau superioare nu este apreciat„ ca atare, este o politic„ care are drept scop dezna˛ionalizarea, prin Óndep„rtarea intelectualilor, ∫i reprezint„, Ón fapt, o politic„ de obligare a rom‚nilor tr„itori Ónc„ Ón zon„ fie de a p„r„si zona, fie de a urma ∫coli Ón limba maghiar„, cu alte cuvinte, de a se maghiariza.

Œn r„spunsul pe care l-am primit pe aceea∫i tem„ la o precedent„ interpelare, la 25.10.2006, domnul Asztalos vorbea despre dorin˛a Consiliului Jude˛ean Harghita de a permite dezvoltarea fireasc„ a comunit„˛ii maghiare din jude˛, dar nu a vrut s„ observe faptul c„ Ón consiliile jude˛ene Harghita, Covasna ∫i chiar Mure∫ se Óncurajeaz„ ∫i se duce o politic„ de autonomie teritorial„ pe criterii etnice?! Despre aceasta, care este pozi˛ia colegiului pe care Ól conduce? Sau se aplic„ îpolitica stru˛ului“?

Politica european„ Ón problem„, îo Transilvanie dup„ model european“, dup„ expresia pre∫edintelui Markó Béla, la cel de al VIII-lea Congres al U.D.M.R., nu prin calitate se realizeaz„? Interzicerea particip„rii unei persoane la concursul de ocupare a unui post limiteaz„ aria de selec˛ie, deci aduce, pe de o parte, prejudicii calit„˛ii, c‚t ∫i restr‚nge ori Ónl„tur„ exercitarea drepturilor omului Ón condi˛ii de egalitate. Aceasta este interpretarea art. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 137/2000.

Depl‚ng faptul c„ Ón fruntea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii este un asemenea pre∫edinte, c‚t ∫i faptul c„ guvernan˛ii no∫tri, alerg‚nd dup„ voturi, fac concesii de neadmis ∫i cu implica˛ii ce nu se pot estima.

De aceea, spun: îBiat„ ˛ar„... rea tocmeal„!“ V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Apostolache.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Regizorul rom‚n Cristian Mungiu a c‚∫tigat Premiul _Palme d’Or_ la Festivalul de Film de la Cannes, pentru pelicula: î4 luni, 3 s„pt„m‚ni ∫i 2 zile“.

Acesta a fost principalul titlu al ∫tirilor din aceste zile. O ∫tire care m-a f„cut s„ tresar de bucurie ∫i care a devansat toate acele informa˛ii care vorbesc despre politicieni, despre scandaluri, despre tensiuni.

Poporul rom‚n merit„ ∫i astfel de ∫tiri, care redau speran˛a oamenilor Ón faptul c„ prin munc„ cinstit„, prin talent, prin efort deosebit se pot ob˛ine rezultate remarcabile. Satisfac˛ia a fost ∫i mai mare pentru mine, deoarece acest premiu a fost c‚∫tigat de un t‚n„r regizor, dovedind Ónc„ o dat„ faptul c„ Rom‚nia are resurse umane capabile ∫i talentate.

Œl felicit pe Cristian Mungiu pentru performan˛a ob˛inut„ ∫i Ói mul˛umesc pentru faptul c„ a f„cut ca numele ˛„rii s„ r„sune Ón Óntreaga lume.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Ól invit la microfon pe domnul deputat Andrian Mihei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Declara˛ie politic„ intitulat„ îTo˛i copiii merit„ un start egal Ón via˛„“.

Ziua de 1 iunie, Ziua Interna˛ional„ a Copiilor, celebrat„ Ónc„ din 1925, c‚nd, la Geneva, cu ocazia Conferin˛ei Mondiale pentru Bun„starea Copiilor, a fost luat„ decizia referitoare la instituirea unei zile a copilului, constituie prilej de bucurie pentru mul˛i copii din Rom‚nia ∫i din alte ˛„ri. Totodat„, exist„ ∫i mul˛i copii pentru care aceast„ zi nu Ónseamn„ dec‚t o zi ca oricare alta, ∫i pentru ace∫ti micu˛i avem datoria s„ profit„m de ocazie pentru a observa ∫i analiza ce anume li se ofer„ copiilor din Rom‚nia de ast„zi ∫i ce putem face pentru ca viitorul s„ fie mai bun.

Statisticile publicate de Institutul Na˛ional de Statistic„ ne relev„ faptul c„ Ón anul 2004 Ón Rom‚nia existau 1.062.521 copii Óntre 0 ∫i 4 ani, 1.108.807 copii Óntre 5 ∫i 9 ani ∫i 1.328.821 copii Óntre 10 ∫i 14 ani. Pentru ace∫ti 3.500.000 de copii ∫i pentru cei ce vor mai veni avem datoria s„ cl„dim o societate care s„ le asigure o via˛„ frumoas„, un nivel de educa˛ie european ∫i o integrare corespunz„toare Ón societate.

Œn Rom‚nia anului 2007 exist„ Ónc„ o serie de aspecte negative care persist„ Ón sistemul de educa˛ie ∫i formare profesional„. Ratele ridicate ale abandonului ∫colar, p„r„sirea timpurie a ∫colii sau participarea redus„ la educa˛ie a anumitor categorii sociale ∫i grupe de v‚rst„ genereaz„ efecte negative asupra asigur„rii competen˛elor de baz„ necesare integr„rii sociale, asupra dezvolt„rii capitalului uman ∫i asupra dezvolt„rii sus˛inute a ˛„rii Ón viitor.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

Ponderea celor care p„r„sesc de timpuriu sistemul de educa˛ie a crescut continuu, ajung‚nd la 23,6% Ón 2004/2005, valoare care dep„∫e∫te media de 15,9% din statele membre. Œn ceea ce prive∫te participarea la educa˛ie, exist„ mari discrepan˛e pe mediile de reziden˛„, rata redus„ de cuprindere din mediul rural reprezent‚nd un punct critic ∫i av‚nd ca principale cauze infrastructura fizic„ ∫i uman„ din mediul rural ∫i zonele dezavantajate, precum ∫i cauze de natur„ social„, care afecteaz„ capacitatea de asumare a costurilor aferente educa˛iei copiilor de c„tre familii. Toate aceste aspecte d„uneaz„ obiectivelor de promovare a coeziunii economice ∫i sociale, precum ∫i celor de asigurare a competen˛elor de baz„ pentru to˛i tinerii.

Fenomenul excluziunii sociale afecteaz„ categorii sociale supuse astfel riscului de marginalizare social„. Copiii afla˛i Ón sistemul de stat de protec˛ie a copilului, tinerii de peste 18 ani care p„r„sesc sistemul de stat de protec˛ie a copilului, popula˛ia rom„ sunt categorii care se confrunt„ cu numeroase probleme legate de integrarea lor social„, determinate de discriminarea Ón ceea ce prive∫te accesul la educa˛ie ∫i, ulterior, pe pia˛a muncii.

Asigurarea accesului tuturor categoriilor de copii la educa˛ia primar„ ∫i gimnazial„ ar constitui, consider, cea mai important„ investi˛ie pe care statul rom‚n o poate face, acest fapt put‚nd conduce la dezvoltarea capitalului uman, av‚nd efecte pozitive asupra reducerii dependen˛ei ∫i a sc„derii excluziunii sociale. Realizarea acestui deziderat presupune Óns„ o serie de factori care trebuie s„ concure.

Œn primul r‚nd, acordarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt cu structurile ∫i cerin˛ele pie˛ei, astfel Ónc‚t, la finalizarea ∫colii, absolven˛ii s„ aib„ ∫anse crescute de a se integra pe pia˛a muncii.

O serie de alte m„suri Ón acest scop pot fi: sprijinirea economic„ accentuat„ a categoriilor defavorizate, m„suri sporite de protec˛ie a copilului Ómpotriva exploat„rii prin munc„ ∫i de prevenire a emigra˛iei copiilor, promovarea c„tre categoriile sociale s„race a ideii c„ exist„ un raport echitabil Óntre cheltuielile asociate particip„rii ∫colare a copiilor ∫i beneficiile viitoare ∫i sprijinirea acestora prin diverse modalit„˛i, m„suri ∫i programe pentru asigurarea accesului la o locuin˛„ ∫i o integrare adecvat„ pe pia˛a muncii tinerilor de peste 18 ani care p„r„sesc sistemul de stat de protec˛ie a copilului, prin asigurarea p‚n„ la acea v‚rst„ a unei calific„ri profesionale adecvate, accentuarea m„surilor de incluziune ∫colar„ a copiilor cu dizabilit„˛i, ∫i lista ar mai putea continua.

Toate aceste fenomene negative care afecteaz„ t‚n„ra genera˛ie trebuie comb„tute cu fermitate, eviden˛iindu-se astfel necesitatea de a adopta m„suri de asigurare a accesului la educa˛ie, dar ∫i m„suri de men˛inere sau revenire a copiilor Ón sistemul educa˛ional, Ón special pentru categoriile vulnerabile social ∫i economic ∫i expuse riscului de excluziune social„.

To˛i copiii merit„ un start egal Ón via˛„ ∫i din acest motiv cre∫terea, Óngrijirea, formarea ∫i educarea copiilor trebuie s„ constituie o prioritate na˛ional„, ace∫ti copii fiind viitorul na˛iunii noastre.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe doamna Monalisa G„leteanu, din Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn aceast„ diminea˛„, declara˛ia mea politic„ are titlul îBilan˛ul tezelor na˛ionale“.

Superficialitatea cu care este tratat procesul de reform„ Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului Ón ultimii ani ad‚nce∫te criza major„ Ón care se afl„ ∫coala rom‚neasc„, al c„rei prestigiu mondial devine treptat de domeniul trecutului. Ambi˛iile ∫i interesele politice r„stoarn„ sistemul de valori al societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón care educa˛ia ar trebui s„ se situeze indubitabil pe primul loc.

Rezultatele tezelor na˛ionale cu subiect unic reprezint„ confirmarea dureroas„ a dec„derii sistemului educa˛ional, a c„rui boal„ este agravat„ pe zi ce trece de instabilitatea, dezordinea ∫i confuzia cu care se confrunt„ Óns„∫i societatea noastr„ Ón ansamblul ei.

Gradul mediu de dificultate a subiectelor, coroborat cu procentul de promovabilitate foarte sc„zut, de doar 57,35%, la nivel na˛ional, sporesc Óngrijorarea Partidului Social Democrat fa˛„ de degradarea actului de Ónv„˛„m‚nt ∫i fa˛„ de lipsa de eficien˛„ care creioneaz„ un viitor sumbru Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea intelectual„ a genera˛iilor viitoare.

Lipsa de continuitate a reformei Ónv„˛„m‚ntului se reflect„ Ón motiva˛ia sc„zut„ privind interesul pentru cunoa∫tere al elevilor, dar ∫i Ón demotivarea cadrelor didactice, care trebuie s„-i preg„teasc„ pe elevi dup„ programe ∫colare dep„∫ite îfizic ∫i moral“ ∫i dup„ reguli ale concursurilor care se stabilesc dup„ Ónceperea anului ∫colar, Ón condi˛iile Ón care dasc„lii primesc un salariu aflat sub demnitatea intelectualilor din Europa, formatori de con∫tiin˛e ∫i personalit„˛i ale viitoarelor genera˛ii.

Se impune ca o prioritate a actualului Guvern ∫i a Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului implementarea de urgen˛„ a acelor m„suri privind armonizarea noului curriculum na˛ional cu exigen˛ele ∫i normele impuse de pia˛a for˛ei de munc„ a Uniunii Europene, iar metodologiile ∫i programele pentru examenele ∫i concursurile na˛ionale s„ fie elaborate din timp, astfel Ónc‚t s„ ajung„ Ón posesia tuturor actorilor implica˛i Ón derularea actului educa˛ional: elevi, profesori, p„rin˛i, Ónc„ la debutul anului ∫colar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Con∫tient de urm„rile nefaste ale prelungirii agoniei Ón care se afl„ sistemul educa˛ional rom‚nesc, Partidul Social Democrat lanseaz„ Óndemnul c„tre toate partidele parlamentare de a Óncheia un pact politic care s„ aib„ drept scop elaborarea ∫i punerea Ón practic„ a unei strategii pe termen mediu ∫i lung privind dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Orice alt„ solu˛ie nu ar fi benefic„ pe termen mediu, deoarece, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2009, ne a∫teapt„ cinci cicluri electorale. Pe l‚ng„ acestea, trebuie s„ insist„m Ón absorb˛ia fondurilor comunitare, s„ preg„tim noul an de Ónv„˛„m‚nt, s„ declan∫„m investi˛iile Ón domeniul sanitar ∫i s„ rezolv„m problemele cu care se confrunt„ agricultura rom‚neasc„.

Sper ca Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„ s„ Ón˛eleag„ c„ acestea sunt adev„ratele noastre priorit„˛i ∫i s„ procedeze Ón consecin˛„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îR„m‚nerea Partidului Na˛ional Liberal la guvernare, o solu˛ie viabil„ pentru Rom‚nia“.

Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Decizia de a r„m‚ne la guvernare, luat„ miercurea trecut„ de Delega˛ia permanent„ a Partidului Na˛ional Liberal, este solu˛ia cea mai bun„ pentru Rom‚nia, pentru c„ d„ actualului Guvern posibilitatea de a continua programele aflate Ón derulare pe diferite domenii de activitate. Depunerea unei mo˛iuni de cenzur„ ∫i adoptarea ei ar duce la c„derea Guvernului ∫i, posibil, la alegeri anticipate. Niciuna dintre aceste dou„ variante nu este oportun„, Óntruc‚t problemele cet„˛enilor nu ∫i-ar g„si rezolvare imediat„, ci, Ón cel mai bun caz, Óntr-un viitor Óndep„rtat.

Dac„ analiz„m activitatea Guvernului Ón cei doi ani ∫i jum„tate de la Ónvestire, constat„m c„ exist„ realiz„ri Ón domeniul economic ∫i social neatinse de guvernele anterioare.

O cre∫tere economic„ solid„ ∫i constant„, care a ajuns la 8% Ón 2006, cu acelea∫i perspective pentru 2007, a permis alocarea de la buget a unor sume importante pentru s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt ∫i asigur„ri sociale. Cota unic„ de impozitare a dus la investi˛ii directe de peste 10 miliarde de euro ∫i a contribuit, de asemenea, la u∫urarea poverii fiscale a angajatorilor ∫i la cre∫terea veniturilor pentru un num„r mare de salaria˛i.

Pachetul de legi privind proprietatea ∫i reforma Ón justi˛ie, pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea, a dus la accelerarea ritmului de retrocedare a propriet„˛ilor ∫i la intensificarea luptei Ómpotriva corup˛iei. f n‚nd cont de aceste rezultate ∫i de multe altele pe care le cunoa∫te˛i ∫i pe care nu le mai men˛ionez acum, cred c„ ie∫irea de la guvernare ar fi un nonsens.

Ceea ce cred eu c„ trebuie f„cut Ón acest moment este s„ cerem Partidului Social Democrat sus˛inerea pe fa˛„ a acestui Guvern minoritar P.N.L.-U.D.M.R., cu precizarea c„ nu putem guverna Ómpreun„ ∫i c„ nu sunt de negociat dou„ aspecte: cota unic„ de impozitare ∫i retrocedarea propriet„˛ilor.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Alecsandru ™tiuc„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

îGuvernarea «spartan„» a actualei puteri“

De∫i Ón Programul de guvernare pentru anii 2005— 2008 erau Ónscrise m„suri precum: cre∫terea semnificativ„ a pensiilor, cre∫terea venitului familial ∫i a calit„˛ii vie˛ii de familie, m„rirea subven˛iilor din agricultur„, protec˛ia social„ a persoanelor cu dizabilit„˛i etc., aceste obiective sunt departe de a deveni realitate.

B„tr‚nilor care au muncit o via˛„ Óntreag„ nu li s-au m„rit semnificativ pensiile, Ón schimb, nu mai au acces la medicamente compensate sau gratuite dec‚t 2—3 zile pe lun„, dac„ rezist„ cozilor infernale. Agricultorilor nu li s-au m„rit subven˛iile, fiind, din contr„, nesubven˛ionate unele lucr„ri pentru care anterior primiser„ fonduri guvernamentale. Veniturile familiilor au Ónregistrat o cre∫tere insignifiant„, raportat„ la m„ririle semnificative ale pre˛urilor la utilit„˛i: energie termic„, gaze naturale, energie electric„, benzin„ etc.

Ca ∫i cum toate acestea nu ar fi de ajuns ca rom‚nii s„ nu tr„iasc„ bine, Guvernul a considerat necesar s„ stopeze ∫i m„suri de protec˛ie social„ adresate persoanelor suferinde, cu un handicap grav sau accentuat.

Aceste persoane, precum ∫i Ónso˛itorii, asisten˛ii personali ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat au dreptul, conform Legii nr. 448/2006, la un num„r de 12 sau 6 c„l„torii interurbane, gratuit, dus-Óntors, pe an calendaristic.

La momentul actual, Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap, organ de specialitate al administra˛iei publice centrale, cu personalitate juridic„, aflat„ Ón subordinea Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse, nu a virat c„tre direc˛iile generale de asisten˛„ social„ ∫i protec˛ie a copilului din ˛ar„ sumele necesare decont„rii c„l„toriilor gratuite cu mijloace de transport interurban.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Œn aceste condi˛ii, transportatorii au Ónceput s„ nu mai accepte deplasarea gratuit„ a persoanelor cu handicap grav, deoarece nu li se deconteaz„ de c„tre direc˛iile generale jude˛ene transportul efectuat.

Œn anul 2007, la 5 luni de la intrarea Ón Uniunea European„, Guvernul Rom‚niei consider„ poate prea Ómpov„r„toare m„surile de minim„ protec˛ie social„ a persoanelor cu handicap. Din nefericire, puterea actual„ din Rom‚nia adopt„ mai degrab„ un stil spartan Ón probleme de protec˛ie social„.

Œn Rom‚nia european„ de azi respectarea drepturilor conferite de lege persoanelor cu handicap reprezint„ at‚t o obliga˛ie moral„, c‚t ∫i o condi˛ie esen˛ial„, care ˛ine de adev„rata civiliza˛ie european„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Emilian Fr‚ncu, Grupul parlamentar al P.N.L.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea de pres„ se intituleaz„ îJurnali∫tii sunt Ón pericol!“.

Œn ultima vreme am asistat la numeroase acte de Ómpiedicare a jurnali∫tilor s„-∫i fac„ meseria. Ba, mai mult, uneori ei au fost jigni˛i, umili˛i sau supu∫i unor acte de violen˛„ fizic„.

Voi da doar trei exemple, Óns„ ele sunt mult mai numeroase ∫i trec de multe ori neobservate, din cauza nep„s„rii societ„˛ii civile.

Œn timpul referendumului, un cameraman de la Televiziunea îV‚lcea—UNU“, din R‚mnicu V‚lcea, a fost bruscat ∫i scos afar„ din Sec˛ia de votare nr. 266 din localitatea L„custeni de c„tre pre∫edintele sec˛iei, Popescu Sergiu.

Acesta, Ónc„lc‚nd Legea electoral„, i-a tr‚ntit u∫a Ón nas cameramanului ∫i i-a adresat cuvinte jignitoare at‚t lui, c‚t ∫i celui care Ól Ónso˛ea. Jurnalistul, de∫i acreditat la B.E.J. tocmai pentru a filma procesul de votare, a fost umilit ∫i bruscat f„r„ ca nimeni dintre cei care ar trebui s„ asigure ordinea Ón spa˛iul acela s„-l protejeze sau s„ intervin„.

Acum o lun„, un cameraman de la o televiziune central„ a fost, de asemenea, agresat de suporterii unei echipe de fotbal, atunci c‚nd Óncerca s„ surprind„ actele huliganice ale unei galerii ie∫ite de sub control. Camera video i-a fost stricat„ ∫i el a sc„pat cu fuga, primind doar c‚teva bumb„celi.

Œn fine, cel mai recent exemplu este Ónt‚mplarea cu t‚n„ra reporteri˛„ de la Televiziunea îAntena 3“, care a fost t‚lh„rit„ de Ónsu∫i pre∫edintele B„sescu, care i-a luat aparatul de filmat ∫i apoi i-a adresat cuvinte jignitoare. Nimeni nu a reac˛ionat Ón ap„rarea ei. Ba, mai mult,

apropia˛ii pre∫edintelui au Óncercat s„ o acuze ulterior pe ea ∫i conducerea îJurnalului na˛ional“ care a publicat Ónt‚mplarea, c„ — vezi Doamne! — i s-ar fi Ónc„lcat pre∫edintelui dreptul la intimitate, de∫i acesta se afla la un supermarket ∫i chemase, îpe surse“, presa, tocmai pentru a fi filmat Ón calitate de bun familist.

Sunt doar trei exemple, prin care Óncerc s„ demonstrez c„, Ón ultimul timp, mul˛i Ól consider„ pe jurnalist o ˛int„ a nemul˛umirilor lor existen˛iale ∫i Ól Ómpiedic„ s„-∫i fac„ meseria. Ce e mai grav e faptul c„ Ónsu∫i pre∫edintele ˛„rii, Traian B„sescu, transmite acest mesaj subliminal, numindu-i pe ziari∫ti îg„ozari“, î˛igani Ómpu˛i˛i“ etc. Acest lucru, coroborat cu iner˛ia inexplicabil„ a societ„˛ii civile ∫i a colegilor de pres„, Ói face pe ziari∫ti ˛inta frustr„rilor ∫i nemul˛umirilor acumulate de o parte a popula˛iei, care Ó∫i revars„ asupra lor sup„rarea.

Dac„ Ónsu∫i pre∫edintele ˛„rii dispre˛uie∫te presa, este evident c„ omul simplu o transform„ Óntr-o ˛int„ a deful„rilor sale existen˛iale.

De aceea, cred c„ este cazul s„ apar„ o lege special„ de protec˛ie a jurnalistului, o lege care s„ oblige autorit„˛ile s„-l apere ∫i s„-i faciliteze exercitarea meseriei.

Este drept c„ ∫i unii jurnali∫ti sunt poate prea insisten˛i sau, alerg‚nd dup„ senza˛ional, Óncalc„ intimitatea persoanelor publice, dar exist„ legi de protec˛ie ∫i, de foarte multe ori, ei sunt blama˛i de comunitate. Este Óns„ inadmisibil ca, Ón exercitarea meseriei, s„ li se distrug„ aparatele foto sau de filmat ∫i s„ li se calce Ón picioare reportofoanele. De aceea, legea ar trebui s„ prevad„ o circumstan˛„ agravant„ Ón cazul acestor acte de vandalism, ∫i procesele lor s„ se judece Ón regim de urgen˛„.

Altfel, presa va fi Ón pericol! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Invit, Ón continuare, la microfon, pe domnul deputat Liviu Timar, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Tema declara˛iei mele este îAgricultura constituie o prioritate doar Ón campaniile electorale.“

Anul 2007 este cel mai greu an agricol din ultimii 25 de ani. Starea actual„ de vegeta˛ie este rezultatul condi˛iilor climatice specifice acestui an, cu precipita˛ii foarte reduse fa˛„ de media multianual„ Ón perioada 1 ianuarie—15 mai ∫i necesarul de ap„ al culturilor sem„nate Ón toamna lui 2006 ∫i al celor sem„nate Ón aceast„ prim„var„.

Pe l‚ng„ acest factor natural greu de comb„tut, un rol foarte important Ón modul cum arat„ culturile acum este modul Ón care a fost respectat„ tehnologia pentru fiecare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 cultur„ Ón parte. Produc„torii agricoli care au executat ar„tura din toamn„, au nivelat terenul Ón timpul optim, au fertilizat, erbicidat ∫i Óns„m‚n˛at la timp au reu∫it ca culturile s„ r„sar„ uniform, iar efectul secetei s„ fie mult diminuat.

Œntrebarea este: c‚˛i produc„tori agricoli rom‚ni reu∫esc s„ fac„ acest lucru la timp, f„r„ a face rabat de la respectarea tehnologiei? Aceast„ Óntrebare ar trebui s„ ∫i-o pun„ cei care conduc destinele agriculturii Ón prezent.

Analiz‚nd stadiul Óns„m‚n˛„rilor din prim„var„ la data de 16 mai, date comunicate de Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, la principalele culturi situa˛ia se prezint„ astfel: ov„z — 96%; orzoaic„ de prim„var„ — 95%; sfecl„ de zah„r — 70%; cartof de toamn„ —97%; floarea-soarelui — 89%; soia — 78%; porumb — 85%; plante de nutre˛ — 79%.

Dac„ ˛inem cont de r„s„rirea neuniform„ pe 80% din suprafa˛„ ∫i suprafe˛ele mari ce au fost ∫i vor trebui reÓns„m‚n˛ate, gradul foarte mare de Ómburuienare existent, suprafa˛a foarte mic„ fertilizat„ la aceast„ dat„, speran˛a noastr„ pentru un an bun este mult diminuat„, iar recuperarea cheltuielilor, greu de suportat de c„tre produc„torii agricoli.

Cu toate c„ au trecut 5 luni din acest an, se poate constata c„ produc„torii agricoli nu au primit niciun sprijin din partea actualului Guvern, nici Ón sectorul vegetal, nici Ón sectorul zootehnic, cu excep˛ia motorinei ∫i a materialului s„ditor ∫i viticol-pomicol folosit Ón aceast„ prim„var„. Acest lucru nu se Ónt‚mpl„ Ón nicio ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene Ón care dorim s„ ne integr„m c‚t mai repede.

Cu totul alta era situa˛ia din agricultur„ dac„ sumele cuprinse Ón bugetul Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale pe anul 2007, ca pl„˛i na˛ionale directe complementare, se achitau la Ónceputul campaniei de prim„var„, a∫a cum ne-a promis, la momentul respectiv, fostul ministru Gheorghe Flutur.

Este cert c„ am fost min˛i˛i noi, membrii P.S.D. din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, la momentul aprob„rii bugetului, dar ∫i produc„torii agricoli, Ón acela∫i timp.

A face astfel de politic„ agricol„, f„r„ a respecta cele promise, este riscant ∫i cu efecte greu de m„surat ∫i gestionat, pun‚ndu-se Ón pericol siguran˛a alimentar„ a Rom‚niei.

Urm„rind cu aten˛ie analiza f„cut„ de academicianul Cristian Hera, pre∫edintele Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, privind starea de vegeta˛ie a culturilor agricole la data de 5 mai 2007, Ón toat„ ˛ara, la culturile de orz ∫i gr‚u de toamn„, este foarte clar c„ Rom‚nia va avea o produc˛ie medie de aproximativ 1.500—1.700 kg/ha gr‚u, Ón cel mai fericit caz, raportat la suprafa˛a sem„nat„ Ón toamn„. Aceast„ produc˛ie nu va asigura necesarul de p‚ine al Rom‚niei pe perioada 2007—2008.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia critic„ din agricultur„ ∫i faptul c„ recoltatul la cereale Ón acest an Óncepe mult mai

devreme, pentru a redresa Óntregul sector agricol solicit actualului Guvern luarea urm„toarelor m„suri: discutarea Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i subven˛ionarea motorinei cu 1,5 lei/litru pentru toate lucr„rile agricole ce se vor efectua Ón continuare Ón acest an; achitarea pl„˛ilor na˛ionale directe complementare din sectorul vegetal ∫i zootehnic c‚t mai urgent posibil; emiterea unui act normativ prin care depozitarea produc˛iei de gr‚u ∫i orz din acest an s„ fie suportat„ de stat; suportarea de la bugetul de stat a cel pu˛in 3—4 tratamente fitosanitare Ón planta˛iile de pomi ∫i vii afectate de Ónghe˛ul din data de 1—3 mai 2007, pentru a putea salva sectorul pomi-viticol; sta˛iunile de cercetare cu profil agricol s„ beneficieze de toate formele de sprijin din partea statului, chiar Ón condi˛iile existen˛ei de datorii restante la bugetul statului; o discu˛ie ampl„ cu to˛i factorii de decizie din agricultur„ privind efectele Ónc„lzirii globale ∫i stabilirea de m„suri concrete pe termen scurt, mediu ∫i lung; un program de Ómp„durire obligatoriu pentru urm„torii ani.

O vorb„ veche rom‚neasc„ spune: îOmul, doar atunci c‚nd este str‚ns cu u∫a, Ó∫i aduce aminte de ce trebuie s„ fac„ sau s„ recunoasc„ c„ nu a f„cut!“.

Cred c„ to˛i oamenii politici trebuie s„-∫i aminteasc„ permanent de problemele majore din agricultur„, ∫i nu numai Ón campaniile electorale, dup„ cum am v„zut inclusiv la referendumul de suspendare a pre∫edintelui din 19 mai 2007.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., invit la microfon pe domnul deputat Iuliu Furo.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Eu nu m-am Ónscris la cuv‚nt, Óns„ o chestiune ap„rut„ Ón pres„ s„pt„m‚na trecut„ m„ face s„ m„ adresez Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor.

Œntr-una din publica˛iile de s„pt„m‚na trecut„ a ap„rut ∫tirea c„ parlamentarii — deputa˛ii ∫i senatorii — beneficiaz„ de tratament gratuit la policlinic„, re˛ete gratuite, proteze gratuite ∫i a∫a mai departe.

Eu Ómi pun Óntrebarea: ce rost mai au aceste declara˛ii politice, Ón condi˛iile Ón care, potrivit Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Biroul permanent nu face periodic o sintez„ ∫i o analiz„ a ceea ce se prezint„ aici.

Este de-a dreptul alarmant c„ o parte a mass-media ∫i-a f„cut un obicei s„ se lege Ón permanen˛„ de deputa˛i, de parlamentari, de senatori.

Solicit Biroului permanent ca, Ón public, s„ dezavueze aceast„ declara˛ie, ap„rut„ Ón pres„, Óntr-un cotidian important din Rom‚nia, s„pt„m‚na trecut„, miercuri. V„ mul˛umesc frumos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îNu v„ mai bate˛i joc de p„m‚nt!“

Œn ultimii doi ani, jude˛ul Ia∫i a fost n„p„dit de p‚rloag„.

Œn 2007, suprafa˛a agricol„ r„mas„ necultivat„ a ajuns la 20.000 de hectare, adic„ de trei ori mai mare dec‚t Ón 2004 ∫i de peste 10 ori mai Óntins„ fa˛„ de 1990.

Cele 20.000 de hectare l„sate de izbeli∫te Ón jude˛ul Ia∫i Ónseamn„ 8% din totalul suprafe˛ei agricole. Un calcul simplu arat„ c„, Ón acest mod, se pierd, de exemplu, aproximativ 80.000 de tone de gr‚u, adic„ peste 80 de milioane de p‚ini. Ar fi mai mult dec‚t suficient pentru a acoperi Óntregul necesar de p‚ine pentru toat„ popula˛ia jude˛ului Ia∫i, timp de un an de zile. ™i este vorba de cel de al doilea jude˛ al Rom‚niei, ca num„r de locuitori.

Motivele principale pentru care ˛„ranii renun˛„ s„ mai cultive p„m‚ntul sunt: lipsa banilor, lipsa utilajelor, dar ∫i v‚rsta Ónaintat„ a locuitorilor de la ˛ar„.

Œn 2006, numai aratul ∫i sem„natul dep„∫eau suma de 4 milioane de lei la un hectar. Dac„ ad„ug„m ∫i plata care trebuia f„cut„ de c„tre proprietarul terenului c„tre lucr„torii care pr„∫esc ori culeg roadele p„m‚ntului, de cele mai multe ori nu mai rezult„ niciun c‚∫tig. ™i asta se Ónt‚mpl„ Ón anii buni, Ón care plou„ suficient ∫i la timp, ∫i nu asist„m la fenomene meteorologice extreme.

Din p„cate, Ón acest an avem o secet„ cumplit„ Ón Moldova, iar sistemele de iriga˛ii au fost compromise de ani buni.

Aceast„ agricultur„ de subzisten˛„ a ˛„ranului rom‚n dovede∫te un singur lucru: e∫ecul politicii agricole a Guvernului. Lipsa unei strategii guvernamentale care s„ ˛in„ cont tocmai de punctele slabe ale mediului rural rom‚nesc st„ la baza acestui e∫ec.

Œn ultimii doi ani, stilul pompieristic de a face agricultur„ a anulat mai toate eforturile f„cute dup„ 1990.

Culmea este c„ acum chiar sunt bani pentru agricultura din Rom‚nia. ™i vorbim de miliarde de euro! Din nefericire, Ónc„ nu exist„ interes din partea autorit„˛ilor rom‚ne pentru a cheltui eficient aceste fonduri sau, mai bine spus, pentru a-i Ónv„˛a pe ˛„rani cum s„ cheltuiasc„ pentru a construi o agricultur„ performant„. Œn acest ritm, Ón urm„torii ani vom pierde majoritatea subven˛iilor europene.

Stima˛i guvernan˛i,

Trebuie s„ ∫ti˛i c„ Uniunea European„ ne d„, dar nu ne bag„ ∫i Ón sac. Nu v„ mai bate˛i joc de p„m‚nt! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., dau cuv‚ntul domnului deputat Vasile Filip Soporan.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ prezint declara˛ia politic„ îReform„ institu˛ional„ sau dezbatere steril„?!“.

Este greu s„ nu dai o semnifica˛ie emo˛ional„ rezultatului votului de la recentul referendum, Ón situa˛ia Ón care trei rom‚ni din patru prezen˛i la vot, din cei 8 Ónscri∫i pe liste, au votat Ón favoarea pre∫edintelui Traian B„sescu.

Œntr-adev„r, este greu ∫i acest lucru s-a v„zut ∫i din maniera Ón care delega˛iile partidelor politice s-au prezentat la Cotroceni. A fost ∫i jen„, ∫i timiditate, a fost ∫i o mare emo˛ie, a fost o mult prea mare recunoa∫tere a raportului existent Ón momentul de fa˛„ Óntre un pre∫edinte victorios ∫i reprezentan˛ii partidelor zdruncinate.

Am crezut c„ aceast„ situa˛ie — previzibil„, de altfel — va putea fi dep„∫it„, iar discu˛ia va fi una deschis„ problemelor fundamentale cu care se confrunt„ Rom‚nia Ón momentul de fa˛„. Am crezut c„ acesta este momentul prielnic pentru c„utarea ∫i legiferarea regimului ideal de care are nevoie Rom‚nia ∫i de consolidare a democra˛iei cu parlamentarismul ∫i institu˛iile croite Ón conformitate cu maturizarea obiectivelor dezvolt„rii economice.

Din p„cate, constat c„ nu a existat ∫i nu exist„, din partea p„r˛ilor implicate ∫i nici a conducerii Parlamentului, o pozi˛ie l„muritoare cu privire la consolidarea parlamentarismului, unde luptele sociale ∫i conflictele de interese trebuie s„-∫i g„seasc„ ecoul politic ∫i rezolvarea democratic„ durabil„.

Dirijat sau nu, Ón ultimii trei ani — ∫i poate ∫i Ónainte — a existat ∫i exist„ o propagand„ intens„, cu scopul de a desconsidera regimurile parlamentare ∫i de a impune ideea unui pre∫edinte-arbitru-juc„tor, de a ˛ine la respect puterea legislativ„, de a amesteca parlamentarismul cu sl„biciunile statului, de a transforma reprezentan˛ii institu˛iilor parlamentare Ón simbolul tuturor relelor.

Sistemul parlamentar merit„ a fi condamnat? De ce? De folosirea sau nefolosirea acestuia? Este necesar„ personalizarea puterii ∫i s„r„cirea dezbaterilor ∫i a mizelor politice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, sc„derea de autoritate a institu˛iilor statului? Nu cred acest lucru, nu cred Ón transformarea partidelor Ón purt„tori de candida˛i, de tipul p„pu∫ilor mediatice, nu cred c„ dezbaterea de idei ∫i viziuni despre societate poate fi Ónlocuit„ numai cu o competi˛ie a persoanelor, nu cred Ón imaginea b„rbatului providen˛ial, nu cred c„ expresia unui popor poate fi redus„ la o expresie particular„ dec‚t cu riscul simplific„rii radicale a acestuia, nu cred Ón unanimitatea de fa˛ad„, nu cred Ón parlamentarii care exprim„ mai degrab„ consensul, dec‚t opiniile divergente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 De asemenea, cred c„ este nevoie de a asigura Ón condi˛ii clare, constitu˛ionale, continuitatea puterii, prin grij„ pentru eficacitatea politic„ a rezolv„rii problemelor majore, care nu depind numai de un ciclu electoral, ci sunt influen˛ate Ón devenirea lor de mai multe cicluri electorale.

Œn momentul de fa˛„, c‚nd singurele discu˛ii serioase sunt legate de prognoza datei alegerilor anticipate ∫i de propunerea unei democra˛ii Ón care Ónt‚lnirile trimestriale Ón pie˛ele publice vor fi prioritare dezbaterilor parlamentare, propun colegilor de Parlament ∫i domnului pre∫edinte Traian B„sescu o dezbatere profund„, legat„ de reforma institu˛iilor statului, pun‚nd Ón fa˛a acestora dezvoltarea economic„ a Rom‚niei.

Cu o experien˛„ bogat„ din partea institu˛iilor abilitate ∫i cu un program clar de reformare a statului, v„ propun func˛ionarea, Ón regim de lucru prelungit, a Parlamentului, Ón calitate de Camer„ constituant„, Ón a∫a fel Ónc‚t cele Ónt‚mplate institu˛ional Ón defavoarea Rom‚niei s„ nu se repete, indiferent de persoana ∫i voin˛a pre∫edintelui, premierului sau a altor institu˛ii.

Œn acest sens ∫i Ón acest moment este important ca dezbaterile ∫i hot„r‚rile s„ nu se fac„ pentru persoane, ci pentru institu˛ii ∫i pentru buna func˛ionare a acestora. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., dau cuv‚ntul domnului deputat Aurel Vl„doiu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îRom‚nia, la r„sp‚ntie!“.

Evolu˛ia ultimilor 17 ani ∫i jum„tate Ón Rom‚nia a generat o mas„ imens„ de nemul˛umi˛i. Dac„ este s„-i adun„m pe to˛i cei nemul˛umi˛i de condi˛iile Ón care se nasc ∫i mor, de Ónv„˛„m‚ntul de toate gradele, de salarii, de pensii, de s„n„tate, de modul Ón care poli˛ia le d„ multe puncte ∫i le ia, Ón schimb, permisele auto, de felul Ón care se fac sau nu se fac retroced„rile etc., num„rul nemul˛umi˛ilor reprezint„ cam 80% din ansamblul Óntregii popula˛ii a Rom‚niei.

Mul˛i dintre ei nu sunt mai s„raci dec‚t erau Ónainte de decembrie 1989, dar s„r„cia este o stare de fapt ce nu poate fi eviden˛iat„ dec‚t prin compara˛ie cu ceea ce ai dori s„ ai sau cu ceea ce vezi c„ au al˛ii, ceea ce este cam acela∫i lucru.

Locuitorii oric„rui sat izolat din jungl„, s„ zicem, nu con∫tientizeaz„ c‚t sunt de s„raci pentru c„, pe de o parte, to˛i au cam acelea∫i bunuri, pe de alt„ parte, neav‚nd contact Ón niciun fel cu lumea a∫a-zis civilizat„ nu ∫tiu c„ pe p„m‚nt mai sunt ∫i televizoare, ∫i ma∫ini, ∫i vapoare, ∫i vile cu piscin„ ∫i mult„ distrac˛ie. Apoi, nu toate aceste crea˛ii ale civiliza˛iei materiale sunt la fel de mari, de bune, de colorate, de scumpe.

Asta Ónseamn„ c„, de∫i ai reu∫it s„-˛i iei o ma∫in„, so˛ia sau copilul observ„ c„ nu este la fel de bun„ ca a vecinului, care nu munce∫te mai mult, dar tr„ie∫te mai bine. De aici rezult„ o alt„ nemul˛umire, care se adaug„ celorlalte.

Nemul˛umi˛ii, oric‚t de nemul˛umi˛i ar fi, socializeaz„, discut„ Óntre ei, analizeaz„ cauza, sursa comun„ a nemul˛umirilor lor. Cel mai la Óndem‚na unui asemenea popor nemul˛umit ∫i Ón egal„ m„sur„ mioritic este s„ dea vina pe destin. Asta oblig„ la o p„guboas„ resemnare.

Adep˛ii marxismului au comb„tut aceast„ mentalitate, identific‚nd sursa nemul˛umirilor ca fiind proasta organizare a societ„˛ii, iar solu˛ia, lupta de clas„. Dar cine organizeaz„ societatea? Evident, clasa politic„! Deci clasa politic„ este sursa tuturor nemul˛umirilor ∫i Ómpotriva ei trebuie s„ se Óndrepte to˛i nemul˛umi˛ii, adic„ 80% dintre rom‚ni.

Pentru ca ac˛iunea celor 80% s„ fie eficient„, nemul˛umi˛ii trebuie s„ fie condu∫i de un lider carismatic, cu mare stim„ pentru popor, pentru poporul pentru care este gata s„ se jertfeasc„ oric‚nd ∫i, pe c‚t posibil, cu mare trecere la Dumnezeu.

Un astfel de lider trebuie s„ mearg„ cu poporul peste tot: la meci, la c‚rcium„, la biseric„, la iarb„ verde etc. ∫i s„ Ónfiereze cu m‚nie clasa politic„ Ómburghezit„, Ón uralele ∫i aplauzele supu∫ilor.

Este momentul Ón care erudi˛ii s„i consilieri Óncep s„ se Óngrozeasc„ de propria lor oper„ ∫i se retrag, unul c‚te unul. Locul lor este luat de indivizi pragmatici, selec˛iona˛i din îstructuri“. Ace∫tia Ói vor spune liderului ce este bine ∫i ce este r„u, ce trebuie s„ fac„ ∫i ce nu, cine trebuie s„ apar„ ∫i, mai ales, cine s„ dispar„.

Istoria a demonstrat c„, din acest punct, lucrurile nu se mai pot schimba. Dac„ liderul ∫i-ar reconsidera pozi˛ia ∫i ar ar„ta c„ nu ura este motorul lumii, noii consilieri Ól vor sacrifica f„r„ nicio re˛inere, aduc‚nd Ón locul lui, prin votul popular, un alt depozitar ∫i beneficiar al celor mul˛i nemul˛umi˛i.

Stima˛i colegi,

Rom‚nia se afl„ la r„sp‚ntie, iar noi avem o singur„ solu˛ie pentru Ómpiedicarea reÓmplinirii acestui scenariu: s„ transform„m, consecvent, nemul˛umi˛ii Ón mul˛umi˛i, s„ nu mai ignor„m cel mai numeros partid, neÓnregistrat, dar deja con∫tient de existen˛a ∫i for˛a sa, Partidul Nemul˛umi˛ilor!

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ anun˛ c„ au depus Ón scris declara˛iile politice urm„torii colegi: din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputa˛i: Viorel Pupez„, Mihaela Rusu, Florin Iordache, Gheorghe Chiper, Niculae B„d„l„u, Vasile Pu∫ca∫; din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Valeriu Tab„r„; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Anca Petrescu; din partea Grupului parlamentar al P.C., doamna deputat Daniela Popa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Observ c„ Ón sal„ nu mai sunt colegi Ónscri∫i care s„ sus˛in„ declara˛iile politice.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: î1 Iunie — Ziua Copilului“

Voi Óncepe interven˛ia mea cu c‚teva date din istoria momentelor mai importante ale mi∫c„rii de promovare a drepturilor copilului:

— 1924, adoptarea de c„tre Liga Na˛iunilor Unite a Declara˛iei Drepturilor Copilului;

— 1925, Conferin˛a mondial„ pentru protejarea ∫i bun„starea copilului, organizat„ la Geneva;

— 1989, Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite adopt„, la 20 noiembrie, Conven˛ia privind Drepturile Copilului;

— septembrie 1990, Parlamentul Rom‚niei ratific„ ∫i el Conven˛ia Na˛iunilor Unite. Ziua Copilului este s„rb„torit„ Ón lume la date diferite (Ón 25 de ˛„ri, majoritatea foste comuniste, la 1 iunie).

Ne vedem nevoi˛i, Ónc„, Ón aceast„ perioad„ s„ privim cu realism situa˛ia grea a copiilor din ˛ara noastr„, cauzat„ Ón principal de s„r„cia extrem„ a popula˛iei, Ón ciuda faptului c„ Rom‚nia a ratificat Conven˛ia Na˛iunilor Unite, care este o lege interna˛ional„ ce stabile∫te drepturile civile, politice, economice, culturale ∫i sociale pentru copii ∫i devine, conform Constitu˛iei, parte integrant„ a dreptului intern.

Redau mai jos c‚teva prevederi din conven˛ie:

— dreptul la libertatea de exprimare (art. 13);

— dreptul la libertatea de g‚ndire, de con∫tiin˛„ ∫i religie (art. 14);

— ambii p„rin˛i au responsabilit„˛i comune pentru cre∫terea ∫i dezvoltarea copilului (art. 18);

— protejarea copilului Ómpotriva oric„ror forme de violen˛„, v„t„mare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijen˛„, de rele tratamente sau exploatare, inclusiv abuz sexual (art. 19);

— dreptul oric„rui copil de a beneficia de un nivel de trai care s„ permit„ dezvoltarea sa fizic„, mental„, spiritual„, moral„ ∫i social„ (art. 27);

— dreptul copilului la educa˛ie.

Rom‚nia s„rb„tore∫te Ziua Copilului la 1 iunie. Œn aceast„ perioad„ ∫i oamenii politici, cei din administra˛ie, au Ónceput s„ vorbeasc„ despre responsabilitatea pe care o au fa˛„ de copii. Se d„ruiesc flori, bomboane, juc„rii de plu∫, toate sunt pentru copii Ón aceast„ s„pt„m‚n„. Primarii, prefec˛ii, mini∫trii sau deputa˛ii viziteaz„ c„mine ∫i intr„ Ón ac˛iune ∫i sute de funda˛ii. Totul pare frumos, dar undeva, Ón spate, apare un tablou crud ∫i sumbru al situa˛iei copiilor din ˛ara noastr„.

Œn realitate, doar pentru c‚teva mii de copii dintre circa 5 milioane care tr„iesc Ón Rom‚nia reprezint„ ceva

deosebit. Majoritatea acestora o reprezint„ copiii institu˛ionaliza˛i, care au Ónv„˛at c„ acum, la Cr„ciun ∫i la Pa∫ti au o mas„ cu dulciuri. Pentru restul, este o zi obi∫nuit„, Ón care majoritatea copiilor m„n‚nc„ o hran„ s„rac„ Ón calorii, au Óngrijire proast„ Ón spitale sau renun˛„ la ∫coal„, mortalitatea infantil„ este mai mare dec‚t Ón orice ˛ar„ din U.E., starea de s„n„tate a celor mici Ói face din ce Ón ce mai sensibili la boli, mul˛i copii abandoneaz„ cursurile ∫colare obligatorii, aloca˛ia de stat este de multe ori singura surs„ de venituri pentru familie. Mii de copii lucreaz„: descarc„ marf„ Ón angrouri, spal„ ma∫ini, culeg legume pe c‚mp. Œn lipsa legisla˛iei Ón domeniu, abuzurile sunt inevitabile, minorii comit infrac˛iuni grave, inclusiv omoruri ∫i t‚lh„rii. La acestea se adaug„ num„rul mare de prostituate minore, ce se pot Ónt‚lni pe str„zile ora∫elor sau pe ∫oselele de centur„, copii abandona˛i de p„rin˛i care pleac„ s„ lucreze Ón str„in„tate.

Rezolvarea problemelor copiilor institu˛ionaliza˛i a ajuns s„ fie o cerin˛„ de integrare Ón U.E.

Rom‚nia este cunoscut„ Ón str„in„tate ca o ˛ar„ de aurolaci ∫i de cer∫etori. Ca urmare, s-a pus la punct o strategie guvernamental„ special„, dar, cu sau f„r„ strategii, copiii tr„iesc tot Ón Rom‚nia, traficul de copii este Ónc„ o trist„ realitate, iar principala problem„ a Rom‚niei r„m‚ne s„r„cia extrem„ a popula˛iei.

Guvernul va trebui s„ Ón˛eleag„ c„ cea mai bun„ cale pentru a crea copiilor o lume mai bun„ Ónseamn„ eliminarea rapid„ a s„r„ciei.

Se Ómplinesc 160 de ani de la na∫terea lui Basil Iorgulescu, personalitate de anvergur„ a vie˛ii culturale buzoiene, care a func˛ionat ca profesor 34 de ani, din care ca director 24 de ani la Buz„u, timp Ón care a devenit ctitorul Bibliotecii publice ∫i autorul primelor studii de geografie ale jude˛ului.

Basil Iorgulescu s-a n„scut Ón anul 1847 la C‚mpulung-Muscel. A absolvit ∫coala primar„ Ón localitatea natal„, a urmat un an la Bucure∫ti la ™coala de Medicin„ îCarol Davila“, dup„ care intra ca elev la Seminarul Central din Dealul Mitropoliei, unde se remarca la Ónv„˛„tur„, fiind premiant ∫i bursier. Dup„ absolvire, Ón anul 1869, particip„ la concursul pentru ocuparea unei catedre Ón Ónv„˛„m‚nt, fiind numit profesor la nou-Ónfiin˛atul Gimnaziu îTudor Vladimirescu“ din Buz„u, actualul Colegiu Na˛ional îB.P. Hasdeu“.

C‚t timp a fost director s-a preocupat de construirea unui local de ∫coal„ propriu, ocup‚ndu-se Ón acela∫i timp de dotarea cu mobilierul adecvat, de procurarea de material didactic ∫i de editarea de manuale ∫colare Ón conformitate cu cerin˛ele programei ∫colare.

Autodidact prin excelen˛„, ∫i-a format o cultur„ multilateral„, umanist„ ∫i ∫tiin˛ific„, fiind un bun cunosc„tor al limbilor clasice. A predat mul˛i ani latina ∫i filologia comparat„, franceza, religia ∫i ∫tiin˛ele naturii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Elevii s„i Ól iubeau ∫i-l respectau foarte mult pentru c„ ∫tia s„ le c‚∫tige sufletul de ∫colar. Era un bun pedagog, punea pre˛ pe leg„tura cu p„rin˛ii care nu veneau niciodat„ la ∫coal„ ∫i f„cea vizite la familiile elevilor.

Ca director, a Óndrumat talente ca Aristide Demetriade, Nicolae Vaschide, Vladimir Maximilian ∫i a cultivat o rela˛ie de prietenie cu mari personalit„˛i ca: Dionisie Romano, B.P. Hasdeu, I.L. Caragiale, A.D. Xenopol, Grigore Tocilescu ∫i al˛ii.

Paralel cu activitatea didactic„, a avut preocup„ri vaste extra∫colare, realiz‚nd Ónaintea altora studii de cercetare a ˛inuturilor buzoiene, rezultatele fiind sintetizate Ón 1878, Ón primul manual de îGeografia jude˛ului Buz„u“.

Œn 1883 tip„re∫te îIstoria sacr„ pentru uzul ∫colilor secundare“, iar Ón 1879 a litografiat prima hart„ a jude˛ului Buz„u, tip„rit„ la Paris Ón 1892. Œn anul 1881 a realizat Planul topografic al ora∫ului Buz„u. Œn 1892 la Bucure∫ti, tip„re∫te cea mai valoroas„ lucrare a sa: îDic˛ionar geografic, statistic, economic ∫i istoric al jude˛ului Buz„u“, premiat„ de Societatea Geografic„ Rom‚n„ cu premiul îIoan F„tu“. Despre aceast„ oper„ Grigore Tocilescu afirma c„ reprezint„ îtot ce s-a putut lucra p‚n„ ast„zi mai bine, mai con∫tiincios, mai des„v‚r∫it ∫i mai cu competen˛„ asupra geografiei ˛„rii noastre“.

Public„ Ón presa local„ ∫i central„ valoroase studii ∫i articole de istorie, art„ ∫i folclor.

Pentru Óntreaga activitate ∫tiin˛ific„, B.P. Hasdeu Ól propune, Ón anul 1891, pentru a fi primit Ón Academia Rom‚n„, dar acest lucru nu se concretizeaz„, lipsindu-i un singur vot pentru a deveni membru.

Œn anul 1893 Ónfiin˛eaz„ filiala Buz„u a Ateneului, al c„rui pre∫edinte a fost. A Óndeplinit ∫i func˛ia de secretar al Societ„˛ii pentru Œnv„˛„tura Poporului Rom‚n, pentru Óntreaga sa activitate fiind recompensat cu Medalia _Bene Merenti_ .

Œn 1899 a fost inclus Ón comisia de programe a Ministerului Instruc˛iunii. Ca Ómp„timit bibliofil, a avut Ón vedere ∫i Ómbog„˛irea fondurilor Academiei Romane, c„reia Ói doneaz„ Ón 1892 dou„sprezece documente din secolele al XVII-lea ∫i al XVIII-lea, gest repetat Ón 1894.

Contribuie, prima dat„ la nivel local, la constituirea unei colec˛ii muzeale, unde a reu∫it s„ str‚ng„ numeroase obiecte de importan˛„ istoric„. Œn august 1891, propune Ministerului Cultelor ∫i Instruc˛iunii Publice ca acestea s„ fie concentrate Óntr-un muzeu, Ón care, eventual, s„ se constituie ∫i o pinacotec„. Iorgulescu preciza la momentul respectiv, argument‚ndu-∫i inten˛iile, c„ îjude˛ul Buz„u este unul dintre cele mai Ónsemnate ale ˛„rii, prin avu˛iile sale, at‚t din punct de vedere geologic, c‚t ∫i istorico-arheologic“. Ministerul este receptiv ∫i intervine pe l‚ng„ autorit„˛ile locale ca s„ aloce fonduri Ón vederea realiz„rii proiectului ∫i astfel, Ón 1885, se constituie prima colec˛ie public„ de piese arheologice, antropologice ∫i istorice, expus„ Óntr-una una dintre s„lile Liceului îB.P. Hasdeu“.

Basil Iorgulescu sus˛ine Ón permanen˛„ Ónfiin˛area unei biblioteci publice. Œn urma demersurilor sale, Ón ∫edin˛a Consiliului comunal din 4 noiembrie 1887 se voteaz„ Regulamentul de func˛ionare ∫i statutul bibliotecii. P‚n„ la stabilirea unui local propriu, aceasta a func˛ionat Óntr-una din Ónc„perile gimnaziului îB.P. Hasdeu“. A avut permanent Ón aten˛ie Ómbog„˛irea fondului de carte prin ob˛inerea de sume destul de Ónsemnate din subscrip˛ii, dona˛ii ∫i subven˛ii.

Œn anul 1892 exista un fond de carte de peste 2.000 de volume ∫i peste 10.000 lei, sum„ destinat„ cump„r„rii a Ónc„ vreo 3.000 de c„r˛i de la Paris.

Biblioteca reorganizat„, devenit„ public„, este inaugurat„ la 9 noiembrie 1893, odat„ cu noul local al gimnaziului.

Din nefericire, Ón ultimii ani ai vie˛ii a fost lovit de o suferin˛„ necru˛„toare, Óncet‚nd din via˛„ la Bucure∫ti la 2 august 1904 ∫i fiind Ónhumat Ón Cimitirul îSf‚nta Vineri“.

Ca omagiu postum, Ón iunie 1926, Óntr-o ni∫„ de pe holul de l‚ng„ amfiteatrul ∫colii pe care a slujit-o cu d„ruire ∫i pricepere, a fost amplasat bustul acestui mare om, al c„rui nume Ól poart„ ∫i acum ∫i aula Bibliotecii Jude˛ene îVasile Voiculescu“, atribuit cu prilejul marc„rii a 125 de ani de la na∫tere.

îZiua Interna˛ional„ a Copilului ∫i realit„˛ile Rom‚niei“ Ziua Interna˛ional„ a Copilului, s„rb„torit„ pe 1 iunie, este, Ón primul r‚nd, o ocazie de a ne aduce aminte c„, Ón fiecare moment, copiii trebuie s„ fie Ón aten˛ia noastr„, a Óntregii societ„˛i. 1 iunie este, de aceea, nu doar o s„rb„toare a copiilor, ci o zi interna˛ional„ a tuturor, cu prilejul c„reia putem realiza importan˛a extraordinar„ a noii genera˛ii Ón contextul societ„˛ii.

Aceast„ grij„ semnificativ„ ce trebuie acordat„ copiilor ∫i pozi˛iei lor Ón cadrul familiei este eviden˛iat„ de faptul c„, al„turi de ∫coal„, familia este unul din factorii care se preocup„ de educa˛ia omului, exercit‚nd o influen˛„ deosebit de ad‚nc„ asupra copiilor.

C‚teva fenomene ne Óngrijoreaz„ ∫i ne alarmeaz„. Astfel, statisticile spun c„ peste jum„tate din copiii de p‚n„ la 5 ani sufer„ de anemie. Malnutri˛ia proteino-caloric„ este asociat„ deceselor de la 0 la un an Óntr-o propor˛ie de 21%, iar la prematuritate, de 38%. Ar fi ∫i greu s„ fie altfel, c„ci doar un sugar din 20 prime∫te lapte praf special, ceilal˛i fiind hr„ni˛i cu lapte de vac„ sau lapte pulbere standard, care provoac„ tulbur„ri digestive, s‚nger„ri ∫i anemii.

Starea de s„n„tate proast„ a celor mici Ói face s„ fie din ce Ón ce mai sensibili la boli. Œn ultimii ani s-au Ónmul˛it serios cazurile de boli ale aparatului digestiv, de boli infec˛ioase, tulbur„ri mentale ∫i probleme respiratorii. Toate, la un loc, provoac„ moartea a circa 5.000 de copii Óntr-un an.

Dac„ ajung la ∫coal„, aici Óncep alte probleme. Pur ∫i simplu, multe familii nu sunt Ón stare s„ fac„ fa˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 cheltuielilor pe care le presupune frecventarea unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt, a∫a c„ Ó∫i opresc copiii acas„. Numai Ón acest an, Ón jude˛ul Gala˛i, 1.100 de elevi au abandonat cursurile obligatorii, iar la liceu 4.400 de elevi n-au promovat cursurile semestrului I.

Prin alte p„r˛i, situa˛ia e mai dezastruoas„ ∫i ar fi ∫i mai dezastruoas„ dac„ nu s-ar fi luat m„sura ca nefrecventarea cursurilor ∫colare s„ duc„ la pierderea aloca˛iei pentru copii. Cum respectivele aloca˛ii sunt, Ón unele case, singura surs„ stabil„ de venit, toat„ familia are grij„ cu sfin˛enie s„-l trimit„ Ón fiecare zi pe cel mic la îserviciu“. C‚nd slujba cu cartea nu mai ˛ine, copiii sunt trimi∫i la patron, îs„ scoat„ un ban ∫i s„ Ónve˛e meserie“.

Dar, cu toate acestea, Rom‚nia se poate m‚ndri cu numero∫i elevi care la olimpiadele ∫colare de nivel interna˛ional au demonstrat c„ aceast„ ˛ar„ ∫tie, vrea ∫i poate s„ ofere multe valori. R„spl„tirea ∫i Óncurajarea acestor copii este, Ón consecin˛„, o contribu˛ie la o imagine mai bun„ a Rom‚niei nu prin statistici, ci prin ceea ce aceast„ ˛ar„ promite comunit„˛ii interna˛ionale la nivel intelectual. Trebuie s„ avem grij„ de pilonul central al acestei societ„˛i, reprezentat de noua genera˛ie.

Œn concluzie, ar trebui s„ Ón˛elegem c„ cea mai bun„ cale pentru a crea copiilor no∫tri o lume mai bun„ este o reform„ eficient„, care s„ elimine rapid s„r„cia. Altfel, vom crea o lume Ón care Pa∫tele, Cr„ciunul ∫i ziua de 1 Iunie vor fi pu˛inele bucurii ale copiilor no∫tri.

îLec˛ia de 18 milioane de euro!“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

At‚t a costat lec˛ia pe care îilustrul“ Ion Iliescu a ˛inut neap„rat s„ i-o dea pre∫edintelui Traian B„sescu pentru Óndr„znelile pe care le-a avut vizavi de afacerile pe care le desf„∫urau unii parlamentari printre b„ncile Parlamentului, ∫i nu numai. Au ˛inut cu tot dinadinsul s„ dea aceast„ lec˛ie pun‚nd cet„˛eanul de r‚nd Ón postura de a mai scoate din buzunare nu mai pu˛in de 18 milioane euro pentru a se convinge ∫i pentru a demonstra ∫i dincolo de grani˛ele ˛„rii noastre c„ interesul cet„˛eanului nu corespunde cu cel al celor 322 de parlamentari, plus numero∫i al˛ii, c„ ceea ce-∫i dore∫te el, cet„˛eanul, este total diferit de ceea ce dore∫te grupul oligarhilor din cele mai importante institu˛ii ale statului.

C‚t„ nevoie era de cheltuirea acestor bani, domnule Ion Iliescu?! C‚t„ Óncredere mai are propriul electorat Ón dumneavoastr„, domnule C„lin Popescu-T„riceanu, c‚nd 60% din acesta voteaz„ altfel dec‚t dore∫te propriul dumneavoastr„ interes? C‚t„ Óncredere mai au cei care v-au sus˛inut c‚ndva, domnilor Mircea Geoan„, Corneliu Vadim Tudor sau Markó Béla, c‚nd ace∫tia ∫tiu s„ delimiteze binele propriu de interesul na˛ional?

Acest ustur„tor e∫ec trebuia s„ aduc„ dup„ el c‚teva demisii, a∫a cum era firesc s„ se Ónt‚mple Ón astfel de situa˛ii, a∫a cum s-ar fi Ónt‚mplat Ón orice democra˛ie

adev„rat„, european„ ea sau nu. Nu se Ónt‚mpl„ Óns„ ∫i la noi, unde clasa politic„ rom‚neasc„ n-a suferit Ónc„ acea transformare care ar fi trebuit s„ aib„ loc dup„ ’89 Óncoace ∫i care n-a avut loc dec‚t Óntr-o mic„ m„sur„.

Un proverb plin de Ón˛elepciune spune c„ un animal este mult mai periculos atunci c‚nd este r„nit. Cum orgoliul tuturor partidelor coalizate Ómpotriva pre∫edintelui B„sescu a fost extrem de r„nit Ón ziua de 19 mai, am putut constata m„sura acestei Ónfr‚ngeri Ón Ónd‚rjirea cu care s-au luptat odat„ oferit momentul telefonului.

Tot veninul acumulat din Ónfr‚ngere s-a rev„rsat Ón acest episod. Este regretabil c„ el s-a Ónt‚mplat, ∫i din punct de vedere moral nu face cinste nim„nui. La fel de adev„rat este Óns„ ∫i faptul c„ el se poate Ónt‚mpla oricui, iar îomul e supus gre∫elii“, spune un alt proverb Ón˛elept. Ceea ce este mai regretabil este faptul c„ o convorbire privat„ care a avut loc Óntre doi so˛i a ajuns la urechile Óntregii lumi. Este regretabil c„ cei responsabili de siguran˛a unui ∫ef de stat nu ∫i-au Óndeplinit obliga˛iile, c„ au ar„tat cet„˛enilor c„ protec˛ia unui pre∫edinte nu este asigurat„ Ón totalitate. Se trece Óns„ peste acest lucru, pun‚ndu-l pe pre∫edinte Ón b„taia unui Óntreg arsenal.

E timpul Óns„ ca politicienii, parlamentarii ∫i cei care ne guverneaz„ s„ treac„ la Óndeplinirea atribu˛iilor ∫i sarcinilor pe care le au, s„-∫i vad„ de treaba lor ∫i de interesul acestei ˛„ri. Adev„ratul îgreu“ nu a fost momentul î19 mai“, ci ceea ce urmeaz„ acestui moment. Greul abia acum Óncepe.

Rom‚nia are nevoie din ce Ón ce mai mult de votul uninominal ∫i de alegeri anticipate, pentru a cur„˛a odat„ pentru totdeauna sfera politicului de toate usc„turile pe care le de˛ine ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ nu sunt pu˛ine. Va fi foarte greu de realizat acest lucru, dar nu imposibil. Va trebui s„ Óndeplinim acest obiectiv pentru ca cet„˛eanul s„ redob‚ndeasc„ acea Óncredere pe care trebuie s„ o aib„ Ón politica rom‚neasc„.

Sper c„ vom ajunge s„ realiz„m ∫i acest lucru. V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îCampanie P.S.D.-ist„ cu pu∫ca!“ A trecut campania pentru referendum ∫i a trecut cu bine pentru rom‚ni ∫i pentru pre∫edinte. Am r„mas, Óns„, cu dezgustul provocat de modul cum Ón˛eleg s„ fac„ politic„ unii membri P.S.D., cu sau f„r„ Óndemnul, acordul sau sprijinul mai-marilor lor de la centru. Reac˛ia primarului Mircea Laurus — unic„ Ón analele postdecembriste — ne demonstreaz„ c„ P.S.D.-ul nu ∫tie s„ poarte un dialog civilizat. Œn aceste condi˛ii, eticheta de îmanifestare fascist„“ atribuit„ de c„tre Gavril M‚rza, pre∫edintele Organiza˛iei jude˛ene P.S.D. Suceava, este total improprie, fiind specific„ limbajului activi∫tilor de partid din anii ’50. Mai mult, P.S.D.-ul a Óncercat s„ deruteze electoratul, Óndemn‚ndu-l prin diferite mijloace s„ voteze îDa“, Ón condi˛iile Ón care mesajul nostru este: îVota˛i «Nu»!“ (Ómpotriva demiterii lui Traian B„sescu).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Œn data de 14 mai 2007, caravana organizat„ de P.D.—P.L.D. R„d„u˛i, cu scopul inform„rii popula˛iei cu privire la referendumul din data de 19 mai, s-a deplasat ∫i Ón ora∫ul Mili∫„u˛i. Aici, membrii P.D. ∫i P.L.D. au g„sit materiale propagandistice neÓnregistrate legal, cu scopul de a dezinforma popula˛ia.

Campania informa˛ional„ s-a desf„∫urat normal ∫i legal, Óntre orele 16,00—20,30. Spre finalul programului, afl‚ndu-se Ón dreptul casei primarului ora∫ului Mili∫„u˛i, membru P.S.D., Laurus Mircea, acesta a fost deranjat de prezen˛a caravanei la aceast„ ac˛iune legal„, aduc‚nd injurii ∫i amenin˛‚nd cu o arm„ de v‚n„toare membrii ∫i simpatizan˛ii P.D. ∫i P.L.D.

Acest incident a fost imediat mediatizat Ón pres„ ∫i pe posturile de radio ∫i televiziune, Óns„ deform‚nd realitatea. Nici urm„ de regrete sau scuze din partea primarului P.S.D., din contr„, acesta a afirmat chiar c„, îÓi pare r„u c„ nu i-a venit Ón cap s„ dea drumul la c‚ini“ sau îc„ dac„ avea un tun, d„dea cu tunul“. Astfel, s-au acuzat pe nedrept membrii caravanei ∫i chiar persoane care nu erau Ón acel moment de fa˛„ c„ ar fi adus amenin˛„ri ∫i ar fi violat domiciliul primarului P.S.D., sus˛ineri total nefondate, care, Óns„, fiind f„cute publice foarte rapid ∫i chiar sus˛inute de pre∫edin˛ii forurilor superiore de partid, au avut menirea s„ fac„ publicitate P.S.D.-ului, Óncerc‚nd s„ induc„ Ón eroare electoratul ∫i s„ murd„reasc„ cu noroi ac˛iunile legale ∫i legitime pentru sus˛inerea pre∫edintelui Traian B„sescu.

Tot acest primar, Mircea Laurus, atunci c‚nd s-a desf„∫urat referendumul pentru ca Mili∫„u˛iul s„ devin„ ora∫, s-a folosit de violen˛„ ∫i amenin˛„ri, constituindu-∫i un grup de acoli˛i care au votat Ón locul oamenilor care ar fi trebuit s„ vin„ s„-∫i exercite dreptul de vot. De∫i am prezentat dovezi clare Ón acest sens, nu s-a f„cut niciun demers pentru pedepsirea celor vinova˛i, Óntruc‚t, bine se ∫tie, îera comand„ de la centru ∫i nimeni nu putea face nimic“ (era pe vremea c‚nd era P.S.D.-ul la guvernare).

Nu e de mirare aceast„ abilitate a membrilor P.S.D. de a-∫i rezolva problemele Ón acest fel, ˛in‚nd cont de activitatea pre∫edintelui onorific al partidului, domnul Ion Iliescu, despre care recent s-a aflat, din spusele unui martor al evenimentelor din 22 decembrie 1989, c„ dup„ Óntoarcerea lui Ion Iliescu de la Ministerul Ap„r„rii, Óntrebat de revolu˛ionarii exaspera˛i de modul Ón care se tr„gea din toate direc˛iile Ón noaptea de 22 spre 23, Iliescu r„spunde: îL„sa˛i, m„, s„ trag„! Trebuie s„ avem mor˛i, c„ a∫a-i la revolu˛ie!“

Œn secolul al XXI-lea amenin˛area unor tineri cu o pu∫c„ de c„tre un primar P.S.D. nu reprezint„ dec‚t imaginea terifiant„ a modului Ón care oligarhii locali P.S.D. ∫tiu s„ r„spund„ unor tineri dornici de dialog. Oare a∫a-i trateaz„ primarul P.S.D. pe to˛i cei care nu-i Ómp„rt„∫esc opiniile pesediste? Ne Óntreb„m atunci dac„ referendumul din Mili∫„u˛i mai poate fi considerat unul corect!

Oare c‚nd Ó∫i va Óncheia P.S.D.-ul aceast„ demagogie ieftin„ ∫i va respecta democra˛ia care Óncearc„ s„ se contureze Ón ˛ara noastr„?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De aproape 17 ani, agricultura noastr„ se zbate Óntre dou„ anotimpuri catastrofale: seceta ∫i inunda˛iile, care se afl„ acum Óntr-un nefericit schimb de ∫tafet„.

Lipsa z„pezii de ast„-iarn„ ∫i a ploilor de p‚n„ acum o s„pt„m‚n„, dar mai cu seam„ perspectivele verii i-au determinat pe meteorologi s„ afirme c„ 2007 va fi cel mai secetos din istoria noastr„. P‚n„ mai acum c‚teva zile, c‚mpurile secetoase ar„tau desfigurate, ca dup„ cutremur, Ónc‚t vitele puteau s„-∫i rup„ picioarele Ón cr„p„turile largi ∫i ad‚nci. A∫a cum semnaleaz„ un raport al Academiei de ™tiin˛e Agricole, umiditatea din sol sc„zuse, pe la mijlocul lunii mai, la sub jum„tate din media multianual„, ceea ce a f„cut ca mai toate culturile Óns„m‚n˛ate Ón toamn„ s„ se ofileasc„, iar produc˛ia de cereale s„ fie compromis„ Ón mare m„sur„. Œn Banat, solul era uscat p‚n„ la o ad‚ncime de 30 de centimetri, Ón sudul Olteniei, deficitul de umiditate era mult sub media anual„, Ón Teleorman, prezen˛a umidit„˛ii Ón sol s-a redus la jum„tate din cea normal„, iar Ón Constan˛a ∫i Tulcea, unde n-a mai plouat de la Ónceputul lunii martie, produc˛ia de cereale se va reduce cu 50%.

Acum, paradoxal, suntem amenin˛a˛i de inunda˛ii. Dup„ dereglarea at‚t de grav„ a climei, lumea nu mai poate conta pe plapuma alb„ a iernii, at‚t de binef„c„toare pentru sem„n„turile cerealiere, nici pe prim„verile cu ploi normale, pe verile cu temperaturi suportabile ∫i, cu at‚t mai pu˛in, pe toamne lini∫tite ∫i m„noase.

Ca atare, agricultura ar trebui privit„ cu al˛i ochi ∫i din alte unghiuri. Cu toate acestea, noi, rom‚nii, nu ne prea sinchisim. Prefer„m s„ ne b„l„c„rim Óntr-un politicianism balcanic Óngrozitor, care ne arunc„ mereu Ón urma timpului ∫i a civiliza˛iei. Prefer„m lupta pentru putere Ón locul celei pentru progres. Suferim de pe urma secetei de at‚ta amar de vreme, dar nu Óntreprindem nimic pentru a Ónl„tura efectele grave ale acestui nefast fenomen natural. N-am fost Ón stare s„ conserv„m sistemele de iriga˛ii create Ónainte de 1989 ∫i care asigurau apa necesar„ pentru mai bine de trei milioane de hectare. Multe canale de aduc˛iune s-au surpat ∫i s-au astupat, o mare parte a ˛evilor ∫i instala˛iilor metalice au fost furate, iar amenaj„rile noi pentru iriga˛ii sunt ca ∫i inexistente. Abia dac„ mai putem vorbi ast„zi despre o suprafa˛„ irigabil„ Ónsum‚nd 700.000 hectare!

Pe de alt„ parte, ˛„ranii nu pot s„ beneficieze de avantajele sistemelor de iriga˛ii, date fiind pre˛urile piperate ale apei ∫i energiei electrice.

Nici Ómpotriva inunda˛iilor n-am prea f„cut cine ∫tie ce. At‚tea p‚raie ∫i r‚uri mici nu mai au strop de ap„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 matc„, pe timp de secet„, dar nici autorit„˛ile locale ∫i nici oamenii nu se g‚ndesc s„ ad‚nceasc„ albiile cu o jum„tate de metru m„car, iar cu p„m‚ntul ∫i pietri∫ul extras s„ creeze digurile de ap„rare sau s„ le Ónal˛e ∫i s„ le consolideze pe cele vechi. Nu se Óntreprinde nimic pentru amenajarea unor incinte sau bazine Ón care s„ poat„ fi re˛inut„ o parte din apa existent„ din bel∫ug Ón timpul inunda˛iilor ∫i care s„ poat„ fi utilizat„ pe ogoare Ón vreme de secet„.

Vl„gui˛i de lupta pe care au dus-o pentru a-∫i rec„p„ta p„m‚nturile colectivizate, ap„sa˛i de lipsa posibilit„˛ilor de a-∫i lucra ogoarele, ˛„ranii nu mai au nici ini˛iativ„, nici tragere de inim„ s„-∫i mai cultive petecul de p„m‚nt, ∫tiind c„ toamna nu se aleg cu mare lucru.

Sute de mii de s„teni pornesc s„ are, s„ semene ∫i s„ culeag„ pe alte meridiane ale p„m‚ntului. Statul nu-i stimuleaz„ s„-∫i cultive propriul ogor. Abia acum, Ón zilele cumplitei secete, autorit„˛ile de resort s-au g‚ndit s„ mai reduc„ din costurile mari ale irig„rii. Œn ultimele zile peste ˛ar„ s-au rev„rsat ploi mai abundente. Din p„cate, ele au venit cam t‚rziu ∫i nu vor mai putea Ónl„tura efectele dureroase ale secetei.

Mul˛i ˛„rani nu vor culege produse de pe c‚mp pentru consumul casnic ori pentru hrana animalelor. Al˛i fermieri ∫i arenda∫i nu vor putea s„-∫i achite nici creditele de la b„nci, iar or„∫enii vor fi nevoi˛i s„ pl„teasc„ pre˛uri mai mari pentru alimentele de baz„. Nici investitorii str„ini nu vor mai da buzna Óntr-o ˛ar„ afectat„ de secet„.

Dac„ Guvernul ∫i ministerul de resort nu vor ac˛iona repede, Ón baza unei strategii bine fundamentate pe termen mediu ∫i lung, folosind cu chibzuin˛„ fondurile comunitare destinate acestui sector, agricultura noastr„ se va degrada ∫i mai r„u, r„m‚n‚nd total dependent„ de capriciile naturii. Interven˛ia autorit„˛ilor centrale ∫i locale se impune cu at‚t mai mult cu c‚t agricultura rom‚neasc„ ar putea s„ joace un rol important Ón cadrul Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„: îPensionarii g„l„˛eni“

Pentru a opta oar„, Alian˛a Pensionarilor din Gala˛i a ie∫it Ón strad„, cer‚nd Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale pensionarilor. îNe-am s„turat de promisiuni!“, a strigat Óntreaga mas„ de manifestan˛i, fiind nemul˛umi˛i pentru c„ toate deciziile de recalculare ∫i recorelare a pensiilor luate de guvernele de dup„ 1989, indiferent de partidele care le-au alc„tuit, nu au reu∫it s„ aduc„ echitatea dorit„ Óntre pensionari.

Guvernele de p‚n„ acum nu au reu∫it s„ clarifice aceast„ problem„ Óntr-o manier„ clar„, de-a lungul timpului lu‚ndu-se numeroase m„suri, legisla˛ia fiind modificat„ p‚n„ la punctul Ón care a bulversat pur ∫i simplu func˛ionarii de la casele de pensii. Problema legat„ de grupele de munc„ ∫i m„rirea valorii punctului de pensie la 45% din valoarea salariului mediu pe

economie, conform variantei ini˛iale a Legii nr. 19/2000, au fost c‚teva probleme ridicate din noianul de nemul˛umiri ale pensionarilor. Marea nemul˛umire din Gala˛i, unde sunt siderurgi∫ti, laminori∫ti, navali∫ti, e legat„ de grupele de munc„. Odat„ cu intrarea Ón vigoare a Legii nr. 226/2006 au ap„rut ∫i nemul˛umirile datorate faptului c„ aceasta prevede c„ se vor indexa pensiile celor care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón condi˛ii speciale de munc„ Óncep‚nd cu 1 aprilie 2004. Astfel, cei pensiona˛i anterior acestei date nu vor primi nimic, constat‚ndu-se astfel caracterul discriminatoriu al legii.

Trebuie g„sit„ o formul„ care s„ permit„ scoaterea pensionarilor din mizeria social„ Ón care se afl„, prin politici de protec˛ie social„ menite s„ duc„ la majorarea pensiilor ori prin subven˛ionarea de c„tre stat a cheltuielilor b„tr‚nilor cu pensii mici pentru facturile la energia electric„, la gaze ∫i la Óntre˛inere.

Partidul Conservator a ini˛iat mai multe propuneri legislative menite s„ vin„ Ón sprijinul acestei categorii, printre care amintesc: constituirea fondului de solidaritate social„ pentru pensionarii cu venituri reduse; Proiectul de lege prin care propunem m„rirea cuantumului punctului de pensie la 50% din salariul mediu pe economie; modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/1999 privind protec˛ia chiria∫ilor pensionari evacua˛i din casele na˛ionalizate, prin care propunem prelungirea contractelor de Ónchiriere p‚n„ la 3 ani ∫i g„sirea unor solu˛ii rapide pentru acordarea de locuin˛e acestora.

Nu putem r„m‚ne impasibili la dramele marii majorit„˛i a pensionarilor, care se afl„ Ón cea mai critic„ perioad„ a vie˛ii lor, f„r„ pensii care s„ le sus˛in„ o via˛„ decent„, f„r„ asisten˛„ medical„ ∫i medicamente compensate Ón raport cu gravitatea bolilor de care sufer„ ∫i a veniturilor pe care le au.

Declara˛ie politic„: îRespectarea legii Ón cazul primelor cuvenite func˛ionarilor publici“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la situa˛ia Ón care se g„sesc func˛ionarii publici care anun˛„ declan∫area, Ón luna iunie, a conflictului de munc„ la nivelul institu˛iilor publice din Rom‚nia, din cauza refuzului Guvernului de a acorda primele de vacan˛„ restante din perioada 2001—2006.

Potrivit legii, func˛ionarii publici au dreptul la concediu de odihn„, la concedii medicale ∫i alte concedii, iar pe l‚ng„ indemniza˛ia de concediu au dreptul la o prim„ egal„ cu salariul de baz„ din luna anterioar„ plec„rii Ón concediu, care se impoziteaz„ separat. Prima de vacan˛„, unul dintre drepturile elementare ale func˛ionarilor publici consfin˛ite Ón cadrul respectivei legi, nu a fost acordat„ Ón perioada 2001—2006. Ceea ce ne intrig„ ∫i ne revolt„ Ón acela∫i timp ∫i pe noi, ∫i pe reprezentan˛ii func˛ionarilor publici este faptul c„, de∫i aceast„ lege a fost elaborat„ de c„tre Parlament, singura cale de a asigura

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 respectarea acesteia de c„tre Guvern se afl„ Ón instan˛ele judec„tore∫ti, care au dat verdicte clare, irevocabile ∫i definitive Ón favoarea acord„rii acestor drepturi elementare Óntr-un stat democratic. Cu toate c„ ac˛iunile judec„tore∫ti sunt c‚∫tigate, Guvernul refuz„ s„ recunoasc„ aceast„ situa˛ie. Dintre func˛ionarii publici care au cerut Ón instan˛„ s„ li se pl„teasc„ primele de vacan˛„, conform statisticilor, 47.460 au hot„r‚ri definitive ∫i executorii prin care statul este obligat s„ pl„teasc„ sumele restante, dar p‚n„ Ón prezent acest lucru nu s-a realizat, Ón timp ce un num„r de 23.420 de func˛ionari publici nu au formulat ac˛iune Ón instan˛„ pentru recuperarea banilor.

Consider„m c„ aceast„ situa˛ie nu poate fi acceptabil„. De vreme ce vorbim despre un drept legal, recunoscut inclusiv Ón justi˛ie, nu este normal ca func˛ionarii publici s„ nu-∫i primeasc„ drepturile b„ne∫ti ce li se cuvin.

Cerem prin prezenta Guvernului s„ asigure respectarea legii ∫i s„ identifice ∫i s„ pun„ la dispozi˛ie sursele de finan˛are pentru plata drepturilor restante, asigur‚ndu-se, totodat„, c„ nu vor mai exista astfel de abuzuri.

îRom‚nia, neputincioas„ Ón problema BÓstroe“

Presa din Ucraina laud„ pe fa˛„ jocul dur al Kievului Ón problema Canalului BÓstroe, Ón timp ce autorit„˛ile de la Bucure∫ti se lamenteaz„ inutil. P‚n„ vom transforma noi acest caz Óntr-un subiect de interes european, urma∫ii lui Bodgan Hmielni˛ki, cel care ∫i-a v‚ndut ˛ara Moscovei, se mi∫c„ repede, exprim‚ndu-∫i inten˛ia de a inaugura, Ón c‚teva zile, traficul pe noul ∫i controversatul canal de naviga˛ie construit Ón Delta Dun„rii. Dincolo de faptul c„ proiectul ucrainean se anun˛„ un adev„rat dezastru pentru ecosistemul din acest loc unic Ón lume, Kievul nu urm„re∫te dec‚t îbeneficiile geopolitice“, cum se exprim„ presa de acolo.

Constructorii ucraineni sus˛in c„ au Óncheiat o etap„ prin ad‚ncirea Canalului BÓstroe p‚n„ la 5 metri, urm‚nd s„ ajung„ la circa 8,5 metri, fa˛„ de 7 metri c‚t au canalele Sulina sau Dun„re—Marea Neagr„. Rezerva˛ia Deltei Dun„rii pare a se Óndrepta spre dispari˛ie. Canalul pune Ón pericol existen˛a celor 280 de specii de p„s„ri de aici, Ón primul r‚nd Óntreaga popula˛ie de pelicani albi de pe glob, precum ∫i existen˛a multor specii de pe∫ti, reptile ∫i insecte, ca ∫i a unor specii de plante, unele rare, pe o raz„ de 5 kilometri l„˛ime Ón jurul noii artere de naviga˛ie.

Pentru a testa aceast„ adev„rat„ apocalips„ natural„, 20 de vase au navigat pe canal, Óntre 18 ∫i 28 aprilie, f„r„ probleme. Unul s-a blocat acum o s„pt„m‚n„ Ón zona Iliciovsk, dar p‚n„ la aceast„ or„ nu se cunosc detalii asupra cauzelor care au provocat incidentul. Oricum, lucr„rile au fost supravegheate de un vas fluvial dotat cu tunuri.

Prin ad‚ncirea albiei Chiliei, bra˛ul Sulina Ó∫i va reduce Ón mod alarmant volumul de ap„, exist‚nd pericolul iminent ca Ón aceast„ perioad„ de secet„ Óndelungat„ Delta Dun„rii s„ devin„ o Ómp„r„˛ie a nisipurilor, lipsit„ de vegeta˛ie.

Œncerc‚nd s„ minimalizeze lucrurile, ucrainenii vorbesc despre reamenajarea unui vechi canal, g‚rla Musura, care n-a fost vreodat„ navigabil„.

De ce s-a ajuns aici? Putem uita at‚t de u∫or apatia condamnabil„ a oficialilor de la Bucure∫ti Ón dialogul cu agresivii omologi ai lor de la Kiev? Vor putea dormi vreodat„ lini∫ti˛i cei care au semnat condamnabilul Tratat de baz„ rom‚no-ucrainean?

Dup„ ce s-a v„zut cu aceast„ patalama la m‚n„ ∫i a putut s„ respire mai mult dec‚t u∫urat„ Ón fa˛a Europei, vecina noastr„ de la r„s„rit a adoptat o atitudine tot mai ostil„. At‚t Iliescu, c‚t ∫i Constantinescu s-au dovedit departe de a fi fermi Ón rela˛iile cu Ucraina. De∫i s-a Ónt‚lnit Ón mai multe r‚nduri cu Viktor Iu∫cenko, Traian B„sescu s-a m„rginit s„ se arate drept un puternic sus˛in„tor al revolu˛iilor portocalii din Ucraina ∫i Georgia ∫i al pre∫edin˛ilor acestor ˛„ri, urm‚nd indica˛iile licuriciului de peste ocean.

Œn aceste zile, Ucraina se afl„ Ón pragul r„zboiului civil, dar Ó∫i vede temeinic de treab„, de interesele sale pe termen lung.

Necazurile noastre cu Kievul nu se rezum„, Óns„, la Canalul BÓstroe. Ucraina a pus st„p‚nire pe Insula ™erpilor f„r„ niciun drept ∫i f„r„ niciun document, Óncerc‚nd s„ ne conving„ de faptul c„, Ón aceast„ problem„, principiile dreptului interna˛ional nu pot fi aplicate, ca s„ nu mai spunem c„ Ucraina st„p‚ne∫te ilegal teritorii rom‚ne∫ti (sudul Basarabiei, nordul Bucovinei, f nutul Her˛a) primite plocon de la Stalin, care le-a cotropit Ón urma criminalului Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova la 23 august 1939.

O problem„ nu mai pu˛in grav„ Ón rela˛iile noastre cu Ucraina o constituie situa˛ia grea a rom‚nilor de acolo. Nu intr„m acum Ón am„nunte.

Interesant este faptul c„ secole de-a r‚ndul noi nu am avut conflicte cu ucrainenii care tr„iau sub o alt„ identitate politico-administrativ„. Œn perioada postbelic„, dup„ ce, prin cotropirea unor teritorii rom‚ne∫ti, a ajuns pe culmile Carpa˛ilor, la gurile Dun„rii ∫i s„ dicteze la Marea Neagr„, Ucraina a Ónceput s„ ac˛ioneze ca un v„taf, pe c„i directe ori Ón culise, Ómpotriva intereselor Rom‚niei. Œncurajat„ de Administra˛ia de la Washington, dar ∫i de Europa Occidental„, care v„d Ón ea un tampon Ómpotriva tendin˛elor expansioniste ale Rusiei, Ucraina a ajuns s„ nutreasc„ ea Óns„∫i g‚nduri expansioniste. Washingtonul nu Ón˛elege c„ o asemenea strategie este sortit„, de la bun Ónceput, e∫ecului, Óntruc‚t inima ucraineanului va fi Óntotdeauna mai aproape de Rusia dec‚t de America.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Politica occidental„ a contribuit din p„cate nu la Ónt„rirea rela˛iilor de bun„ vecin„tate dintre Rom‚nia ∫i Ucraina, ci, mai degrab„, la deteriorarea acestora. Autorit„˛ile rom‚ne de dup„ decembrie 1989 sunt Ón egal„ m„sur„ vinovate pentru o asemenea evolu˛ie ∫i vor trebui s„ se trezeasc„ din letargie ∫i oportunism m„car Ón acest ceas din urm„.

Declara˛ie politic„: îLa∫itatea este o caracteristic„ politic„ a P.S.D.+P.N.L.“

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Rezultatul referendumului, indiferent c„ ne place sau nu, indiferent c„ suntem Ónvin∫i sau Ónving„tori, ne oblig„. ™i prima obliga˛ie este cea de schimbare. Numai un politician orb poate tr„i cu iluzia c„ voin˛a absen˛ilor este mai important„ dec‚t a prezen˛ilor. Prezen˛ii la urne Ón 19 mai au ∫tiut ce vor, Ón vreme ce absen˛ii au renun˛at de bun„voie la dreptul constitu˛ional de a-∫i exercita votul. Poate unii ar fi votat îDa“, al˛ii ar fi votat îNu“, dar faptul c„ nu au f„cut-o nu Ói Óncadreaz„ acum Ón categoria celor ostili pre∫edintelui Rom‚niei, a∫a cum Óncearc„ liderii pesedi∫ti ∫i peneli∫ti s„ ne fac„ s„ credem.

P.S.D.-ul ∫i P.N.L.-ul sunt constr‚n∫i ast„zi la schimbare. O schimbare ideologic„ radical„ ar fi imposibil„ imediat, gestul ar echivala cu o sinucidere, dar o schimbare la fa˛„ ∫i o transparen˛„ Ón dialogul politicieni—cet„˛ean ar putea aduce iertarea electoratului.

Ignorarea ∫i dispre˛ul domnilor T„riceanu ∫i Geoan„ fa˛„ de propriul electorat poate fi o gre∫eal„ ∫i mai mare dec‚t cea de a cere suspendarea pre∫edintelui B„sescu. Faptul c„ cei doi lideri nu au anticipat reac˛iile propriului electorat dovede∫te Ónc„ o dat„ c„ pun˛ile lor de leg„tur„ au fost t„iate cu mult timp Ónainte.

Declinul actual nu mai poate fi stopat, ci doar Óncetinit, prin adaptarea discursului politic la realitatea prezent„. Afi∫area ostentativ„ a orgoliilor marilor Ónvin∫i continu„ Óns„ s„ blocheze orice ini˛iativ„ reconciliant„, ∫i asta Ón dezavantajul politic general.

Indiferent de rezultatul referendumului, dac„ acum s-ar face un sondaj, Parlamentul, Guvernul ∫i partidele politice ar fi pe ultimele locuri Ón ceea ce prive∫te Óncrederea cet„˛eanului Ón institu˛iile statului. ™i nici nu este de mirare, dup„ ce 322 de parlamentari au reu∫it s„ aduc„ o ˛ar„ Óntreag„ Ón pragul unei crize nemaiÓnt‚lnite Ón istoria acestei na˛iuni. Este deci momentul ca cei vinova˛i s„ pl„teasc„.

Partidul Democrat nu va reintra la guvernare tocmai pentru c„ refuz„ s„ fie p„rta∫ la acest circ politic artificial creat de P.S.D.+P.N.L., exact cei care acum nu mai pot st„p‚ni furtuna pe care au pornit-o. Dac„ Ón Parlamentul Rom‚niei sunt 322 de la∫i, care este num„rul lor la nivel de P.S.D.+P.N.L.+P.R.M.+P.C. ∫i U.D.M.R.? V„ las pe dumneavoastr„ s„ num„ra˛i!

îMinciun„ ∫i e∫ec!“

Av‚nd Ón vedere spusele pre∫edintelui cum c„ prin Óntoarcerea lui la Cotroceni s-a f„cut voia lui Dumnezeu, nu ar mai trebui s„ avem nimic de spus la adresa lui, ba chiar ar trebui s„-l consider„m trimisul lui Dumnezeu pe p„m‚nt ∫i s„-i Óndeplinim dorin˛ele cu sfin˛enie. Pre∫edintele a Óncercat astfel s„ copieze un model de politician care p‚n„ acum a avut succes la electorat.

Œns„ pre∫edintele, spre deosebire de ceilal˛i politicieni, a avut p‚rghiile puterii Ón m‚n„ ∫i Ón loc s„ le foloseasc„ pentru a face ceva folositor pentru popula˛ie le-a folosit pentru rezolvarea unor vendete personale.

Astfel, dup„ ce a demonizat Parlamentul, consider‚ndu-l Óntruchiparea r„ului pe p„m‚nt, dup„ ce ∫i-a atins scopul ∫i a revenit la Cotroceni, nu mai are nicio problem„ cu acesta, ba chiar a declarat c„ va Óncerca o colaborare institu˛ional„.

Dup„ ce a demolat din r„d„cini institu˛iile statului pentru c„ i-au stat Ón cale, acum vrea s„ le foloseasc„, pentru c„ a promis multe lucruri pe care nu le poate Óndeplini f„r„ acestea.

Acum Parlamentul nu mai este r„u, ba chiar l-a uitat cu des„v‚r∫ire, dar ceea ce este mai grav este faptul c„ pre∫edintele, dup„ ce le-a promis rom‚nilor o sumedenie de lucruri care nu st„teau Ón competen˛a lui, ci a celorlalte institu˛ii, acum Óncearc„ s„ traseze Ón sarcina exclusiv„ a institu˛iilor responsabilitatea Óndeplinirii promisiunilor f„cute de acesta, iar el Óncearc„ s„ culeag„ doar beneficiile.

Chiar oamenii care cu pu˛in timp Ón urm„ au primit ˛epe de la apropia˛ii pre∫edintelui Óntr-un parc bucure∫tean, fiind cei care aduc dezastrul Ón ˛ar„, acum trebuie s„ aduc„ bun„starea promis„ de pre∫edinte, bun„stare pe care pre∫edintele a promis c„, Ón sf‚r∫it, de acum Ónainte rom‚nii o vor cunoa∫te, Óns„ nimeni nu ∫tie cum ∫i prin ce metode.

Cu alte cuvinte, pre∫edintele a recunoscut e∫ecul guvern„rii Ón ansamblu ∫i implicit ∫i al lui.

Deci, domnule pre∫edinte, dac„ p‚n„ acum rom‚nii au fost p„c„li˛i, de ce nu ar mai fi ∫i de acum Óncolo, de promisiunile aceluia∫i om?!

îP.N.L. a f„cut, face ∫i va continua s„ fac„ istorie“ Atunci c‚nd vor s„ priveasc„ lucrurile dintr-un unghi diferit de cel al descrierii stricte a faptelor din trecut, istoricii (∫i nu numai ei) Ó∫i pun Óntrebarea îCe ar fi fost dac„...?“.

Ce ar fi fost dac„ Iulius Cezar nu s-ar fi Óndr„gostit de Cleopatra, regina Egiptului? Ce curs ar fi urmat istoria european„ dac„ Napoleon nu ar fi pierdut b„t„lia de la Waterloo? Œn ce fel de lume am fi tr„it noi ast„zi dac„ Adolf Hitler ar fi murit de pneumonie Ón iarna anului 1911—1912, la Viena? Ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ pre∫edintele Kennedy nu ar fi c‚∫tigat îpartida de poker atomic“ cu omologul s„u sovietic Hru∫ciov, Ón timpul crizei îrachetelor cubaneze“?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 S„pt„m‚na trecut„ s-au Ómplinit 132 de ani de la Ónfiin˛area Partidului Na˛ional Liberal.

Istoria acestui partid s-a Ómpletit at‚t de str‚ns cu istoria Rom‚niei, Ónc‚t, pentru cei mai mul˛i dintre oamenii cu carte ai acestui popor, rolul liberalilor nu mai trebuie nici m„car enun˛at, dar„mite s„ mai trebuiasc„ ∫i demonstrat. Cu toate acestea — ∫i mai ales pentru uzul acelora care ar dori, Ón zilele noastre, acapararea sau chiar distrugerea P.N.L. — e nevoie s„ ne Óntreb„m, retoric, îCum ar fi fost dac„...?“

Cum ar fi fost dac„ nu un prim-ministru liberal, I.C. Br„tianu, ar fi condus Rom‚nia la momentul istoric din prim„vara anului 1877?

Cum ar fi fost dac„ patru ani mai t‚rziu, la 10 mai 1881, nu un alt prim-ministru liberal, Dimitrie Br„tianu, ar fi condus Rom‚nia, a∫ez‚nd-o pe un f„ga∫ sigur ∫i drept?

Ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ Ón anul 1888, c‚nd existen˛a statului rom‚n era grav amenin˛at„ de intrigile vecinului s„u de la r„s„rit, altcineva dec‚t I.C. Br„tianu ar fi avut atunci ∫efia guvernului?

Dar dac„ Ón vara anului 1916 Rom‚nia nu ar fi fost condus„ tot de un guvern liberal, al aceluia∫i I.C. Br„tianu?

Mai e nevoie s„ spunem c„ tot un guvern liberal a condus Rom‚nia ∫i Ón perioada cuprins„ Óntre noiembrie 1918 ∫i septembrie 1919, c‚nd s-a Ónf„ptuit ∫i consolidat Rom‚nia Mare ∫i c‚nd s-a introdus Ón ˛ara noastr„ votul universal?

Cum ar fi fost oare Rom‚nia f„r„ liberalism, f„r„ liberali, f„r„ P.N.L.? Cum ar fi ar„tat Rom‚nia f„r„ I. Gh. Duca sau Vintil„ Br„tianu? Ce istorie s-ar fi scris dac„ toate aceste momente cruciale nu ar fi existat?

™i cum ar fi evoluat aceast„ ˛ar„ f„r„ administrarea pe care guvern„rile liberale i-au asigurat-o Ón perioada de modernizare economico-social„ de la finele secolului al XIX-lea ∫i Ónceputul secolului al XX-lea, c‚nd s-au pus bazele tuturor institu˛iilor fundamentale ale unui stat democrat, exemplu pentru vecini?

Sunt unii care Ó∫i Ónchipuie c„ îar tr„i mai bine“ dac„ nu ar exista P.N.L.. sau dac„ P.N.L. ar ocupa doar un loc marginal pe scena politic„. Lor ∫i adep˛ilor lor le spun r„spicat: se Ón∫al„!

Partidul Na˛ional Liberal a f„cut istorie ∫i administra˛ie Ón timpul ultimilor 132 de ani ai Rom‚niei moderne ∫i contemporane ∫i nu are de g‚nd s„ se retrag„ doar pentru bunul-plac al unora ∫i al altora care abia dac„ izbutesc s„-∫i inventeze propria lor istorie de mai pu˛in de dou„ decenii.

îUn pre∫edinte dorit de o parte dintre rom‚ni!“

O plimbare a pre∫edintelui printr-un hipermarket bucure∫tean Ón ziua referendumului a sf‚r∫it prin a reu∫i s„ Ól determine pe pre∫edintele Traian B„sescu s„ se adreseze Andreei Pan„ cu apelativul îp„s„ric„“. Traian

B„sescu a fost urm„rit de pres„, iar Andreea Pan„, reporter al Antenei 1, a intrat Ón hipermarket ∫i l-a filmat pe B„sescu cu telefonul mobil. Acela∫i lucru l-au f„cut ∫i al˛i cump„r„tori afla˛i Ón preajma pre∫edintelui. Un gest care ini˛ial nu l-a iritat pe ∫eful statului, mai mult, chiar a intrat Ón dialog cu reporterul.

Ce ru∫ine pentru ˛ara noastr„ s„ afl„m de la televizor cum pre∫edintele Rom‚niei, la ie∫irea dintr-un magazin, deranjat de Óntreb„rile insistente ale unei reporteri˛e, i-a smuls acesteia telefonul ∫i l-a b„gat Ón buzunar, f„r„ Óns„ s„-l opreasc„. Discu˛ia pe care a avut-o cu so˛ia despre reporterul Antenei 1 a fost lipsit„ de orice bun-sim˛, ca s„ nu mai spunem c„ nu seam„n„ nici pe departe cu un limbaj caracteristic unui pre∫edinte de ˛ar„. Cuvintele adresate jurnalistei de c„tre pre∫edinte aveau Ón con˛inutul lor apelativele: p„s„ric„, agresiv„, ˛iganc„ Ómpu˛it„. Ulterior, telefonul a fost verificat de S.P.P.-i∫ti, iar ace∫tia au ∫ters discu˛ia jignitoare care o privea pe doamna Andreea. Dar... ghinion de ne∫ans„! Conversa˛ia a fost ∫tears„ doar din memoria telefonului, nu ∫i din memoria cardului. Dup„ o noapte de investiga˛ii, filmule˛ul ∫ters de oamenii pre∫edintelui a reap„rut.

Este foarte trist s„ constat„m c„ Ón ochii pre∫edintelui probabil fiecare dintre noi nu are nicio valoare. Dar asta este realitatea ∫i trebuie s„ o accept„m.

Cred c„ unii dintre noi Ó∫i mai amintesc penibilul moment din 2005, c‚nd la bilan˛ul Poli˛iei, o domni∫oar„ reporter al Antenei 1 Ól Óntreab„ pe pre∫edintele B„sescu cum i se p„rea poli˛ia la acel moment. R„spunsul dat a fost lipsit de orice elegan˛„: îŒn orice caz, mult mai frumoas„ dec‚t tine!“, i-a r„spuns, total deplasat, pre∫edintele.

De asemenea, pe Dana Grecu — reporter la postul de televiziune Antena 3 — s-a oferit pe podul de la M„r„cineni s„ o angajeze la Cotroceni, pentru c„ e blond„. ™i exemplele pline de venin pot continua.

Pe de alta parte, Ón leg„tur„ cu folosirea apelativului îp„s„ric„“, Colegiul Director al C.N.C.D. a apreciat, cu ∫ase voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, c„ fapta nu este de natur„ s„ atrag„ r„spunderea contraven˛ional„, dar c„ limbajul folosit nu este unul adecvat, ci transmite mesaje negative, av‚nd Ón vedere statutul de Ónalt demnitar al lui Traian B„sescu.

Pre∫edintele respinge Óns„ categoric decizia Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii (C.N.C.D.), pe care, se pare, o va ataca Ón instan˛„. ™i cum nimic nu ne mai mir„ la Traian B„sescu, acesta a declarat c„ Trustul îIntact“, cel care a dat publicit„˛ii o discu˛ie privat„, este cel care trebuie s„ Ó∫i asume efectele publice ale acesteia, efecte care ar fi trebuit s„ fac„ obiectul analizei C.N.C.D.

™i pentru a Óncerca s„ Ónchei ∫irul neÓntrerupt de acte mai pu˛in elegante ale pre∫edintelui, a∫ vrea s„ amintesc siguran˛a cu care domnul pre∫edinte a reac˛ionat Ón momentul Ón care ziarista a spus c„ va depune o pl‚ngere la poli˛ie dac„ nu i se va returna telefonul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 mobil. Reac˛ia, atent studiat„, nu putea fi dec‚t aceea de nep„sare, deoarece domnului pre∫edinte pu˛in i-a p„sat de afirma˛iile ziaristei, Óntruc‚t Ól desp„r˛eau doar c‚teva ore de reconfirmarea sa Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei.

Dar... m„ opresc aici. Cred c„ orice afirma˛ie Ón plus ar fi de prisos. Acesta este pre∫edintele Rom‚niei, validat de o parte dintre rom‚ni. Vorbim despre justi˛ie mereu, dar... despre care justi˛ie vorbe∫te domnul Traian B„sescu? Dac„ asta este justi˛ia pe care vrea Traian B„sescu s„ o promoveze, atunci noi ne men˛inem pozi˛ia ∫i suntem, din nou, Ómpotriva Domniei Sale.

Declara˛ie politic„: îDespre necesitatea stabilit„˛ii pe scena politic„ din Rom‚nia“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn 2004 am promis rom‚nilor de pretutindeni c„ vor duce o via˛„ mai bun„ prin reformele pe care urma s„ le realiz„m Ón perioada mandatului pe care ni l-au Óncredin˛at. M„ ambi˛ionez s„ cred c„, p‚n„ acum, o mare parte din ceea ce am promis s-a Ónf„ptuit, dar nu pot s„ fac abstrac˛ie de faptul c„ dac„ ar fi beneficiat de stabilitate politic„, Guvernul liberal ar fi putut realiza mult mai mult dec‚t at‚t.

Cele trei puteri Ón stat — executiv„, legislativ„ ∫i juridic„ — de∫i func˛ioneaz„ Ón mod autonom una fa˛„ de cealalt„, au un singur scop comun: binele cet„˛eanului, definit ca sum„ a intereselor tuturor rom‚nilor. Din p„cate, au existat momente Ón care am omis acest scop comun, preocupa˛i fiind de tensiunile politice care au survenit ca urmare a unor atacuri nefondate ale pre∫edintelui Traian B„sescu, atacuri administrate de cele mai multe ori membrilor Partidului Na˛ional Liberal ∫i ai Guvernului.

Œn urma referendumului de pe 19 mai, domnul Traian B„sescu a fost repus Ón func˛ia de pre∫edinte al statului datorit„ votului favorabil pe care i l-au acordat cei 74% dintre rom‚nii care s-au prezentat la urne, ceea ce Ónseamn„ 6,5 milioane din cei peste 18 milioane de aleg„tori.

Traian B„sescu trebuie s„ fie con∫tient de faptul c„ un pre∫edinte reprezint„ interesele tuturor cet„˛enilor, nu numai ale celor care formeaz„ propriul s„u electorat la un moment dat. Suspendarea din func˛ie a fost un semnal de alarm„ c„ luptele politice trebuie s„ Ónceteze. Traian B„sescu ar trebui m„car acum s„ Ón˛eleag„ faptul c„ rom‚nii au nevoie de institu˛ii care s„ fie ghidate de interesul general, ∫i nu de ambi˛ii personale sau partizane. Œn consecin˛„, ar fi de dorit ca domnul Traian B„sescu s„ Ónceteze atacurile ∫i s„ Óncerce s„ devin„ impar˛ial, a∫a cum trebuie un pre∫edinte s„ procedeze. Subminarea rolului Parlamentului ∫i contestarea permanent„ a activit„˛ii guvernamentale nu demonstreaz„ dec‚t Ónclina˛ii autoritariste, nicidecum Óndeplinirea atribu˛iilor unui ∫ef de stat democrat.

Pe agenda de lucru a pre∫edintelui g„sim dou„ mari priorit„˛i: adoptarea Legii lustra˛iei ∫i modificarea Legii electorale prin introducerea votului uninominal. Œn ceea ce prive∫te Legea lustra˛iei consider c„ este necesar„ adoptarea unei astfel de legi pentru a nu mai permite unor oameni care au contribuit la men˛inerea regimului comunist s„ fie la conducerea Rom‚niei actuale, o Rom‚nie care din 1989 se chinuie∫te s„ estompeze urmele unei dictaturi care a produs mult„ suferin˛„ at‚t Ón r‚ndul elitelor politice ∫i intelectuale, c‚t ∫i Ón r‚ndul oamenilor simpli. Referitor la votul uninominal, nu m„ Óndoiesc de efectele benefice ale acestuia Ón ceea ce prive∫te exprimarea, mai aproape de adev„r, a voin˛ei electoratului ∫i cre∫terea responsabilit„˛ii parlamentarului Ón fa˛a cet„˛enilor care l-au votat.

M„ bucur„ faptul c„ Traian B„sescu sus˛ine teme lansate de P.N.L., precum lustra˛ia sau votul uninominal. Chiar dac„ b„nuiesc c„ Domnia Sa nu o face din convingere, ci din ra˛iuni populiste, este bine ca Pre∫edintele Rom‚niei s„ adopte Ón sf‚r∫it un rol constructiv pe scena politic„ ∫i s„ renun˛e la imaginea de ît„tuc al na˛iunii“ care le ∫tie pe toate, denigr‚ndu-∫i contestatarii.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îVorbe Ón v‚nt!“

Œn aceste zile, toat„ aten˛ia majorit„˛ii popula˛iei s-a Óndreptat spre ce face sau spre ce spune proasp„tul pre∫edinte reconfirmat, Traian B„sescu. Œn timp ce pre∫edintele mai spunea o glum„, iar la anumite intervale de timp, pentru a ar„ta c„ Ói pas„, se Óngrijora de soarta rom‚nilor, al˛i rom‚ni, despre care pre∫edintele nu a scos nicio vorb„, ie∫eau Ón strad„ pentru c„ puterea pe care pre∫edintele a instalat-o Ón 2004 i-a adus Óntr-un asemenea hal de disperare ∫i mizerie, dup„ ce pentru a le ob˛ine voturile le-a promis pensii decente, dar acum i-a uitat cu des„v‚r∫ire.

Al˛i rom‚ni, despre care nimeni nu spune nimic, sunt batjocori˛i, umili˛i ∫i l„sa˛i f„r„ medicamente compensate la intervale regulate de timp, Ónc‚t nu mai ∫tiu dac„ este incompeten˛„, rea-voin˛„ sau, pur ∫i simplu, prostie.

Tabloul se completeaz„ cu imaginea de-a dreptul revolt„toare a pensionarilor agricoli, care au pensii mici ∫i subven˛ii pentru agricultur„ aproape zero, astfel c„ pentru a-∫i putea duce traiul de zi cu zi sunt obliga˛i s„ cultive p„m‚ntul, dar cum banii nu le ajung sunt nevoi˛i s„ fac„ credite pentru a putea cultiva p„m‚ntul ∫i s„-∫i duc„ via˛a de pe o zi pe alta.

De parc„ situa˛ia nu este destul de tragic„, cei afla˛i la putere Ómpreun„ cu pre∫edintele de vreo doi ani Óncoace ne tot spun ce performan˛e economice extraordinare are Rom‚nia ∫i c‚te lucruri m„re˛e au f„cut.

S„ accept„m c„ s-au Ónt‚mplat lucruri bune, dar atunci Óntrebarea este de ce cei mai mul˛i dintre rom‚ni tr„iesc la limita s„r„ciei? De ce nu se v„d acele rezulte la care fac referin˛„? Sau poate totul se rezum„ la vorbe, ∫i faptele se las„ a∫teptate?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

Declara˛ie politic„: îGuvernarea este o responsabilitate, nu un privilegiu!“

Responsabilitatea actului de guvernare este o sintagm„ prea pu˛in Ónt‚lnit„ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ actual„.

Partidul Na˛ional Liberal este pus Ón fa˛a situa˛iei de a-∫i asuma responsabilitatea actului de guvernare, Ón condi˛iile Ón care P.S.D. se afl„ Óntr-o criz„ prelungit„ ∫i se simte foarte bine Ón opozi˛ie, iar P.D. prefer„ s„ fac„ scor electoral de pe margine, pentru c„ e mai bine Ón opozi˛ie, vorbe∫ti mult ∫i nu faci nimic!

Suntem singurul partid important din Rom‚nia care poate guverna Ón acest moment ∫i care a dovedit-o cu rezultate economice de excep˛ie, f„r„ precedent Ón guvernele postdecembriste.

Ne dorim o guvernare f„r„ niciun fel de compromisuri. P.N.L. trebuie s„ guverneze singur, f„r„ nicio colaborare cu alte partide, indiferent de consecin˛e. Œn acest sens, inten˛ionez s„ propun, de asemenea, asumarea de c„tre Guvernul T„riceanu a votului uninominal, dac„ celelalte partide vor ezita Ón acest sens.

P.N.L., P.D. ∫i P.S.D., al„turi de Asocia˛ia îProDemocra˛ia“, au convenit asupra sus˛inerii Ón Parlament a Legii privind introducerea sistemului de vot uninominal mixt, dar nu cred c„ to˛i parlamentarii acestor partide vor vota pentru, Ón special democra˛ii, care se pricep foarte bine s„-∫i fac„ propagand„ pentru puncte electorale, dar care imediat ce ob˛in efectul scontat nu-∫i mai ˛in cuv‚ntul, dup„ modelul dat de Traian B„sescu.

Eu sus˛in votul uninominal, pentru c„ astfel foarte mul˛i oameni cunoscu˛i care au succes pot ie∫i Ón fa˛„.

Reiterez ideea c„ P.N.L. trebuie s„-∫i asume responsabilitatea guvern„rii p‚n„ la cap„t, pentru c„ proiectele demarate prin Programul de guvernare trebuie sus˛inute p‚n„ la cap„t ∫i con∫tient fiind de faptul c„ orice partid care ar veni acum la guvernare tot nu ar fi putut ob˛ine o majoritate parlamentar„. Chiar dac„ nu vor s„ recunoasc„, Partidului Democrat ∫i Partidului Social Democrat le convine de minune Ón acest moment pozi˛ia de partide de opozi˛ie.

îCum se fur„ pr„jitura, cu ipocrizie politic„ preziden˛ial„!“

Œntr-o declara˛ie politic„ de s„pt„m‚na trecut„ spuneam c„ domnul Traian B„sescu nu a Ónv„˛at nimic din lec˛ia suspend„rii ∫i a referendumului pentru demitere. Evolu˛ia evenimentelor din ultimele c‚teva zile mi-a demonstrat, par˛ial, contrariul. Domnul pre∫edinte a Ónv„˛at ceva: cum s„ fac„ s„ deturneze sensul demersurilor democratice Óntr-un stat de drept, pref„c‚ndu-se c„ Ó∫i Óndepline∫te sarcinile din îfi∫a postului“, altfel spus, a Ónv„˛at cum s„ fure pr„jitura, Ónlocuind-o cu fotografia acesteia!

Atunci c‚nd vorbe∫te despre realizarea interesului na˛ional, pre∫edintele Traian B„sescu se refer„, de fapt, Ón mod exclusiv, la ceea ce Ón˛elege el prin îinteres na˛ional“, adic„ nimic altceva dec‚t Óndep„rtarea cu orice pre˛ ∫i prin orice mijloace a premierului C„lin PopescuT„riceanu.

Pentru asta, dumnealui este capabil s„ utilizeze toate ∫iretlicurile demagogiei ∫i toate subterfugiile ipocriziei. Este capabil s„ promit„ ∫efia guvernului la 2—3 personaje politice Ón acela∫i timp. E Ón stare s„ dea de Ón˛eles c„ ar fi de acord cu un guvern apolitic sau cu unul de uniune na˛ional„. Este dispus s„ amenin˛e cu declan∫area v‚n„torii de vr„jitoare sau, dimpotriv„, s„ insinueze c„ va stopa v‚n„toarea deja declan∫at„ Ómpotriva unuia sau altuia.

Mai presus de orice, este capabil s„ falsifice sensul referendumului din 19 mai a.c., pretinz‚nd c„ cei 75% care au votat Ómpotriva demiterii, din cei 45% care s-au prezentat la vot, ar fi optat pentru o a∫a-numit„ agend„ a pre∫edintelui, ca ∫i cum alta ar fi fost Óntrebarea din buletinul de vot, ca ∫i cum partidele politice care au cerut demiterea lui Traian B„sescu ar avea o agend„ contrar„ îagendei pre∫edintelui“ ∫i, mai ales, ca ∫i cum subiecte precum votul uninominal, Legea lustra˛iei ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei nu ar fi fost asumate de partidele celor 322, Ón programele lor politice, cu mult Ónainte ca pre∫edintele s„ le confi∫te acum, Ón mod oportunist, ca fiind ale sale.

Œns„∫i convocarea de luni, de la Cotroceni, s-a vrut a fi un exerci˛iu de imagine Ón favoarea pre∫edintelui, care nu poate avea o îagend„ proprie“, pe care s„ o negocieze cu partidele politice. La fel va fi probabil ∫i discursul preziden˛ial de miercuri, din fa˛a Camerelor reunite.

Pre∫edintele poate cel mult s„ medieze neÓn˛elegerile dintre partide, Ón caz c„ acestea exist„, ∫i asta numai la cererea partidelor, Ón numele interesului na˛ional. Or, Ón acest moment, nu par s„ existe neÓn˛elegeri Óntre partidele reprezentate Ón Parlament. Nu exist„ legi care s„ nu poat„ fi trecute prin Parlament. Nu exist„ vreo disput„ privind interesul na˛ional Ón contradic˛ie cu exercitarea mandatului guvernamental. Nu exist„ ini˛iative ale opozi˛iei pe care puterea s„ le fi respins, eventual, Ón mod nejustificat.

Scopul pre∫edintelui nu este acela de a îcrea o majoritate stabil„“. Scopul s„u este, dimpotriv„, acela de a introduce o stare de instabilitate politic„ pentru a se ajunge la alegeri anticipate, Ón baza iluziei c„ poporul (nu doar îpoporul lui B„sescu“, adic„ 30% din aleg„tori) va vota acum candida˛ii Partidului Democrat.

Œn acela∫i timp, pre∫edintele vrea vot uninominal.

Contradic˛ia este vizibil„ cu ochiul liber: implementarea sistemului uninominal necesit„ cel pu˛in un an de la promulgarea legii. Nu o spun eu, o spun cei care au studiat mecanismele acestui sistem. Pe cale de consecin˛„, alegerea anticipat„ a noului Parlament nu se poate face dec‚t Ón baza vechiului sistem, cel de liste, care favorizeaz„ mediocritatea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Prin urmare, at‚t P.D., c‚t ∫i pre∫edintele Rom‚niei pretind c„ doresc vot uninominal, fiindc„ ei ∫tiu c„ a∫a ceva vrea poporul, dar gr„bind alegerile Ónainte de termen dumnealor nu urm„resc altceva dec‚t s„ profite Ónc„ o dat„ de sl„biciunile vechiului sistem electoral.

Mai este nevoie ∫i de alte argumente pentru demonstrarea duplicit„˛ii ∫i ipocriziei?! Œn niciun caz!

Declara˛ie politic„: îTraian «pohte∫te» la p‚inea politic„ a lui Gigi!“

Stima˛i colegi,

C„ se duc tratative serioase pentru un sprijin al P.N.G. Ón scopul sus˛inerii unui guvern P.D. dup„ alegeri, anticipate sau nu, nu mai este o surpriz„. C„ se dore∫te comasarea P.D. cu P.L.D., av‚nd ca finalitate crearea unui partid preziden˛ial, care s„ asigure realegerea lui Traian B„sescu Ón func˛ia preziden˛ial„, nu mai este o informa˛ie de ascuns.

Ambi˛iile unui om politic pot fi nem„surate, mijloacele prin care Ó∫i Óndepline∫te aceste ambi˛ii au uneori logic„, alteori o doz„ mai mic„ sau mai mare de machiavelism.

Din ce Ón ce mai pu˛ini oameni politici mai au energia de a se opune viselor de m„rire ale domnului B„sescu ∫i ale armatei de îaplaudaci“ formate Ón jurul s„u. Pu˛ini mai au r„bdare ∫i nervi pentru a demonstra c„ asist„m la o manipulare de cea mai joas„ spe˛„, Ón care îiubirea“ poporului este invocat„ pentru orice gest politic, fie neconstitu˛ional, fie imoral.

Œn ultimii doi ani s-a dovedit c„ o re˛et„ de succes Ón politic„ este apelul la divinitate, pentru cei care nu au alte mijloace. îAl„turi de Dumnezeu, datorez foarte mult poporului rom‚n. (...) V„ garantez c„ ce s-a Ónt‚mplat Ón 19 mai m-a Ónt„rit ∫i m-a convins, dac„ mai era nevoie, c„ via˛a mea nu mai este a mea, este a dumneavoastr„, ∫i c„ trebuie s„ v„ servesc at‚t timp c‚t o s„ fiu pe p„m‚nt“, spunea acest Mesia politic al Rom‚niei. La a∫a lec˛ie de patetism sunt convins c„ Gigi Becali ar fi invidios... Creatorii de filme telenovelistice din America Latin„ ar putea veni la un schimb de experien˛„ la o asemenea lec˛ie de dragoste.

Traian B„sescu a fost reconfirmat Ón func˛ie de aproximativ 30% din poporul rom‚n. Cu toate acestea, el are impresia c„ vorbe∫te Ón numele tuturor rom‚nilor. De asemenea, politicianul Traian B„sescu joac„ rolul unui cre∫tin, Ón timp ce ia, f„r„ neru∫inare, numele Domnului Ón de∫ert. Dac„ a∫ fi Gigi Becali, i-a∫ cere pre∫edintelui B„sescu drepturi de autor pentru electoratul la care atenteaz„ cu acest gen de discurs.

Dup„ ce a oferit o lec˛ie exemplar„ de rasism, dup„ ce ∫i-a pus organiza˛iile de media ∫i O.N.G.-urile dedicate egalit„˛ii de ∫anse Ón cap, escortat de S.P.P.-i∫ti ∫i p„zit stra∫nic de fe˛e biserice∫ti servile, pre∫edintele B„sescu joac„ un nou rol: al trimisului Domnului printre rom‚ni. Pe l‚ng„ faptul c„ acest rol este deja luat, domnul B„sescu uit„ c„ Rom‚nia nu mai are nevoie de

personaje providen˛iale, de revolu˛ii sau episoade cu mineri. Rom‚nii au nevoie de programe guvernamentale care s„ le ofere siguran˛„ ∫i prosperitate. Rom‚nilor trebuie s„ li se dea ocazia s„ simt„ c„ sunt europeni ∫i s„ nu le fie ru∫ine de bun„stare.

At‚ta timp c‚t vom coborÓ Ón fiecare s„pt„m‚n„ discursul politic cu Ónc„ un nivel, ne vom trezi c„ am picat Ón groapa cu mocirl„. Vom observa prea t‚rziu c„ suntem ba oligarhi, ba g„ozari, ba ho˛i, ba ˛igani Ómpu˛i˛i ∫i ne vom apuca din nou s„ c„ut„m celebrele bilete pentru Congo!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îNu distruge˛i bisericile!“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Catedrala Sf‚ntul Iosif din Bucure∫ti este Ón mare pericol. Un gigantic ∫i monstruos colos din o˛el, beton ∫i sticl„ care se Ónal˛„ sfid„tor, Ón total dispre˛ al legisla˛iei rom‚ne ∫i europene, al valorilor civiliza˛iei europene, va distruge Catedrala catolic„ din Bucure∫ti.

Catedrala Sf‚ntul Iosif din Bucure∫ti a fost construit„ Óntre anii 1875—1884 prin grija Monseniorului Ignazio Paoli, primul arhiepiscop romano-catolic al Arhidiecezei de Bucure∫ti. Proiectul catedralei, a c„rei istorie este indisolubil legat„ de Óns„∫i existen˛a Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucure∫ti, a fost realizat de arhitectul vienez Fridrich Schmidt, supranumit Michelangelo al secolului al XIX-lea, cel care a realizat ∫i edificiul Prim„riei din Viena.

Catedrala Sf‚ntul Iosif a supravie˛uit unor vremuri Ón care Ón Bucure∫ti au fost distruse de autorit„˛ile comuniste zeci de biserici.

Dimensiunea spiritual„, cultural„ ∫i ecumenic„ universal„ a Catedralei Sf‚ntul Iosif a fost consacrat„ prin vizita din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea.

Œn anul de gra˛ie al binecuv‚nt„rii catedralei prin vizita Sf‚ntului P„rinte, un grup de interese a Ónceput promovarea unui proiect imobiliar ce avea s„ se transforme Óntr-un monstruos gigant care pericliteaz„ grav catedrala.

Bani mul˛i, interese oculte ∫i meschine, dispre˛ fa˛„ de lege ∫i biseric„, complicitatea multor autorit„˛i sunt caracteristicile bine cunoscute de rom‚ni ale proiectului care cu cinism a fost numit îCathedral Plaza“.

Construc˛ia gigantului cu 19 etaje ∫i 75 metri Ón„l˛ime ∫i patru niveluri subterane, amplasat la numai 8 metri de catedral„, a Ónceput acum un an, pe baza unor autoriza˛ii ∫i avize emise cu Ónc„lcarea ∫i Ón dispre˛ul legii, ast„zi fapt de notorietate pentru opinia public„ rom‚neasc„.

Clerul ∫i credincio∫ii romano-catolici din Rom‚nia au denun˛at mi∫eleasca agresiune la care este supus„ catedrala Sf‚ntul Iosif. Societatea civil„ ∫i presa rom‚neasc„ au protestat vehement, cer‚nd constant ∫i repetat stoparea proiectului ∫i oprirea ilegalit„˛ii. Lumea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 ∫tiin˛ific„ rom‚neasc„, inclusiv Academia Rom‚n„, au condamnat proiectul, avertiz‚nd asupra faptului c„ acesta va distruge catedrala. Œnsu∫i proiectantul ini˛ial a cerut stoparea proiectului.

Biserica Ortodox„ s-a solidarizat demersurilor publice pentru salvarea catedralei. Au fost str‚nse zeci ∫i zeci de semn„turi ∫i zeci de mii de rom‚ni au ie∫it Ón strad„ pentru oprirea proiectului ∫i salvarea catedralei.

Sub presiunea opiniei publice ∫i la solicitarea Senatului Rom‚niei, Inspectoratul de Stat Ón Construc˛ii a declan∫at o anchet„. Constat„rile acestei anchete sunt devastatoare, recunosc‚ndu-se ilegalitatea Óntregului proces de autorizare a proiectului ∫i cer‚ndu-se analizarea lu„rii unor m„suri ferme de anulare a autoriza˛iei de construire ∫i stopare a proiectului. Din p„cate, reac˛iile au Ónt‚rziat s„ apar„, iar construc˛ia a continuat s„ creasc„.

Au fost f„cute toate demersurile legale posibile. Autorit„˛ile competente ∫i-au transferat responsabilitatea Óntre ele, iar apoi s-au sp„lat pe m‚ini precum Pilat din Pont, declin‚ndu-∫i orice competen˛„ c„tre justi˛ie.

Justi˛ia Ónt‚rzie ∫i tergiverseaz„ judecarea cauzelor ce vizeaz„ constatarea ilegalit„˛ii proiectului.

Pre∫edintele Rom‚niei ∫i mul˛i dintre guvernan˛ii de azi ignor„ problema. Ministrul de resort decreteaz„ ca strategie na˛ional„ Ón construc˛ii amplasarea c‚te unui zg‚rie nori l‚ng„ fiecare biseric„.

Sf‚ntul Scaun ∫i Papa Benedict al XVI-lea au cerut repetat autorit„˛ilor rom‚ne s„ opreasc„ proiectul ∫i s„ salveze catedrala. Lideri ai grupurilor parlamentare din Parlamentul Europei au cerut Pre∫edintelui Rom‚niei ∫i guvernan˛ilor s„ stopeze proiectul ∫i s„ salveze Catedrala Sf‚ntul Iosif.

Constat‚nd gravele ilegalit„˛i ale proiectului, Senatul Rom‚niei a instituit o comisie de anchet„ ale c„rei concluzii au fost aprobate prin dou„ hot„r‚ri. Senatul a cerut autorit„˛ilor s„ stopeze imediat proiectul, s„ identifice ilegalit„˛ile, s„ revizuiasc„ legisla˛ia Ón materia protec˛iei monumentelor istorice ∫i a solicitat Ministerului Public s„ cerceteze cauza.

Comisia de anchet„ a Senatului a concluzionat existen˛a grupurilor de interese specializate pe proiecte imobiliare amplasate Ón zonele istorice ale Bucure∫tiului ∫i favorizarea acestora de sl„biciunea ∫i complicitatea autorit„˛ilor locale. Evident, hot„r‚rea Senatului nu a fost respectat„, iar construc˛ia continu„ s„ creasc„. Acum aproape toat„ lumea recunoa∫te ∫i realizeaz„ c„ proiectul monstruosului gigant este ilegal ∫i inoportun pentru Bucure∫ti ∫i distrug„tor pentru catedrala Sf‚ntul Iosif, dar proiectul continu„.

Bucure∫tiul este capitala european„ cu cel mai mare risc seismic. La numai c‚teva sute de metri de catedral„, Ón devastatorul cutremur din 4 martie 1977 s-a pr„bu∫it blocul Nestor. Œn acea zi, Ón numai 30 de secunde, Ón Bucure∫ti au murit 1.424 de persoane, multe construc˛ii s-au pr„bu∫it, altele au fost serios avariate, printre care

∫i Catedrala Sf‚ntul Iosif. La viitorul cutremur, din cauza influen˛ei nefaste a noii construc˛ii, Catedrala Sf‚ntul Iosif risc„ s„ se pr„bu∫easc„.

Propunerea legislativ„ a Partidului Conservator privind desp„gubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme Dacia a fost promulgat„ zilele trecute. Conform noii legi, desp„gubirile vor fi egale cu suma depus„ la C.E.C., indexat„ cu nivelul indicelui ratei de infla˛ie calculat din data depunerii p‚n„ Ón ziua achit„rii, din care se deduce dob‚nda legal„ bonificat„ de C.E.C. pe perioada c‚t a fost acordat„. Indicele ratei de infla˛ie aplicat este cel calculat de c„tre Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, iar deponen˛ii vor primi titluri de stat cu maturitate Óntre unu ∫i doi ani, Ón termen de un an de la data intr„rii Ón vigoare a legii. Prin intrarea Ón vigoare a acestei legi s-a f„cut o repara˛ie financiar„ Óndelung a∫teptat„ celor circa 37.000 de rom‚ni, care p‚n„ la 1 noiembrie 1990 ∫i-au depus la C.E.C. banii pentru Dacii, bani de care statul s-a folosit f„r„ a acorda autoturismele celor Ón drept. Legea constituie, de asemenea, un meritat act de dreptate pentru zecile de mii de oameni, majoritatea v‚rstnici, care ∫i-au c„utat Ón ultimii 17 ani dreptatea ∫i banii pierdu˛i dup„ ce ∫i-au investit economiile de-o via˛„.

Œn calitate de ini˛iator al legii, voi propune Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor s„ emit„ c‚t mai cur‚nd normele de aplicare a acestei legi. Acestea trebuie s„ fie extrem de clare ∫i concrete, pentru a nu da na∫tere la interpret„ri, Óntruc‚t p„gubi˛ii au a∫teptat destul pentru a-∫i recupera banii. Trebuie s„ mai subliniez c„ de efectul acestei legi vor beneficia to˛i depun„torii, nu doar membrii asocia˛iilor constituite Ón acest sens.

Sigur c„ oamenii vor intra efectiv Ón posesia banilor abia peste doi ani, Óns„ eu personal sper ca anul viitor, odat„ cu primirea titlurilor de stat, p„gubi˛ii s„ se poat„ considera proprietari pe drepturile care li se cuveneau de at‚˛ia ani. M„ bucur c„ Partidul Conservator a reu∫it s„ rezolve aceast„ problem„ at‚t de important„ pentru oameni ∫i v„ asigur„m c„ ∫i Ón viitor at‚t eu personal, c‚t ∫i colegii mei vom lupta Ón plan legislativ pentru a contribui la eliminarea dificult„˛ilor ∫i necazurilor cu care se confrunt„ cet„˛enii, pentru a ne onora astfel cum se cuvine mandatul ∫i votul de Óncredere primite din partea electoratului.

Obiectul declara˛iei politice: î322 felicit„ din toat„ inima echipa 432!“

Extraordinara echip„ a lui Cristi Mungiu, care ne-a adus at‚ta bucurie ∫i onoare nou„, poporului rom‚n, spunea: îNoi, Ón ˛ar„, nu mai avem s„li de cinema ∫i, din pricina asta, nu mai avem public. Asta e problema, c„, uita˛i, avem r„spunsul „sta at‚t de bun, nu numai pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 filmul meu, dar e vorba de premiul lui Cristi Nemescu de anul trecut, de premiul lui Corneliu Porumboiu de anul trecut, de premiul lui Cristi Puiu de acum doi ani ∫i filmele astea fac foarte pu˛ini spectatori, pentru c„, oric‚t de bine ai face filme, dac„ nu ai unde s„ le prezin˛i ∫i dac„ nu ai un public care s„ fie educat, ani la r‚nd, s„ vin„ la sala de cinema, e foarte complicat. Noi am f„cut ce ˛inea de noi, r„m‚ne s„ existe ∫i ni∫te structuri care s„ poat„ s„ compenseze ∫i s„ avem ∫i noi un public real de cinema“.

™i pentru c„ s-a indus Ón mentalul colectiv al acestui popor c„ ît„tucul“ de la Cotroceni este factotum Ón aceast„ ˛ar„, noi, cei 322, Ól som„m ca Ón 4 luni, 3 s„pt„m‚ni ∫i 2 zile s„ construiasc„ Ómpreun„ cu cei 3.000 de conduc„tori P.D. care guverneaz„ Rom‚nia cel pu˛in o sal„ de cinema Ón fiecare ora∫ Ón care administreaz„ banii publici ai poporului!

V„ mul˛umesc.

## Declara˛ie politic„ îPre∫edintele tuturor rom(‚n)ilor“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am fost din nou martori, s„pt„m‚na trecut„, ai felului Ón care Ón˛elege domnul Traian B„sescu, pre∫edintele Rom‚niei, s„-∫i exercite mandatul, ∫i anume Óntr-un profund dispre˛ fa˛„ de lege, fa˛„ de bunul-sim˛ ∫i de o minim„ conduit„ moral„.

Chiar Ón ziua Ón care rom‚nii votau Óntoarcerea sa la Cotroceni, domnul Traian B„sescu g„sea de cuviin˛„ s„ agreseze fizic o ziarist„, smulg‚ndu-i acesteia din m‚n„ telefonul mobil proprietate personal„ ∫i refuz‚nd s„ i-l Ónapoieze, comi˛‚nd astfel o infrac˛iune, pentru ca mai apoi s„ o agreseze ∫i verbal, adres‚ndu-i nu doar ni∫te cuvinte jignitoare la adresa propriei persoane, ci insult‚nd o Óntreag„ minoritate etnic„.

BineÓn˛eles c„ avoca˛ii ∫i consilierii pre∫edintelui au venit cu scuza c„ acesta se g„sea Ón spa˛iul privat, intim chiar, atunci c‚nd a folosit cuvintele respective, lucru adev„rat, Óns„ se omite faptul c„ Traian B„sescu ∫i-a violat singur intimitatea atunci c‚nd a decis s„ aduc„ Ón spa˛iul s„u privat un telefon pe care l-a ob˛inut cu for˛a ∫i prin intermediul c„ruia i-au fost Ónregistrate cuvintele.

BineÓn˛eles c„ au ap„rut ∫i zeci de al˛i ap„r„tori de serviciu ai pre∫edintelui ∫i bineÓn˛eles c„ gestul s„u nu va provoca ie∫irea Ón strad„ a mul˛imilor, pentru c„, Ón cele din urm„, a∫a cum g‚ndesc foarte mul˛i, pre∫edintele nu a f„cut îcine ∫tie ce“, ci doar a pus la locul ei o ziarist„ agresiv„ ∫i, Ón plus, angajata unui adversar politic al acestuia.

Œn general, domnul Traian B„sescu, ∫i mai ales Ón recent Óncheiata campanie pentru referendum, a tot vorbit despre popor, Óns„ dup„ ultimul s„u gest este destul de clar despre ce popor este vorba. De un popor care-i exclude pe anumi˛i ziari∫ti, de un popor care exclude minorit„˛ile, de un popor care-i exclude pe îoligarhi“, Ón general, de un popor de exclu∫i, care nu se las„ vr„ji˛i de retorica populist„ a actualului pre∫edinte.

Œns„ din ceea ce s-a Ónt‚mplat s‚mb„t„ poate chiar mai grav mi s-a p„rut tupeul cu care domnul pre∫edinte a tratat-o pe respectiva ziarist„, tupeul celui care ∫tie c„ nimic nu i se poate Ónt‚mpla, indiferent ce ar face.

Pentru c„, Ón sistemul nostru constitu˛ional, art. 16 din Constitu˛ie care stipuleaz„ faptul c„ Ón Rom‚nia înimeni nu este mai presus de lege“ este contrazis de imunitatea care i se acord„ pre∫edintelui Ón timpul mandatului s„u pentru toate faptele penale comise, mai pu˛in cea de Ónalt„ tr„dare, a∫a Ónc‚t ast„zi, din punct de vedere legal, exist„ o persoan„ Ón Rom‚nia care este mai presus de lege.

Este trist c„ Ón anul 2007 Ón Rom‚nia european„ am putut fi martorii unui asemenea comportament, ∫i asta tocmai din partea acelei institu˛ii care ar trebui s„ ne reprezinte pe to˛i. Or, este clar c„, Ón acest moment, acest lucru nu se Ónt‚mpl„, pentru c„ este evident faptul c„ rom‚nii, Ón general, nu au un asemenea comportament suburban ∫i sfid„tor la adresa legii.

Mai grav este Óns„ faptul c„ li se arat„ cet„˛enilor rom‚ni c„ dac„ e∫ti suficient de norocos la un moment dat s„ exerci˛i o func˛ie important„, atunci po˛i s„ faci orice, po˛i s„ Óncalci orice lege f„r„ s„ supor˛i consecin˛ele!

V„ mul˛umesc.

îGuvernarea liberal„, exemplu de performan˛„“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

De la Ónceputul mandatului, P.N.L. a transformat Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. Ón cartea de c„p„t‚i a acestei guvern„ri. Œn niciun moment Partidul Na˛ional Liberal nu a abdicat de la valorile fundamental liberale care i-au adus Óncrederea ∫i voturile electoratului Ón 2004, anume dezvoltarea capitalismului ∫i a economiei de pia˛„. De la aceste principii P.N.L. nu va abdica niciodat„.

Am dovedit curaj ∫i ne-am asumat guvernarea f„r„ P.D., deoarece altfel Rom‚nia nu ar mai fi progresat deloc. Dup„ cum bine se ∫tie, democra˛ii deveniser„ literalmente o fr‚n„ pentru guvernare. Vom continua s„ ap„r„m acest Program de guvernare, care a Ómbun„t„˛it nivelul de trai al rom‚nilor gra˛ie m„surilor luate Ón favoarea cet„˛enilor: cota unic„ de impozitare, majorarea pensiilor, restituirea propriet„˛ilor etc.

P.N.L. continu„ mai departe Programul de guvernare al Alian˛ei D.A., astfel Ónc‚t orice mo˛iune ini˛iat„ sau doar sus˛inut„ de P.D. ar fi dovada ipocriziei supreme, Óntruc‚t democra˛ii nu ar face altceva dec‚t s„ conteste o guvernare din care ei Ón∫i∫i au f„cut parte ∫i un program pe care l-au promovat, ca partid.

Nu vom face compromisuri pentru a ne men˛ine la guvernare cu orice pre˛. P.N.L. a ajuns la guvernare pe baza votului Parlamentului ∫i va pleca Ón aceea∫i situa˛ie. Dac„ Parlamentul va adopta o mo˛iune de cenzur„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 P.N.L. nu-∫i va mai putea Óndeplini mandatul, atunci va ac˛iona Ón consecin˛„. P.N.L. Ó∫i asum„ posibilitatea de a-∫i verifica sus˛inerea Ón Parlament. Orice partid aflat la guvernare Ó∫i asum„ ∫i riscul de a fi supus unei mo˛iuni de cenzur„. Dar, ca partid aflat la guvernare, P.N.L. consider„ inutil„ o alt„ alocare de resurse pentru rezolvarea neÓn˛elegerilor dintre politicieni, prin aceasta Ón˛eleg‚nd ∫i alegeri Ónainte de termen.

V„ mul˛umesc.

Œn urm„ cu aproape o jum„tate de an am avertizat public asupra pericolului Ón care se afl„ chiria∫ii evacua˛i din casele na˛ionalizate. Problemele acestora, dar ∫i ale beneficiarilor de imobile cump„rate conform Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛e trecute Ón proprietatea statului necesitau o abordare foarte serioas„ ∫i profund„, precum ∫i o implicare atent„ din partea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Mai mult, am atras aten˛ia Guvernului asupra unei prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicat„, a c„rei rezolvare ar solu˛iona o bun„ parte din cazurile pensionarilor chiria∫i care urmeaz„ s„ fie evacua˛i din fostele case na˛ionalizate. Art. 49 alin. (2) din legea sus-men˛ionat„ prevede c„ îFamiliilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor ∫i persoanelor cu handicap li se vor asigura locuin˛e sociale construite dintr-un fond constituit Ón cot„ de 2% din sumele ob˛inute din privatizare ∫i care va fi prev„zut anual Ón legea bugetului de stat“. De∫i legea reglementeaz„ obligativitatea constituirii acestui fond ∫i cu toate c„ la vremea respectiv„ s-a f„cut mult tam-tam pe acest subiect, problemele chiria∫ilor evacua˛i sunt departe de a fi rezolvate. Œntre timp, a ap„rut ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 1.031/2006 privind Ónfiin˛area Fondului na˛ional de dezvoltare, care are ca subdiviziune crearea unui fond destinat finan˛„rii necesit„˛ilor provocate de retrocedarea/restituirea activelor imobiliare, Óns„ nici de soarta acestuia nu s-a mai auzit nimic.

Foarte multe persoane aflate Ón astfel de situa˛ii mi s-au pl‚ns Ón cadrul audien˛elor de la biroul meu parlamentar c„ autorit„˛ile locale nu sunt Ón m„sur„ s„ le asigure locuin˛e sociale. Œn aceste condi˛ii, oamenii sunt Ón pragul disper„rii ∫i nu Óntrev„d nicio solu˛ie. Dup„ cum am mai spus, exist„ cazuri absolut dureroase, de familii care au r„mas a doua oar„ f„r„ cas„, fiind chiria∫i Ón imobile na˛ionalizate, dup„ ce, pe vremea lui Ceau∫escu, locuin˛ele le-au fost rase de pe fa˛a p„m‚ntului din cauza planurilor urbanistice diabolice din acea perioad„.

Partidul Conservator a f„cut numeroase demersuri c„tre prim„riile ∫i consiliile locale din toat„ ˛ara pentru a asigura locuin˛e corespunz„toare ∫i decente miilor de familii aflate Ón aceast„ situa˛ie disperat„, care au fost

deposedate de spa˛iile locative Ón urma aplic„rii Legii nr. 247/2005. Am cerut edililor s„ ne pun„ la dispozi˛ie datele de identificare ale persoanelor care au fost evacuate din casele na˛ionalizate supuse retroced„rii, Óns„ nici la aceast„ or„ nu avem o eviden˛„ clar„ a acestei situa˛ii.

Pe aceast„ cale, fac un apel la autorit„˛ile abilitate s„ identifice cele mai oportune solu˛ii pentru a rezolva aceast„ dolean˛„ major„, av‚nd Ón vedere c„ marea majoritate a persoanelor evacuate sunt oameni Ón v‚rst„, f„r„ posibilit„˛i materiale, care abia tr„iesc de pe o zi pe alta. Consider c„ nu mai putem asista pasivi la escaladarea problemei respective, cu at‚t mai mult cu c‚t majoritatea oamenilor evacua˛i sunt nevinova˛i, iar factorii decizionali trebuie s„ coopereze pentru a o rezolva c‚t mai repede posibil.

îPolitica rom‚neasc„ de dup„ referendum“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mul˛i dintre cet„˛enii acestei ˛„ri Ó∫i pun o Óntrebare simpl„, dar al c„rei r„spuns ar trebui s„ pun„ pe g‚nduri pe mul˛i dintre politicienii acestei ˛„ri: care a fost sensul referendumului?

F„r„ a avea o justificare constitu˛ional„, suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu n-a fost dec‚t o demonstra˛ie lamentabil„ de for˛„ a unor partide unite pentru un singur scop: acela de a-l elimina din scena politic„ pe pre∫edintele ˛„rii.

Nu trebuie s„ trecem prea u∫or ∫i nici cet„˛enii acestei ˛„ri nu trebuie s„ piard„ din vedere un lucru peste care, iat„, cei care s-au coalizat trec foarte u∫or: 60% din electoratul P.N.L., 50% din electoratul P.R.M. ∫i U.D.M.R. ∫i 20% din electoratul P.S.D. a votat Ómpotriva deciziilor luate Ómpotriva pre∫edintelui B„sescu de aceste partide. Firesc, ne-am fi a∫teptat la c‚teva schimb„ri care Ón orice ˛ar„ democratic„ ar fi fost c‚t se poate de normale. Ne-am fi a∫teptat la c‚teva demisii din func˛ii de conducere ale celor care nu mai sunt urma˛i nici de propriul electorat. Nu ne-a fost dat Óns„ s-o vedem nici pe asta! Dovad„ st„ Ónc„ o dat„ faptul c„ func˛iile aduc„toare de favoruri ∫i binefaceri sunt mult mai importante dec‚t onoarea pentru ace∫ti indivizi.

Electoratul, cel pe care aceste persoane se bazau, a fost cel care le-a taxat obr„znicia, slug„rnicia ∫i nep„sarea fa˛„ de aceast„ ˛ar„ pe care au fost ale∫i sau numi˛i s„ o guverneze, ace∫tia neav‚nd niciun fel de preocupare fa˛„ de interesul cet„˛eanului, doar pentru cel propriu, iar cet„˛eanul simplu a ajuns la limita r„bd„rii fa˛„ de astfel de politicieni.

Speran˛a cu care cet„˛eanul simplu s-a prezentat la referendumul din 19 mai a fost aceea c„, odat„ cu terminarea acestuia, via˛a politic„ din ˛ar„ se va lini∫ti, va intra Ón normal, iar aceast„ ˛ar„ va Óncepe s„ fie ∫i guvernat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 De ceva vreme Óncoace, nimeni nu se mai preocup„ de agenda cet„˛eanului, nimeni nu se mai preocup„ de guvernare, Óntreaga aten˛ie se Óndreapt„ Ómpotriva pre∫edintelui ∫i cum mai poate fi el taxat Ón fa˛a electoratului. M„ Óntreb: oare ce-ar mai fi f„cut aceast„ mass-media Ón aceast„ s„pt„m‚n„ care a trecut de la referendum dac„ nu ap„rea incidentul pre∫edintelui cu telefonul acelei ziariste, pe care cred c„ am putea-o numi mai degrab„ un _paparazzi_ ?!

Din punct de vedere moral, regret„m cu to˛ii faptul c„ el s-a Ónt‚mplat, Óns„ un lucru r„m‚ne ∫i mai grav, iar de el nu prea mai pomene∫te nimeni ∫i se cam trece peste acest am„nunt. O ˛ar„ Óntreag„ a trebuit s„ afle o discu˛ie privat„ dintre un so˛ ∫i o so˛ie. Mai grav e Óns„ faptul c„ acest so˛ este tocmai pre∫edintele ˛„rii, care ar trebui s„ se bucure de o securitate total„, care ar trebui s„ fie sigur c„ siguran˛a sa este asigurat„ ∫i c„ cei care ar trebui s„ se preocupe de acest lucru Ó∫i fac datoria a∫a cum ar trebui. Nu se Ónt‚mpl„ acest lucru ∫i iat„-ne implica˛i Óntr-un eveniment care n-ar fi trebuit s„ aib„ loc, dar care s-ar mai putea repeta cu siguran˛„. M„ Óntreb Ón acest moment cine este principalul vinovat ∫i cine trebuie tras la r„spundere?!

Via˛a politic„ Óns„ trebuie s„ intre Ón normal. Singura modalitate prin care s-ar putea face acest lucru ar fi alegerile anticipate. Este singura modalitate prin care lucrurile ar putea intra Ón normal ∫i ˛ara ar putea fi din nou guvernat„.

Se vorbe∫te foarte mult despre votul uninominal. Œn urm„ cu ceva timp, toat„ sfera politic„ rom‚neasc„ cerea acest vot ∫i-∫i afirma acordul fa˛„ de acesta. Œn prezent, acest elan a Ónceput s„ scad„ vizibil.

Rom‚nia are nevoie de acest vot uninominal la fel cum are nevoie de alegeri anticipate pentru ca tot ceea ce ˛ine de politica rom‚neasc„ s„ scape de aceast„ neÓncredere de care ast„zi beneficiaz„.

Aceste institu˛ii, cum sunt Parlamentul sau Guvernul, au nevoie de oameni responsabili, capabili s„ pun„ mai presus interesul cet„˛eanului Ón slujba c„ruia ocup„ acea pozi˛ie pe care se afl„, ∫i nu pe cea personal„ sau a partidului din care face parte.

V„ mul˛umesc.

## Doamnelor ∫i domnilor,

A∫a cum am mai declarat acum c‚teva s„pt„m‚ni, dac„ exist„ voin˛„ politic„ se poate ajunge ∫i la un consens al principalelor partide politice parlamentare Ón ceea ce prive∫te introducerea votului uninominal. ™i iat„ c„ s-a demonstrat Ón aceste zile c„ este posibil.

S„pt„m‚na trecut„, la sediul Asocia˛iei îProDemocra˛ia“, reprezentan˛i ai P.N.L., P.D. ∫i P.S.D. au c„zut de acord s„ sus˛in„ f„r„ rezerve proiectul de Cod electoral elaborat de îPro-Democra˛ia“ ∫i depus de P.N.L. Ón Parlament. Partidele care au participat la Ónt‚lnirea respectiv„ pot asigura at‚t majoritatea de dou„ treimi necesar„ Ón comisia de Cod electoral din Parlament, c‚t ∫i majoritatea absolut„ Ón plen.

De asemenea, toate partidele politice sunt invitate s„ participe la discu˛ii pe acest subiect, urm‚nd ca speciali∫tii partidelor s„ aduc„ corecturile tehnice necesare proiectului.

Acest proiect de lege prevede introducerea votului uninominal mixt — care Ómbin„ sistemul majoritar, folosit, de exemplu, pentru alegerea primarilor — cu sistemul propor˛ional.

Documentul prevede un sistem de votare mixt, Ón care jum„tate dintre ale∫i sunt desemna˛i Ón mod direct, iar restul mandatelor sunt Ómp„r˛ite la nivel regional, jude˛ean sau local.

Proiectul aduce Ón prim-plan o nou„ unitate electoral„: Colegiul uninominal. Colegiul uninominal reprezint„ o circumscrip˛ie electoral„ Ón care aleg„torii aleg un singur reprezentant. De exemplu, Ón cazul alegerilor pentru primar, Óntreaga localitate se constituie Óntr-o circumscrip˛ie (colegiu) uninominal„, aleg„torii aleg‚nd un singur reprezentant (primarul), dintr-o serie de candida˛i.

Œn cazul alegerilor parlamentare, num„rul colegiilor electorale Ón fiecare jude˛ va fi egal cu jum„tate din num„rul mandatelor de parlamentar alocate respectivului jude˛.

Astfel, Ón fiecare colegiu, candidatul care a adunat cel mai mare num„r de voturi va fi declarat c‚∫tig„tor, iar restul mandatelor vor fi alocate Ón func˛ie de repartizarea f„cut„ Ón regiunea de dezvoltare din care face parte. Acestea sunt doar c‚teva dintre principalele prevederi ale acestui proiect.

Sper ca eforturile s„ nu r„m‚n„ doar la nivel declarativ ∫i demersurile pentru pa∫ii necesari adopt„rii acestui proiect important s„ fie f„cu˛i cu mult„ responsabilitate, f„r„ accese de demagogie, gen îvot uninominal la alegeri anticipate Ón dou„, trei luni“ sau îvot uninominal la alegerile pentru Parlamentul European din aceast„ toamn„“.

Pentru ca acest proiect s„ fie transpus Ón realitatea rom‚neasc„ trebuie ca el s„ fie mai Ónt‚i finalizat c‚t mai corect, apoi adoptat ∫i, ceea ce reprezint„ cel mai important aspect, prezentat ∫i explicat pe larg opiniei publice pentru ca to˛i cet„˛enii s„ Ón˛eleag„ c‚t mai bine modalitatea prin care Ó∫i vor alege reprezentan˛ii pentru mult„ vreme de acum Ónainte.

V„ mul˛umesc.

î2 Iunie — Ziua Italiei“

Dac„ ar fi s„ rememor„m ceea ce a Ónsemnat ziua de 2 iunie pentru italieni, ar trebui s„ pornim pe firul istoriei ∫i s„ ajungem Ón luna decembrie 1945, c‚nd a fost format Guvernul condus de Alcide De Gasperi. Pe perioada primelor 3 luni de activitate, cele 3 partide principale de st‚nga, comuni∫tii, sociali∫tii ∫i ac˛ioni∫tii, au cerut cu insisten˛„ proclamarea republicii ∫i alegerea unei Adun„ri Constituante Óns„rcinate nu numai cu elaborarea Constitu˛iei republicane, ci ∫i cu legiferarea acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Alcide De Gasperi, de team„ de a nu pierde consensul electoratului, ca adept al monarhiei ∫i pentru c„ Adunarea Constituant„ ar fi promovat o serie de legi Ón total dezacord cu _statu-quo_ -ul social, a dorit s„ se exprime prin referendum asupra formei de guvern„m‚nt, iar aceasta s„ nu fie Ónvestit„ cu putere legislativ„ ordinar„, aceasta revenind viitorului Guvern.

Œn data de 9 mai 1945, la ora 20,30, Agen˛ia ANSA a remis un comunicat c„tre Biroul de pres„ al Ministerului Casei Regale de Savoia, Ón care se men˛iona:

îL’Ufficio Stampa del Ministero della Real Casa comunica: Oggi, alle ore 12,00 in Napoli, Il Re Vittorio Emanuele III ha firmato l’atto di abdicazione e, secondo consuetudine, e partito in volontario esilo“.

Œn data de 1 iunie, Ón ajunul desf„∫ur„rii referendumului, regele Umberto Di Savoia a adresat italienilor urm„torul mesaj:

îItaliani! Ormai, alla vigilia della Costituzione, in cui dovete scegliere la monarchia o repubblica, desidero ancora una volta parlarvi a cuore aperto. Come ho gia piu volte dichiarato, io accettero il risponso del popolo liberamente espresso, e aggiungo che chiedero ai fedeli sostenitori della monarchia di rispettare anch’essi senza alcuna riserva la decisione della maggioranza.“

™i, a∫a cum ∫i-a dorit De Gasperi, Ón data de 2 iunie s-a desf„∫urat o dubl„ consultare a popula˛iei: referendum privind viitoarea form„ de guvern„m‚nt Ón Italia, precum ∫i alegerea Adun„rii Constituante.

Ziarele vremii aminteau c„ ziua de 2 iunie coincidea cu ziua anivers„rii mor˛ii lui Giuseppe Garibaldi, o zi Ónsorit„ pe tot teritoriul na˛ional. Afluen˛a la urne s-a petrecut cu entuziasm, dar Óntr-o atmosfer„ de calm, lipsit„ de incidente, astfel c„ 61,4% dintre italieni, adic„ 28.005.449 cet„˛eni italieni, s-au prezentat la vot, dup„ mul˛i ani Ón care acest exerci˛iu democratic fusese interzis de regimul fascist. Adep˛ii republicii au c‚∫tigat cu 12.717.923 voturi validate Ón fa˛a celor 10.719.284 voturi ale monarhiei.

Œn ce prive∫te alegerea Constituantei, nicio surpriz„ fa˛„ de precedentele alegeri administrative: DC cu peste 8 milioane de voturi, urmat de PSUP ∫i PCI, Ón ordine, fiecare cu peste 4 milioane de voturi.

Alcide De Gaspari a format un nou guvern bazat pe cele 3 partide desemnate prin votul exprimat de electorat, iar Adunarea Constituant„ l-a desemnat, la data de 28 iunie, ca ∫ef provizoriu al statului pe napoletanul Enrico De Nicola, Ón v‚rst„ de 69 de ani, fost jurnalist, retras din via˛a politic„ pe timpul regimului fascist — ales din primul tur de scrutin cu 396 de voturi din 501 exprimate. Acesta va fi reales, tot ca ∫ef al statului, pe data de 26 iunie 1947, ∫i Ón baza primei dispozi˛ii tranzitorii a Constituantei de la 1 ianuarie 1948 va deveni primul pre∫edinte al Republicii Italiene. Imnul na˛ional, _Fratelli d’Italia,_ a fost adoptat pe versurile scrise de Goffredo Mameli, fiind interpretat pentru prima dat„ Ón septembrie 1847 la Genova, devenind foarte popular Óntr-o scurt„ perioad„ de timp.

Œn zilele noastre, rela˛iile de prietenie, rela˛iile economice ∫i culturale dintre Rom‚nia ∫i Italia au devenit foarte apropiate, Italia fiind prima ˛ar„ care a adoptat Ón unanimitate Ón Parlament demersurile Rom‚niei de intrare Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Limba, cultura, obiceiurile, tradi˛iile, dar mai ales latinitatea au f„cut ca rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Italia s„ devin„ de o apropiere f„r„ precedent, ˛in‚nd cont doar de rela˛iile de munc„ dezvoltate Óntre cele dou„ ˛„ri.

Ca reprezentant al minorit„˛ii italiene Ón Parlamentul Rom‚niei nu pot dec‚t s„ adaug faptul c„ fra˛ii rom‚ni ∫i italieni vor s„rb„tori din nou Ómpreun„ aceast„ zi ∫i multe altele de aici Ónainte.

Viva Italia!

Viva la Romania!

î1 Iunie — Ziua Interna˛ional„ a Copilului“ Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Œn fiecare an, ziua de 1 Iunie este s„rb„toarea dedicat„ celui mai valoros z‚mbet... z‚mbetul celor mai mici locuitori ai planetei, copiii, cei pentru care ra˛iunea ∫i fericirea de a tr„i sunt jocul, iubirea ∫i studiul. Este z‚mbetul pentru care nu se precupe˛e∫te niciun efort, to˛i Óntrec‚ndu-se Ón a d„rui bucurii ∫i satisfac˛ii celor mici, viitorul ∫i ra˛iunea unei Óntregi planete.

Statistic vorbind, doar pentru c‚teva mii de copii care tr„iesc Ón Rom‚nia 1 iunie Ónseamn„ ceva deosebit, adic„ pentru copiii institu˛ionaliza˛i, care au Ónv„˛at c„ acum, de Pa∫te ∫i de Cr„ciun au parte de multe dulciuri. Pentru restul copiilor, 1 iunie este o zi obi∫nuit„, o zi Ón care majoritatea celor mici se chinuiesc s„ m„n‚nce, primesc o Óngrijire proast„ prin spitale, renun˛„ la ∫coal„ sau sunt abandona˛i Ón centre de maternitate sau case de copii sau l„sa˛i Ón grija unor membri de familie de c„tre p„rin˛ii care pleac„ la munc„ Ón str„in„tate. Sunt cazuri Ón care mul˛i dintre copii sunt exploata˛i, pu∫i de c„tre al˛ii s„ fure, s„ cer∫easc„. Sunt lucruri deosebit de grave, lucruri care nu ar trebui s„ se Ónt‚mple nic„ieri Ón lume.

Œn zilele noastre sunt foarte mul˛i care se g‚ndesc doar la binele propriu ∫i este foarte greu s„ punem cap„t acestor fenomene. De aceea, azi, de Ziua Copilului, trebuie s„ le facem o bucurie celor mici, s„-i acapar„m cu bucurie ∫i veselie, astfel Ónc‚t s„-i facem s„ uite de grijile ∫i necazurile pe care le-au Ónt‚mpinat pe parcursul anilor, de lipsa p„rin˛ilor, de dragostea ∫i afec˛iunea care le-au lipsit.

Fiecare copil din lume ar trebui sa aib„ parte de o copil„rie fericit„. Cele mai de pre˛ lucruri pe care ar trebui s„ le d„ruim copiilor no∫tri la v‚rsta copil„riei sunt joaca, dragostea, bun„tatea. Œns„ nu to˛i au parte de aceste lucruri ∫i de aceea m„car o dat„ pe an ar trebui s„ facem eforturi pentru a le stimula Óncrederea Ón ei Ón∫i∫i. Aceste lucruri sunt dreptul lor, drept peste care nu avem voie s„ trecem, ci, din contr„, ar trebui s„ ne

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 rezerv„m c‚teva minute, ore sau zile pentru a le sta la dispozi˛ie.

La r‚ndul nostru, fiecare dintre noi am fost copii sau am devenit din copii p„rin˛ii altor copii pentru care depunem eforturi de educare, cre∫tere, Óntre˛inere. Fericirea copiilor no∫tri este totodat„ ∫i fericirea noastr„, ceea ce ne d„ o satisfac˛ie pentru a realiza tot ceea ce ne-am dorit de la via˛„ ∫i pentru a le oferi un trai c‚t mai de pre˛ ∫i lipsit de grijile care ne Ónconjoar„.

Œn Ónt‚mpinarea zilei de 1 Iunie nu trebuie s„-i d„m uit„rii, ci trebuie s„ ne amintim de ei cu drag ∫i s„ le oferim sprijinul ∫i dragostea noastr„.

V„ mul˛umesc.

îSenatorul Ion Iliescu trebuie s„-∫i cear„ scuze V„ii Jiului!“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

N-a∫ dori s„ considera˛i aceast„ scurt„ declara˛ie politic„ drept o m„nu∫„ aruncat„ domnului senator Ion Iliescu. Domnia Sa este f„r„ Óndoial„ un nume de care se leag„ multe Ón istoria noastr„ din ultimele dou„ decenii.

P„str‚nd scara propor˛iilor, eu am v„zut c‚ndva Ón domnul Iliescu un Gorbaciov al Rom‚niei, adic„ un Ónalt demnitar comunist care, Ón˛eleg‚nd falimentul inevitabil al acestei ideologii, Ón virtutea pozi˛iei sale politice, deschide por˛ile reformelor democratice Ón ˛ara sa.

Din p„cate, aici compara˛ia se termin„ brusc. Gorbaciov a ini˛iat procesul de democratizare a fostei Uniuni Sovietice, dup„ care s-a retras, p„str‚nd pentru eternitate aureola luminoas„ a unui deschiz„tor de epoc„ nou„. S-a retras asemenea marilor campioni, Ón plin„ glorie. Crede˛i cumva c„ n-ar fi avut resurse s„ c‚∫tige un mandat Ón Parlamentul de la Moscova? Care partid rusesc nu ∫i l-ar fi dorit pe Gorbaciov pe liste? Dar el s-a retras cu demnitate, recunosc‚ndu-∫i trecutul comunist, ireconciliabil cu timpurile noi, s-a îautolustrat“, dac„ vre˛i, d‚nd un formidabil exemplu clasei politice din patria sa...

Ion Iliescu a ales alt„ cale: aceea a puterii cu orice pre˛. Ajuns, îcu voia dumneavoastr„“, ultimul pe lista puterii provizorii Ón decembrie 1989, a avut grij„ s„ treac„ Ón frunte, prin cinci luni de campanie electoral„ pe c‚t de ilicit„, pe at‚t de furibund„. Cinci luni Ón care televiziunea public„, singurul canal TV la vremea respectiv„, condus„ pe atunci de oameni de cas„, l-a slujit cu o obedien˛„ resping„toare. Practic, p‚n„ la 20 mai 1990, timpul de anten„ al lui Ion Iliescu era de 24 de ore pe zi. Atunci s-a format uria∫ul capital electoral al lui Ion Iliescu, din care acesta se mai Ónfrupt„ ∫i ast„zi.

Aceast„ campanie electoral„ a devenit total ilegal„ Ón clipa Ón care Ion Iliescu ∫i-a tras partid. A avut grij„ s„ compromit„ orice idee de opozi˛ie, d‚nd bani de la buget unor escroci m„run˛i, s„-∫i fac„ ∫i ei partide, iar pe partidele istorice, n„p„dite ∫i ele de caii troieni ai

Securit„˛ii, le-a terorizat pur ∫i simplu cu a∫a-zisele reac˛ii populare îspontane“. Printre altele, Ion Iliescu a atras ∫i Valea Jiului Ón campania lui personal„ ∫i ilicit„, stigmatiz‚nd Ón mod nedrept minerii, oameni cinsti˛i ∫i curajo∫i, care-∫i c‚∫tig„ cu greu bucata de p‚ine.

Œn mi∫carea de disiden˛„ din Rom‚nia comunist„, at‚ta c‚t„ este, minerii V„ii Jiului au merite mai mari dec‚t Ion Iliescu. Acel august 1977, cu greva de la Lupeni, cu sechestrarea premierului comunist, cu umilirea lui Ceau∫escu, r„m‚ne probabil cea mai puternic„ form„ de protest dintr-o jum„tate de secol de dictatur„ bol∫evic„. Merit„ men˛ionat aici faptul, deloc neglijabil, c„ Ón perioada Ón care Valea Jiului pur ∫i simplu s-a r„sculat Ion Iliescu era, ∫i atunci, un important st‚lp al regimului.

Œn 1990 minerii au fost chema˛i, prin liderii lor de sindicat, s„-∫i manifeste sprijinul fa˛„ de partidul lui Iliescu ∫i s„ protesteze Ómpotriva celorlalte. Era clar o demonstra˛ie de for˛„. A∫a Ón˛elegea fostul secretar P.C.R. pluralismul politic. Implicarea puterii de atunci Ón a∫a-zisele mineriade este indiscutabil„. Au recunoscut-o to˛i, de la Miron Cozma la Petre Roman. Œn trenurile cu mineri s-a aflat aproape toat„ conducerea local„ — tehnic„, sindical„ ∫i politic„ —, Ón frunte cu prefectul jude˛ului. To˛i aveau rolul de a da legitimitate acelor acte reprobabile.

De-atunci au trecut aproape dou„ decenii. Ion Iliescu a beneficiat din plin de roadele campaniei sale ilicite: trei mandate de ∫ef de stat — cu unul mai mult dec‚t prevede propria sa Constitu˛ie. Acum este senator, ∫i ar accepta chiar func˛ia de consilier comunal la Ciorog‚rla, numai s„ nu r„m‚n„ singur acas„. ™i-a creat imaginea luminoas„ a activistului îs„rac ∫i cinstit“, care nu-∫i bag„ m‚na Ón banii statului dar, generos, Ói las„ pe al˛ii s„ se Ónfrupte. Este pre∫edinte de onoare al P.S.D.-ului. Gestioneaz„ singur onoarea acestui partid, at‚ta c‚t„ i-a mai r„mas.

Ion Iliescu e foarte sup„rat de rezultatele recentului referendum, de∫i acesta este una dintre operele sale de arhitectur„ politic„. El, campionul dialogului pa∫nic ∫i îf„r„ Óncr‚ncenare“, refuz„ s„ participe la convorbirile de la Cotroceni. A∫teapt„ scuze de la Traian B„sescu, dup„ ce tot el a cerut un control psihiatric al acestuia...

Dar, pentru c„ suntem la capitolul scuze, consider c„, dac„ tot vorbim de conciliere, a sosit ceasul ca Ion Iliescu s„-∫i cear„ scuze V„ii Jiului, al c„rei nume l-a Óntinat, Ón bun„ m„sur„, prin instigare la for˛„, prin atragerea liderilor de sindicat de atunci Ón murdare jocuri politice.

Valea Jiului, care s-a trezit la timp din acel co∫mar, ∫i-a cerut scuze Ón fa˛a ˛„rii pentru acele acte nedemne. Poate c„ e momentul ca ∫i Ion Iliescu, pre∫edintele de onoare al unui partid aflat ∫i la guvernare, ∫i Ón opozi˛ie, s„ fac„ un gest onorabil, cer‚ndu-∫i scuze pentru modul grosolan Ón care i-a terfelit numele.

Ar fi un gest frumos, care ar scuti minerii de azi ∫i comunit„˛ile locale din Valea Jiului de acest stigmat care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Ónc„ persist„, pun‚nd cap„t unei culpabiliz„ri Ón mas„. Ion Iliescu nu are de ce s„ se team„. Demersul s„u de atunci, de∫i demonic, a fost unul politic, a∫a c„ nimeni nu poate s„-i cear„ socoteal„ Ón justi˛ie. Eventualele sale scuze ar reabilita complet, din punct de vedere moral, minerii, o grup„ profesional„ numeroas„, cu o bogat„ tradi˛ie, cu un rol pozitiv jucat Ón istoria noastr„.

Declara˛ie politic„: îDomnul Boc versus principiile democra˛iei“

Ieri, dup„ ce delega˛ia Partidului Democrat a ie∫it de la consult„rile cu pre∫edintele Traian B„sescu, liderul acestui partid, domnul Emil Boc a f„cut o declara˛ie de pres„ halucinant„: îPoporul a infirmat propunerea de demitere a pre∫edintelui sus˛inut„ de premier ∫i, Ón aceste condi˛ii, premierul trebuie s„ plece“. Trec peste faptul c„ 33% dintre rom‚ni nu reprezint„ Óntreg poporul rom‚n, dar nu pot s„ nu remarc un lucru elementar: un exerci˛iu democratic al Parlamentului — votul de suspendare a pre∫edintelui, urmat de un alt act democratic ∫i constitu˛ional, referendumul pentru demiterea pre∫edintelui Rom‚niei — este interpretat unilateral de liderul Partidului Democrat ca fiind o propunere sus˛inut„ de primul-ministru.

Pentru domnul Emil Boc nu mai conteaz„ litera Constitu˛iei, nu mai conteaz„ principiile democra˛iei, totul se reduce la un singur obiectiv politic: jos T„riceanu! ™i Guvernul, bineÓn˛eles. S„ nu ∫tie domnul Boc c„ referendumul a avut o singur„ tem„? Nu cred. Cumva, pe buletinul de vot, se f„cea vreo referire la pozi˛ia premierului? Evident c„ nu, dar domnul Boc, f„r„ s„ ro∫easc„, inventeaz„ teme false pentru un act constitu˛ional consumat.

Tot domnul Boc anun˛„ iminen˛a unei mo˛iuni de cenzur„. Este dreptul democratic ∫i constitu˛ional al oric„rei forma˛iuni politice din opozi˛ie de a Ónainta o mo˛iune de cenzur„, numai c„ Ón situa˛ia Ón care Partidul Democrat va fi promotorul unei mo˛iuni de cenzur„ — cu ∫anse minime de a trece — reprezentan˛ii acestei forma˛iuni politice se vor descalifica, pentru c„ actualul Guvern nu ∫i-a schimbat nimic din obiectivele pe care le-a anun˛at Ón campania electoral„ din 2004 ∫i Ó∫i continu„ corect ∫i eficient programul de guvernare anun˛at la Ónceputul mandatului. Or, acest Program de guvernare a fost asumat ∫i de Partidul Democrat, pe acest program de guvernare au lucrat ∫i mini∫tri democra˛i. ™i atunci, care este adev„ratul mobil al unei poten˛iale mo˛iuni de cenzur„, nu tot acela∫i obiectiv politic unic, adic„ îJos T„riceanu!“?! Oricum, cel pu˛in 50% din atacul la guvern preconizat de Partidul Democrat reprezint„ ∫i un atac la adresa propriului partid, pentru c„ nu po˛i ataca printr-o mo˛iune de cenzur„ doar ultimele dou„ luni de guvernare. A face vreo leg„tur„ Óntre rezultatul referendumului ∫i necesitatea Ónaint„rii unei

mo˛iuni de cenzur„ nu reprezint„ altceva dec‚t infantilism politic ∫i necunoa∫terea principiilor democra˛iei.

P.S.: Tot domnul Emil Boc a mai declarat ieri c„ Ón cadrul revizuirii Constitu˛iei se impune introducerea unei republici semipreziden˛iale, dup„ modelul francez, Ón care ∫eful statului s„ poat„ dizolva Parlamentul ∫i conduce ∫edin˛ele de Guvern, s„ poat„ convoca referendum legislativ, nu numai consultativ. Foarte interesant! Stau ∫i m„ Óntreb: dac„ pre∫edintele Rom‚niei era Adrian N„stase, domnul Boc mai avea asemenea idei?! Sau pentru astfel de prerogative preziden˛iale ∫i-au dat via˛a tinerii Ón decembrie 1989?

îP.D. nu are inten˛ii serioase privind votul uninominal“ Observ, pe m„sur„ ce Ónaint„m Ón timp, c„ exist„ tot mai mul˛i politicieni pentru care interesul de partid este mai presus dec‚t interesul na˛ional. Totodat„, ace∫ti politicieni mint cu neru∫inare at‚t propriul electorat, c‚t ∫i pe restul cet„˛enilor, pentru c„ mesajele acestora sunt pline de elemente ce frizeaz„ demagogia.

Pre∫edintele Partidului Democrat, domnul Emil Boc, tr‚mbi˛eaz„ pe toate canalele media necesitatea adopt„rii votului uninominal ∫i Ó∫i asum„ ∫i paternitatea ideii, anun˛‚nd c„ P.D. sus˛ine proiectul propus de îProDemocra˛ia“. Dac„ ar avea o minim„ decen˛„, domnul Boc ar trebui s„ recunoasc„ c„ respectivul proiect a fost preluat Ónc„ din 2004 ∫i Ómbun„t„˛it de P.N.L. ∫i poate fi studiat pe site-ul Camerei Deputa˛ilor, av‚nd urm„toarele coordonate:

379/2006 — L675/2005

Propunere legislativ„ îCodul electoral“.

Aceasta Ón timp ce, Ón noiembrie 2004, P.D. considera c„ votul uninominal ar fi util doar pentru Senat, iar la Camer„ s„ r„m‚n„ vot pe list„. Argumentul invocat, existen˛a riscului major de a nu putea forma o majoritate cu care s„ poat„ fi sus˛inut un guvern. Dar nu acest aspect este important.

Ieri, pre∫edintele Partidului Democrat a declarat dup„ consult„rile de la Cotroceni c„ îÓn viziunea P.D. alegerile anticipate trebuie s„ aib„ loc Ón a doua jum„tate a lunii octombrie, odat„ cu alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca astfel s„ se recupereze cele 20 de milioane de euro cheltuite cu ocazia referendumului din 19 mai“. A avea alegeri anticipate Ón c‚teva luni Ónseamn„ practic anularea din start a inten˛iei promov„rii votului uninominal ∫i alegerea viitorului Parlament prin acest sistem. S„ presupunem c„ legea va fi gata p‚n„ la 30 septembrie. Acest lucru nu Ónseamn„ c„ Ón c‚teva zile, s„pt„m‚ni se ∫i pot organiza alegeri.

Introducerea sistemului uninominal presupune, Ón afar„ de o campanie temeinic„ de informare a popula˛iei, o serie de activit„˛i pe linie administrativ„, cum ar fi Ómp„r˛irea Ón colegii a circumscrip˛iei electorale, delimitarea acestor colegii Ón func˛ie de procesul electiv

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 propriu-zis — exist„ diferen˛e Óntre Camer„ ∫i Senat — ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, o rea∫ezare a listelor cuprinz‚nd cet„˛enii cu drept de vot. Toate aceste opera˛iuni dureaz„ Ón cel mai fericit caz circa ∫ase luni de zile.

Deci cine promoveaz„ acum tema anticipatelor Ón realitate nu dore∫te ca viitorul Parlament s„ fie ales Ón baza votului uninominal. Sus˛inerea Ón paralel a celor dou„ teme — anticipate ∫i vot uninominal — nu reprezint„ dec‚t min˛irea electoratului ∫i un grad ridicat de demagogie. Mai mult, cuplarea alegerilor pentru Parlamentul na˛ional cu cele pentru Parlamentul European reprezint„ o abera˛ie ce nu are rost s„ fie comentat„.

P.S.

Domnul Emil Boc a afirmat ieri c„ ar trebui un îmegasondaj de opinie care s„ stabileasc„ definitiv r„spunsul privind tipul de republic„ dorit de rom‚ni“.

Nu pot s„ nu-mi manifest stupoarea fa˛„ de faptul c„ un jurist uit„ c„ o revizuire a Constitu˛iei se supune aprob„rii doar prin referendum.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

## Doamnelor ∫i doamnelor,

Doresc s„ v„ re˛in aten˛ia ast„zi cu o problem„ ce ˛ine nu numai de imaginea Rom‚niei Ón lume, de respectarea angajamentelor fa˛„ de Uniunea European„, dar, cel mai important, de protejarea mediului natural ∫i a s„n„t„˛ii cet„˛enilor din ˛ara noastr„.

Presa italian„ de la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute (îCorriere della Sera“, îIl Giornale“) relata pe larg despre o viitoare afacere cu de∫euri care, dac„ va fi pus„ Ón practic„, va periclita nu numai respectarea angajamentelor rom‚ne∫ti fa˛„ de U.E., ci, mai grav, s„n„tatea cet„˛enilor rom‚ni. Œn spe˛„, este vorba despre transportul Ón Rom‚nia, pe cale maritim„, a c‚torva zeci de mii de tone de de∫euri, care urmeaz„ a fi depozitate ∫i reciclate Ón Rom‚nia Ón schimbul unui pre˛ de 110 euro/ton„.

Dac„ de-a lungul vremii, Óncep‚nd cu anii ’70, Rom‚nia a constituit o destina˛ie obi∫nuit„ pentru depozitarea de∫eurilor provenite din zonele de mare aglomera˛ie urban„ ale Italiei, nu cred c„ acum, c‚nd Rom‚nia, este membru al U.E., mai putem tolera transformarea ˛„rii noastre Ón groap„ de gunoi a Europei.

Mai mult, trebuie ˛inut seama de faptul c„, aflat„ Ón perioada de tranzi˛ie pentru implementarea sistemului integrat de management al de∫eurilor, Rom‚nia nu poate s„ primeasc„ de∫euri Ón plus, neexist‚nd Ónc„ instala˛ii ∫i facilit„˛i suficiente nici pentru cantit„˛ile de de∫euri care se produc Ón prezent Ón ˛ar„.

Ca s„ mai ad„ug„m ∫i alte elemente care confer„ o not„ dubioas„ acestei Óntregi afaceri, tot direct din presa italian„ afl„m ceva ce nu a fost pomenit Ón prelu„rile presei rom‚ne∫ti, ∫i anume c„ anul trecut un contract asem„n„tor a fost Óncheiat cu o firm„ din Germania,

pentru pre˛ul de 150 euro/ton„; partea german„ ∫i-a onorat obliga˛iile contractuale, proced‚nd la incinerarea de∫eurilor, dar cea italian„ Ónc„ mai datoreaz„ aproximativ 10 milioane euro, motiv pentru care contractul a fost revocat.

Dac„ Ón presa rom‚n„ de ast„zi oficiali ai Ministerului Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile infirm„ orice fel de astfel de tranzac˛ie, presa italian„ citat„ red„ declara˛ii ale reprezentan˛ilor oficiali ai Ministerului Mediului din Italia, care nu numai c„ au stabilit data la care se vor purta discu˛iile cu partea rom‚n„, dar fac afirma˛ii ce denot„ siguran˛a Óncheierii acestei tranzac˛ii.

Cet„˛eanul rom‚n, interesat de calitatea mediului Ón care va tr„i peste 5 sau 10 ani sau de calitatea sursei de ap„ din care va proveni apa sa potabil„, nu ∫tie ce s„ mai cread„. Pe de o parte este partea italian„, presat„ de necesitatea de a sc„pa c‚t mai rapid de zeci de mii de tone de de∫euri care sufoc„ regiunea Campania, ∫i, pe de alt„ parte, este administra˛ia rom‚neasc„, impredictibil„, dar care trebuie s„ Óndeplineasc„ obliga˛iile fa˛„ de U.E., dar mai ales obliga˛iile fa˛„ de via˛a ∫i s„n„tatea cet„˛enilor Rom‚niei.

Nu credem c„ cet„˛enii rom‚ni vor fi de acord ca, pentru orice sum„ de bani, s„ sacrifice s„n„tatea lor ∫i a genera˛iilor viitoare. Ca atare, solicit„m Guvernului Rom‚niei s„ nu agraveze ∫i mai mult situa˛ia ∫i a∫a dificil„ a aplic„rii politicilor de mediu Ón ˛ara noastr„.

## îConsecin˛ele referendumului“

Alegerea mul˛imii — privilegiul democra˛iei — s-a dovedit de aceast„ dat„ cu conota˛ii gregare. Rom‚nii au ales pe baza psihologic„ a unui feed-back politic: îDac„ noi l-am ales pe pre∫edinte, nimeni nu-l poate demite“.

Parlamentul Rom‚niei, care Óntr-o propor˛ie cov‚r∫itoare a cerut demiterea pre∫edintelui, este tot un for ales prin votul universal. Domnul Traian B„sescu, apel‚nd la demagogie ∫i populism, a convertit elanul parlamentarilor de a anula un pre∫edinte-juc„tor extrem de activ Ón elemente conexe, afaceri, subterfugii economice, Óntr-un negativism general al popula˛iei sensibilizate mediatic.

Rom‚nii vor regreta aceast„ sus˛inere, mai degrab„ sufleteasc„ dec‚t politic„.

Pensiile mici, necorelate judicios la vechimea Ón munc„ ∫i la condi˛iile de lucru, salariile mult sub standardele europene, dep„∫ite Óntotdeauna de explozia pre˛urilor, anarhia Ón sistemul educa˛ional, anularea cercet„rii, toate preseaz„ pe umerii pre∫edin˛iei. Nu direct, e drept, ci indirect. Domnia Sa, at‚t de activ ∫i de dornic de a participa, chiar ∫i neinvitat, la ∫edin˛ele de Guvern, ar fi trebuit s„ se implice pentru solu˛ionarea crizei socioeconomice a Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Domeniul medical pune Ón pericol s„n„tatea na˛iunii. Sistemul medicamentelor compensate ∫i gratuite, sufocat de propria sa nereu∫it„, este acum altoit cu o nou„ propunere falimentar„: analize medicale gratuite Ón luna de na∫tere a fiec„rui pacient. Dac„ farmaciile epuizeaz„ fondurile Ón c‚teva zile ∫i, copie fidel„, laboratoarele acuz„ aceea∫i hib„, cum se va instaura îFalansterul medical“?

Rom‚nii mor cu zile, dar sunt am„gi˛i la referendum c„ agonia — stadiul terminal al suferin˛ei — nu va dura. Nu va dura dec‚t dac„ avem curajul s„ spunem lucrurilor pe nume, s„ eradic„m pesta portocalie care zi de zi ne sl„be∫te for˛ele ∫i elanul.

Nu putem la infinit s„ muncim Ón gol pentru salarii ∫i pensii anemiate, s„ ne privim floarea v‚rstei cum ia drumul Occidentului, Ón timp ce v‚rstnicii nu mai au loc Ón aziluri ∫i cantine sociale.

Traian B„sescu, def„im‚nd etnia rom„ ∫i jurnalismul, prin blamarea unei reprezentante a sexului frumos, Ón timp ce aceasta Ó∫i efectua profesiunea de credin˛„, demonstreaz„ c„ nu are niciodat„ prea multe m„∫ti ∫i c„ adev„rata lui fa˛„ e trivial„ ∫i vulgar„. Avertismentul dat de forul suprem al combaterii discrimin„rii ∫i de Centrul Rom‚n de Pres„ arat„ c„ victoria pre∫edintelui a fost f„r„ ecou, din moment ce nu a putut primi laurii ∫i propaga ecoul.

Rom‚nia, o ˛ar„ tot mai s„rac„, Ón care pre∫edintele atac„ la baionet„ Parlamentul ∫i Guvernul, accentu‚nd haosul ∫i degringolada, nu-∫i poate reveni din _knockdown_ -ul alegerilor trecute.

P.S.D. a f„cut un apel la solidaritate multipartinic„ pentru Ómplinirea _target_ -ului comun: Óndep„rtarea de la Cotroceni a celui care a scufundat financiar flota Rom‚niei, a aceluia care a locuit Ón cl„diri somptuoase de protocol cu mult peste termenul-limit„ al chiriei, care a extins caracati˛a asfaltului de la ministeriatul s„u Ón transporturi p‚n„ la pre∫edin˛ia la care nu renun˛„ ∫i pe care o str‚nge cu Ónver∫unare la piept, sufoc‚ndu-∫i to˛i consilierii ∫i alia˛ii, care, r‚nd pe r‚nd, l-au p„r„sit, obosi˛i ∫i umili˛i.

Nestatornicia pre∫edintelui a rupt Alian˛a D.A., l-a transformat pe premierul T„riceanu din prieten Ón du∫man de necontestat, iar steagul rupt este cusut cu efortul lui Stolojan, care a Ónfiin˛at un partid preziden˛ial — P.L.D., Ón tentativa de a aglutina voturi Ón jurul P.D.-ului, anonimul, autistul ∫i Ónsinguratul partid al Parlamentului, renegat de toate celelalte partide politice. P.S.D. nu a ezitat nicio clip„ s„ declare c„ orice partid, chiar ∫i P.D., poate fi un partener de dialog, c„ sus˛ine un Guvern chiar minoritar, cum este cel al P.N.L., condi˛ia fiind deta∫area de amprenta malefic„, fratricid„ ∫i mar˛ial„ a lui Traian B„sescu, omul care a Ón∫elat Ón repetate r‚nduri poporul rom‚n ∫i care, prin acest referendum, a f„cut o nou„ dovad„ de veleitarism de pia˛„, de _keeper_ de voturi ieftine, ob˛inute prin z‚mbet ∫i m‚neci suflecate, fals ∫i omisiune, tr„dare ∫i batjocur„.

Rom‚nia are Ón fa˛„ un viitor european, umbrit de excentricit„˛ile ∫i capriciile actualului pre∫edinte, dar maturizarea Óntregii societ„˛i va anula definitiv astfel de prezen˛e negative pe frontispiciul politicii rom‚ne∫ti, pe care istoria le va uita, dup„ ce un timp le va consemna inutilitatea.

Prezenta declara˛ie are ca obiect strategia energetic„ a Rom‚niei privind mineritul din Bazinul Olteniei.

Dup„ cum se ∫tie, noua strategie energetic„ pe plan mondial acord„ o importan˛„ maxim„ extrac˛iei de c„rbune, resurs„ primordial„ pentru asigurarea independen˛ei energetice.

Rom‚nia are mari z„c„minte de c„rbune de foarte bun„ calitate, Ón multe bazine miniere.

Ca deputat de Mehedin˛i, m-am implicat Ón situa˛ia ap„rut„ la mina de c„rbune de la Baia Nou„, pentru a c„rei retehnologizare Guvernul a alocat la Ónceputul anului 2006 suma de 15 milioane de lei. Rezultatul a fost Óns„ c„ ace∫ti bani nu au fost investi˛i cum se cuvine; pu˛ul de min„ s-a surpat, provoc‚nd moartea a doi mineri.

Guvernul a dispus Ónchiderea minei, determin‚ndu-i pe mineri s„-∫i prezinte demisiile, cu promisiuni de salarii compensate.

Cercet‚nd situa˛ia aceasta cu consecin˛e tragice, am constatat c„ Ónchiderea minelor de la Anina, jude˛ul Cara∫-Severin, ∫i Baia Nou„, jude˛ul Mehedin˛i, constituie un grav atentat la siguran˛a statului, prin compromiterea bog„˛iei na˛ionale de energie de Ónalt„ calitate de care dispunem.

Œn timp ce ˛„ri ca Norvegia — pe care am vizitat-o recent —, China ∫i alte state au o strategie energetic„ bazat„ prioritar pe minerit, Óntocmind un program de eficientizare real„ a resurselor naturale, noi, dimpotriv„, Ónchidem mine ∫i ne batem joc de bog„˛iile pe care Rom‚nia le are.

M-am aflat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii 21—27 mai Ón jude˛ul pe care Ól reprezint Ón Parlament, respectiv jude˛ul Mehedin˛i.

De aici s-a pornit revolta minerilor Ómpotriva privatiz„rii anun˛ate de Guvern. Minele Ón care am intrat cu ocazia deplas„rii mele Ón teritoriu au fost Husnicioara ∫i Z„gujani, de unde s-a declan∫at greva.

Doresc s„ subliniez faptul c„ minerii sunt revolta˛i pentru c„ Societatea Na˛ional„ a Lignitului Oltenia (S.N.L.O.) — de care apar˛in minele din jude˛ele Mehedin˛i, Olt ∫i Gorj —, de∫i a avut o activitate cu un mare profit pe anul 2006 ∫i a adus un venit substan˛ial la bugetul statului, este propus„ pentru a fi transferat„ la A.V.A.S. ∫i privatizat„.

Este foarte adev„rat ceea ce a afirmat liderul lor de sindicat, c„ privatizarea acestor mine Ón aceste condi˛ii este un atentat la siguran˛a statului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Am urm„rit ce s-a Ónt‚mplat cu cele dou„ mine Ónchise, Anina ∫i Baia Nou„. Frauda ∫i neprofesionalismul se ascund Ón spatele acestor dou„ cazuri. Analiz‚nd situa˛ia minelor din Mehedin˛i, se impun urm„toarele Óntreb„ri care vor face obiectul viitoarei interpel„ri la adresa Guvernului:

— De ce s-a Ónchis zona de subteran a minei de la Husnicioara Ón anul 1993, bloc‚nd Ón galeriile ei utilaje ∫i echipamente de ultim„ genera˛ie, achizi˛ionate pe bani grei dup„ 1990? Ce s-a Ónt‚mplat cu cl„direa sediu al Serviciului tehnic de subteran, construit„ tot atunci? Acum pe locul vechii mine am g„sit un lan de porumb!

— Ce s-a Ónt‚mplat cu minele de la Pruni∫or ∫i Livezile? De ce s-au Ónchis aceste mine cu o calitate excep˛ional„ de c„rbune?

— Combinatul chimic de la Hal‚nga, care aprovizioneaz„ cu agent termic Combinatul de Ap„ Grea de la Turnu-Severin ∫i asigur„ c„ldura pentru ora∫, era p‚n„ acum dou„ luni aprovizionat 70% cu c„rbune din mina Husnicioara, iar restul de 30% din minele din Gorj. Acum acest 30% este aprovizionat din Serbia, cu costuri mult mai mari, fiind vorba de import ∫i transport auto.

Totodat„, am constatat, Ón activitatea de exploatare a minelor, o situa˛ie foarte ambigu„, care dureaz„ de ani de zile, ∫i anume exist„ zeci de societ„˛i-c„pu∫„ Ón spatele c„rora se afl„ mari interese, care au activit„˛i similare cu cele de stat.

Este foarte posibil ca motivul acestei inten˛ii de privatizare s„ fie tocmai aceste îc„pu∫e“ care se hr„nesc din banii bugetului ∫i aduc minerii Ón stare de subzisten˛„, cu consecin˛e dramatice. (A se vedea cei doi mineri care au murit Ón subteran, la 100 metri sub p„m‚nt, dup„ ce au lucrat 36 ore continuu, cu un salariu de 8 milioane pe lun„).

Ca urmare, problema adus„ Ón discu˛ie de sindicatele minelor din Bazinul Olteniei este real„. Minerii au dreptul s„-∫i expun„ opinia privind strategia minelor unde ei muncesc. Cum s„ nu-i intereseze modul Ón care se valorific„ resursele din subteran, pentru care ei Ó∫i risc„ via˛a?!

Oare este cunoscut„ la nivelul Guvernului situa˛ia minerilor care au fost victimele accidentelor din subteran? Oare cunoa∫te opinia public„ suma pe care familia minerilor strivi˛i Ón subteranul de la mina Baia Nou„, so˛ii ∫i 2 copii, au primit-o Ón urma accidentului?

Adev„rul este c„ trecerea la A.V.A.S. a activit„˛ii miniere din Bazinul Oltenia echivaleaz„ cu o schimbare ce poate duce la dezastrul mineritului. Œn ce const„ strategia na˛ional„ Ón acest domeniu? De ce se urm„re∫te v‚nzarea resurselor naturale, c‚nd activitatea societ„˛ii S.N.L.O. s-a dovedit profitabil„ pentru economia na˛ional„?

Minerii sus˛in un lucru foarte real: nu trebuie privatizate resursele acestei ˛„ri! Eventual poate fi privatizat sistemul de management.

V‚nzarea resurselor ˛„rii poate fi considerat„ o crim„ na˛ional„.

Oare ˛„ri importante, precum China sau orice alt„ ˛ar„ european„, care pun pe primul loc al strategiei energetice na˛ionale extrac˛ia de c„rbune, ∫i-ar permite vreodat„ s„-∫i v‚nd„ minele care le asigur„ independen˛a ca stat?

Speciali∫tii Ón minerit pe care i-am consultat consider„ c„ prioritar„ acum este stabilirea unei strategii na˛ionale viabile, c„reia s„-i fie subordonate solu˛iile multiple de salvare a sistemului energetic rom‚nesc.

Consider obligatoriu ca Guvernul s„ prezinte Parlamentului o strategie na˛ional„ energetic„ Ónchegat„, valabil„ ∫i eficient„, iar p‚n„ atunci s„ nu se fac„ niciun fel de privatizare Ón acest domeniu.

îŒncetinirea cre∫terii economice dup„ integrare“

Economia Rom‚niei nu cre∫te nici pe departe at‚t de mult cum ar fi fost normal dup„ momentul at‚t de prielnic al integr„rii. Mai mult, ea are un mers Ómpiedicat, nedemn de un membru al Uniunii Europene.

Multe ˛„ri modeste, cu economii Ón dezvoltare, din fostul bloc comunist au un ritm de cre∫tere al P.I.B.-ului de peste 10%: Azerbaidjan 30%, Kazahstan 25%, Armenia 11%, Georgia 10%, Belarus 10%. Chiar ∫i Moldova a avut un ritm de cre∫tere superior, de peste 8%.

Pre∫edintele ∫i Guvernul au beneficiat de stabilitatea economic„ construit„ Ón perioada guvern„rii socialdemocrate.

Demagogia ∫i populismul sunt, pentru ei, un mod de existen˛„. Rezultatele economiei sunt modeste. De cre∫terea economic„ modic„ se bucur„ un num„r restr‚ns de oameni.

Economia din Rom‚nia are o meteodependen˛„ cronic„, asem„n„toare economiilor bananiere. Iarna cu temperaturi ridicate a permis o cre∫tere important„ Ón construc˛ii, dar seceta se pare c„ va trage mult P.I.B.-ul Ónapoi, totodat„ _retail_ -ul (comer˛ul cu am„nuntul) a Ónregistrat o Óncetinire brusc„, un plus de doar 4,3% fa˛„ de o cre∫tere de 24% Ón 2006.

Derapajul deficitului de cont curent s-a accentuat, cresc‚nd cu 125% fa˛„ de primul trimestru al anului trecut, iar investi˛iile au sc„zut cu 25%.

Fenomenul Óncetinirii exporturilor ∫i cel al acceler„rii importurilor ridic„ mari probleme de stabilitate macroeconomic„. Reducerea Óncas„rilor din T.V.A., principalul contributor al bugetului, se poate traduce printr-o sc„dere a consumului, acesta fiind principalul motor de cre∫tere economic„ de p‚n„ acum.

Banii europeni nu mai vin, pentru c„ nu exist„ oameni competen˛i Ón posturile-cheie, cu putere de decizie, nu exist„ voin˛„ politic„, programe ∫i capacitate administrativ„. Œn schimb, Rom‚nia trebuie s„ pl„teasc„ la bugetul Uniunii Europene sume de ordinul miliardelor de euro.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 îAgita˛ia politic„ amenin˛„ performan˛ele fiscale ale unor ˛„ri est-europene precum Rom‚nia, Ungaria ∫i statele baltice“, a declarat Erik Bergof, economistul-∫ef al B„ncii Europene pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare (B.E.R.D.).

îVe∫tile bune pentru regiune nu sunt universale, Óntruc‚t agita˛ia politic„ submineaz„ performan˛ele fiscale Ón unele state. Rom‚nia, Ungaria ∫i fi„rile Baltice sunt considerate, Ón unanimitate, cele mai vulnerabile“, a ar„tat Berglof Ónaintea Óntrunirii anuale a B.E.R.D.

Œn aceste condi˛ii, se pare c„ vom avea, Ón 2007, o cre∫tere economic„ sub 5%. De reducerea decalajelor fa˛„ de Uniunea European„ nici nu poate fi vorba.

Conform unui studiu al B„ncii Mondiale, dac„ nimic nu se va schimba, Rom‚nia ar putea atinge nivelul mediu actual al Uniunii Europene Ón 80 de ani.

Dezordinea din via˛a politic„ se reg„se∫te indubitabil ∫i Ón situa˛ia economic„, Ón nivelul de trai al oamenilor, Ón speran˛a lor.

Chiar dac„ au votul poporului, conduc„torii trebuie s„ dea dovad„ de cultur„ politic„, educa˛ie ∫i bun-sim˛. Dac„ aleg„torii nu au ˛inut cont de aceste valori c‚nd au votat, atunci ei sunt responsabili de evolu˛ia viitoare a societ„˛ii. Societatea prezent„ nu este doar rodul muncii popula˛iei active. Respectul fa˛„ de p„rin˛i ∫i grija fa˛„ de copii trebuie s„ fie o lumin„ c„l„uzitoare.

îGuvernan˛ii, departe de realitate“

V‚nzoleala politic„ din ultima perioad„ a scurtcircuitat firul dintre guvernan˛i ∫i popor. Via˛a, existen˛a s-au derulat Ón virtutea iner˛iei. Cet„˛enii au tr„it doar datorit„ instinctului puternic de supravie˛uire. O perioad„ tulbure, Ón care bun„starea a fost trecut„ pe ultimele locuri ale proiectelor politice ∫i guvernamentale. Pensionarii m„r∫„luiesc pe str„zi, avertiz‚nd conducerea ˛„rii c„ au ajuns s„ moar„ de foame Ón case, c„ nu mai au bani s„-∫i cumpere medicamente ∫i c„ nu mai au Óncredere Ón politica de protec˛ie social„. Tinerii se Ómbulzesc la punctele de trecere a frontierei, pentru a porni pribegia prin Europa, Ón c„utarea unei vie˛i mai bune. fi„ranii sunt r„v„∫i˛i de normele europene, de birocra˛ie, de accize ∫i, iat„, acum ∫i de secet„. Marile companii anun˛„ c„ pre˛urile la utilit„˛i vor s„ri din nou. Trenul a devenit, dintr-un banal mijloc de c„l„torie, unul de lux.

Tr„im Óntr-o jungl„ social„ pe care, din p„cate, Guvernul ∫i clasa politic„ nu sunt capabile s„ o Ónl„ture. Imprevizibilitatea Ón politica rom‚neasc„ a devenit un element de baz„. Cei Óndritui˛i s„ aduc„ pacea social„ nu o mai pot face. Deja s-au pierdut Ón c‚mpia discursurilor sterile, Ón demagogie, iar ˛ara a devenit alergic„ la subiecte de teorie.

Poporul are nevoie de sprijin concret. Rom‚nii vor o via˛„ mai bun„. Locuri de munc„, salarii bune, locuin˛e ∫i siguran˛a zilei de m‚ine. Aceasta ar trebui s„ fie preocuparea central„ a celor afla˛i la putere.

îPriorit„˛ile cet„˛eanului-pre∫edinte, priorit„˛ile lui Dumnezeu!“

Motto:

îPoporul rom‚n a exprimat voin˛a lui Dumnezeu pe 19 mai“ — Traian B„sescu

Œn vacan˛a preziden˛ial„ ce i-a fost impus„, Traian B„sescu a avut, se pare, ceva mai mult timp ∫i pentru Ónnoirea registrului tactic de aplicare, f„r„ mil„, a strategiei sale de distrugere a partidelor politice neprietene.

Recidiv‚nd Ón practica blasfemic„ de compromitere a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, el s-a folosit de prezen˛a sa la Sf‚nta Slujb„ a Rusaliilor de la Catedrala Metropolitan„ a Ardealului, pentru a-∫i pune revela˛iile politice pe seama lui Dumnezeu, impun‚nd, Ón acest fel, agenda sa proprie partidelor chemate la ordine la Cotroceni, c„ci de consult„ri, Ómpotriva voin˛ei lui Dumnezeu, nu mai poate fi vorba.

Ame˛it de rezultatele n„ucitoare ale unui referendum fraudat, Traian B„sescu are convingerea intim„ c„ a fost gra˛iat de demitere pentru a se putea proclama Ómp„rat.

îAplaudacii“ din elita societ„˛ii civile s-au ∫i gr„bit s„ lini∫teasc„ poporul, cum c„ declara˛ia celui care se vrea rege la Cotroceni ar apar˛ine unei alte epoci, cobor‚nd din tradi˛ia voievozilor fi„rii Rom‚ne∫ti ∫i ai Moldovei, care se declarau domni prin voin˛a divin„.

Este bine s„ le Ómprosp„t„m memoria celor care vor s„ repete gre∫elile istoriei, c„ ∫i Ón genealogia politic„ a lui Nicolae Ceau∫escu au fost urca˛i to˛i domnitorii legendari ai neamului, iar îme∫ter, c‚rmaciul“ a sf‚r∫it strivit de povara lor.

Transformarea de c„tre Traian B„sescu a Bisericii Ortodoxe na˛ionale Ón chibi˛ electoral Ól a∫az„ pe acesta nu la dreapta Tat„lui Ceresc, ci la dreapta Ciobanului din politica rom‚neasc„, adic„ exact pe acea extrem„ a e∫ichierului politic unde orice Curte Constitu˛ional„ a unui stat de drept ar opera cu m„surile de ecarisaj necesare eradic„rii pericolelor extremiste.

Falia profund„, de netrecut, dintre Traian B„sescu ∫i partidele politice, sursa constitu˛ional„ a democra˛iei, a fost, oare chiar involuntar exprimat„ de acesta (?!), prin crezul ce l-a rostit Ón Catedrala Metropolitan„ a Ardealului, potrivit c„ruia el: îtrebuie s„ v„ servesc (n.n. pe voi, rom‚nii) at‚t timp c‚t sunt pe p„m‚nt“, Ón schimb, Óns„, î(...) Politicienii trebuie s„ deserveasc„ poporul (...)“ (n.n. Adic„ s„-i aduc„ deservicii?!). _Errare veritas oratio!_ Sau, altfel, pe rom‚ne∫te spus, B„sescu doar din gre∫eal„ spune adev„rul!

La ce tratament se pot a∫tepta partidele politice parlamentare convocate la ordine la Cotroceni? Pe acolo s-au perindat mai mult instrumentele de for˛„ ale puterii, serviciile secrete, parchetele ∫i Ónaltele autorit„˛i ale magistraturilor supreme, pe care pre∫edintele-juc„tor le-a confiscat, setos fiind de putere ∫i m„cinat de ambi˛ii autoritare?! Care dintre liderii de partide se va consulta cu B„sescu, adul‚ndu-l cu: îS„ tr„i˛i, am Ón˛eles! Mai ave˛i ceva de ordonat?“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Dac„ un asemenea scenariu devine realitate, proverbul îCapul plecat sabia nu-l taie“ nu se va adeveri. Partidele care vor da crezare bunelor inten˛ii ale priorit„˛ilor preziden˛iale de inspira˛ie divin„, cu excep˛ia Partidului Democrat, Ó∫i asum„ riscul de a fi crunt umilite, dac„ nu m„turate, la proximele alegeri, de pe scena politic„ parlamentar„.

Nu sunt pu˛ini politicienii care au orgolii pe care ∫i le doresc Ómplinite peste interesele propriilor partide, pe care le-ar sacrifica oric‚nd Ón schimbul fotoliilor din Palatul Victoria. Ru∫ine lor, c„ci fi„rii nu-i va fi mai bine!

Propaganda pus„ Ón serviciul actualului ∫ef al statului (pe ale cui parale oare?!) este o propagand„ periculoas„, ale c„rei ˛inte vizeaz„ o sus˛inere public„ Ómpotriva principiilor constitu˛ionale privind separa˛ia puterilor ∫i rolul de mediator al pre∫edintelui Rom‚niei.

Este regretabil c„, Ón aproape dou„ decenii, Ón Rom‚nia nu a fost posibil„ afirmarea unei clase politice care s„ impun„ respect ∫i al c„rui cuv‚nt s„ inspire Óncredere.

Vidul de con∫tiin˛„ politic„ na˛ional„ este tentant pentru planurile de m„rire populist-autoritare ale veneticilor politici, oricare ar fi ei.

De aceea, lu‚nd seama c„ vom fi chema˛i Ón ceruri pentru a da seama de faptele noastre de pe p„m‚nt, s„ spunem îNu!“ celor de teapa lui Rasputin sau a lui Petrache Lupu de la Maglavit care, Ón nem„surata lor ∫arlatanie, Ól coboar„ pe Dumnezeu pe p„m‚nt, pentru a-l amesteca Ón politic„ ∫i Ón interesele personale.

P„catul a fost s„v‚r∫it de S„rb„toarea Rusaliilor.

P„catul a fost s„v‚r∫it Ón Catedrala Metropolitan„ a Ardealului, Œnt‚iveghetoarea la salvarea credin˛ei ∫i fiin˛ei na˛ionale a rom‚nilor din fostul Principat Autonom al Transilvaniei, amenin˛a˛i cu dezna˛ionalizarea, Ón lungile decenii de robie ∫i suferin˛„ impuse de dualismul austroungar.

Dumnezeu va alege ∫i va da m„sura p„catului. Cu Dumnezeu Ónainte, cet„˛ene pre∫edinte!

îRom‚nia postreferendum, Óncotro?“

Referendumul a trecut, dar se pare c„ nu s-a sf‚r∫it ∫i campania electoral„. Poporul rom‚n se Óntreab„, normal, ce facem Ón continuare, sper‚nd c„ politicienii vor g„si o cale de a dep„∫i divergen˛ele dintre ei. Electoratul a Ón˛eles c„ dac„ vom continua acest r„zboi politic interesele europene ale Rom‚niei vor fi sacrificate.

Œn ultimul timp, agenda politic„ s-a suprapus nepermis de mult peste agenda public„. Problemele comune tuturor rom‚nilor, care le influen˛eaz„ negativ via˛a, au fost trecute Ón plan secundar, Ón prim-plan fiind impuse teme ca: referendumul, votul uninominal, modificarea Constitu˛iei ∫i îmajorit„˛ile transparente“.

Agenda public„ se refer„ Óns„ la lucruri stringente, pentru care poporul a∫teapt„ solu˛ii. Principalele griji ale oamenilor sunt nivelul de trai, salariile ∫i pensiile mici, boala ∫i ∫omajul. Cu aceste temeri au tr„it rom‚nii ∫i Ónainte, ∫i dup„ referendumul na˛ional pentru demiterea pre∫edintelui. De doi ani ∫i jum„tate nu exist„ discurs public care s„ nu insereze teme ca reforma Ón educa˛ie, Ón s„n„tate sau Ón justi˛ie, Óns„ problemele au r„mas acelea∫i...

Realitatea este c„ infrastructura ∫colar„ este tot precar„, cursurile se desf„∫oar„ Ón unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt neautorizate din punct de vedere sanitar, materialele didactice sunt un lux, Ón timp ce grija ministerului de resort este conectarea la re˛eaua de Internet. Probabil c„ domnul ministru se g‚nde∫te c„ Internetul va rezolva ∫i problema violen˛ei fizice ∫i verbale din ∫coli.

Cozile sunt acelea∫i Ón policlinici, medicamentele gratuite ∫i compensate, dar ∫i cele pentru boli cronice sunt ob˛inute dup„ un adev„rat tur de for˛„ la farmacii, ca s„ nu mai vorbim despre condi˛iile din spitale.

Œn timp ce guvernan˛ii se bat Ón piept cu strategii de reformare a sistemului sanitar, oamenii descoper„ c„ dac„ nu au avut continuitate Ón munc„ Ón ultimii cinci ani ∫i-au pierdut ∫i calitatea de asigurat.

Agricultura a fost l„sat„ la voia sor˛ii ∫i a condi˛iilor meteorologice, iar despre lipsa sistemelor de iriga˛ii s-a pomenit doar c‚nd factorii responsabili din minister au descoperit c„ instala˛ia de aer condi˛ionat nu mai f„cea fa˛„ la temperaturile ridicate.

Strategia postaderare, strategia fiscal„ ∫i strategia energetic„, fondurile europene care trebuie absorbite, bugetul ∫i Ómp„r˛irea sa echitabil„ sunt tot subiecte de seminarii na˛ionale, regionale, care Ónt„resc doar capacitatea administrativ„ a autorit„˛ilor, dar care nu se resimt Ón via˛a de zi cu zi a rom‚nilor.

S-a tot spus c„ economia rom‚neasc„ nu a avut de suferit de pe urma blocajului institu˛ional provocat de agenda politic„. Totu∫i, nu sl„biciunile economiei duc la ineficien˛a statului, ci, din contr„, sl„biciunile statului rom‚nesc, prin institu˛ii ∫i reguli, fr‚neaz„ considerabil dezvoltarea economic„, chiar ∫i prin Óndep„rtarea investitorilor str„ini.

Priorit„˛i ale Rom‚niei trebuie s„ fie deopotriv„ ∫i cre∫terea integrit„˛ii publice, prin prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, combaterea conflictelor de interese, consolidarea liberei concuren˛e ∫i cre∫terea transparen˛ei, ∫i nu legitimarea clientelismului, prin contracte ∫i comisioane.

Rom‚nii mai ∫tiu un lucru: solu˛ia acestor puncte comune majorit„˛ii nu sunt alegerile anticipate, care ar bulversa toate institu˛iile, de la ministere ∫i autorit„˛i p‚n„ la consilii jude˛ene ∫i prim„rii. O campanie electoral„ prelungit„ poate fi un cancer al democra˛iei rom‚ne∫ti, f„r„ a descoperi ∫i r„spunsul la Óntrebarea: îRom‚nia, Óncotro?“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

îReferendumul, ca un panaceu“

Œn Ónt‚lnirile publice, c‚t ∫i la televiziunile obediente, s-a f„cut Ón campania pentru referendum mult„ demagogie pe marginea marilor teme de importan˛„ na˛ional„.

Este drept, pre∫edintele suspendat formula doar vag ∫i cu accente populiste unele obiective care preocup„ na˛iunea, iar armata sa de îaplaudaci“ Ó∫i d„dea acceptul prin strig„te, uneori isterice, despre fiecare enun˛ prezentat celor adu∫i cu autocarele din toate zonele s„-l asculte ∫i s„-l aprobe.

La referendum Óns„ s-a r„spuns doar la o singur„ Óntrebare: dac„ s„ fie sau nu demis pre∫edintele.

Acum, Ón acela∫i stil f„˛arnic, se spune, mai ales de c„tre agitatorul-∫ef Emil Boc, c„ toate problemele mari ale campaniei au primit r„spunsul cuvenit. Printr-o manevr„ evident nefireasc„ se extrapoleaz„ c„ îNu“-ul acordat pre∫edintelui Ónseamn„ r„spuns afirmativ, ca un panaceu la toate temele abordate Ón perioada de suspendare.

Œn parantez„ fie spus, unele probleme care au f„cut obiectul campaniei nu au paternitate P.D.-ist„ sau preziden˛ial„. Se ∫tie, de exemplu, c„ ini˛iativa privind votul unic este crea˛ia altor forma˛iuni politice, c„ P.S.D. are preg„tit un proiect de lege Ón acest scop, c„ nici anticorup˛ia nu este rezultatul unor preocup„ri exclusive ale P.D. ∫i ale ministrului de resort sprijinit de acesta.

Dimpotriv„, constat„m acum c„ agen˛iile interna˛ionale vorbesc Ón continuare de corup˛ie mare Ón Rom‚nia, de rezultatele slabe Ón lupta Ómpotriva acesteia, de ritmul lent al adopt„rii legisla˛iei specifice (se remarc„ pozitiv doar Legea A.N.I., care, ca o ironie, a fost aprobat„ dup„ plecarea fostului ministru de la justi˛ie).

Sunt, toate acestea, semne c„ se trateaz„ Ón mod u∫uratic ∫i ignorant problemele cu adev„rat mari ∫i importante, c„ nu s-a reu∫it ie∫irea din criza politic„ declan∫at„ odat„ cu intrarea noastr„ Ón U.E., c„ nu sunt la conducerea ˛„rii oamenii care s„ aib„ solu˛ii adecvate momentului ∫i motivarea de a le pune Ón practic„.

îMult„ s„n„tate familiei dumneavoastr„!“

Nu este pentru prima dat„ c‚nd, de la aceast„ tribun„, Óncerc s„ trag un semnal de alarm„ privitor la starea de s„n„tate a Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei. Nu este pentru prima dat„, ∫i nici pentru ultima, c‚nd Óncerc s„-l sensibilizez pe ministrul Eugen Nicol„escu Ón ceea ce prive∫te alocarea de fonduri pentru structurile pe care le coordoneaz„, dar sper c„ va fi pentru ultima dat„ c‚nd semnalul meu nu va fi luat Ón seam„.

Domnule ministru, a˛i declarat Ón nenum„rate r‚nduri c„ sistemul s„n„t„˛ii a intrat Óntr-un proces de restructurare, reorganizare ∫i modernizare. P‚n„ acum, Óns„, nu am putut observa dec‚t procesul de restructurare a fondurilor destinate unit„˛ilor spitalice∫ti, proces de restructurare ce Ónseamn„ reducerea acestor fonduri p‚n„ la inexisten˛a lor.

Am f„cut unele referiri Ón declara˛iile mele anterioare despre lipsa finan˛„rii pentru centrele SMURD Ónfiin˛ate Ón toat„ ˛ara, pentru plata unor salarii decente at‚t medicilor, c‚t ∫i asisten˛ilor, care, Ón disperare de cauz„, au Ónceput migra˛ia c„tre ˛„rile vestice, unde c‚∫tig„ Óntr-o zi c‚t Ón Rom‚nia Óntr-o lun„, pentru finalizarea unor blocuri A.N.L. pentru medicii din sistem ∫i chiar pentru hrana pacien˛ilor din spitale.

Am vorbit despre lipsa dot„rilor din spitale, at‚t de necesare unui act medical de calitate, despre lipsa finan˛„rii serviciilor de ambulan˛„, dar ast„zi am s„ m„ refer la un fapt mult mai grav: la lipsa de interes de care a dat dovad„ ministrul Nicol„escu atunci c‚nd a aprobat bugetul pe anul 2007 al centrelor de transfuzie sangvin„.

Unitatea de profil din Ia∫i, la care voi face referire, nu este singura din ˛ar„ Ón aceast„ situa˛ie. C‚nd am pomenit despre lipsa de interes a ministrului s„n„t„˛ii ∫i familiei m-am referit la acordarea de fonduri zero, da, stima˛i colegi, îzero“ pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi, dezinfectan˛i pentru Centrul Regional de Transfuzie Sangvin„ Ia∫i.

Conform acestui buget aprobat, dup„ cum v„ spuneam, Centrul de Transfuzii ar trebui s„-∫i Ónceteze activitatea, deoarece lipsa banilor pentru reactivi nu permite efectuarea de analize ale s‚ngelui donatorilor, de prelucrare a s‚ngelui Ón derivate sangvine labile.

Œn plus, lipsa fondurilor pentru dezinfectan˛i presupune Óntreruperea activit„˛ii pe motiv de neÓntrunire a condi˛iilor stricte de igien„ ∫i cur„˛enie invocate de legisla˛ia Ón domeniu. Dar bugetul anului Ón curs prevede fonduri tot îzero“ ∫i la Capitolul îProtec˛ia muncii ∫i preg„tire profesional„“, cu alte cuvinte, aceea∫i Ónchidere a centrului de transfuzii pe motiv de neÓndeplinire a criteriilor de securitate a muncii.

V„ amintesc c„ ministrul Nicol„escu a declarat presei c„ pune un accent deosebit pe preg„tirea profesional„ a angaja˛ilor din sistemul s„n„t„˛ii. Este de Ón˛eles c„ cei care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón centrele de transfuzii nu fac parte din sistemul amintit.

Domnule ministru, m„ rog la Dumnezeu ca dumneavoastr„ sau ceilal˛i membri ai familiei dumneavoastr„ s„ nu ave˛i nevoie de vreo transfuzie de s‚nge, dar nu pot s„ trec cu vederea faptul c„ sistemul respectiv are nevoie de o îtransfuzie de bani“, bani pe care ministerul pe care Ól coordona˛i Ói de˛ine, dar care sunt folosi˛i pentru programul de verificare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei, adic„ sunt arunca˛i pe apa s‚mbetei. Nu crede˛i c„ s-a ajuns Ón punctul Ón care ∫i dumneavoastr„ ar trebui s„ pune˛i accentul pe s„n„tatea popula˛iei, prin finan˛area acestor activit„˛i?!

Ieri C„lin Popescu-T„riceanu anun˛a introducerea unei ordonan˛e de urgen˛„ pentru desecretizarea arhivelor Partidului Comunist Rom‚n.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Aceast„ ini˛iativ„ se Ónscrie cu succes Ón Óncerc„rile politicianiste ∫i inutile ale lui T„riceanu de a aduna puncte electorale. Doresc s„ Ói aduc aminte domnului prim-ministru faptul c„ eu personal am depus o propunere legislativ„ care urm„rea desecretizarea arhivelor P.C.R., U.T.C., at‚t la nivel central, c‚t ∫i local.

Mai mult, Ón expunerea de motive, explicam faptul c„ o eventual„ Lege a lustra˛iei nu ar fi putut avea efectele dorite f„r„ a avea acces la aceste arhive. Cu toate acestea, Guvernul a dat aviz negativ acestei propuneri legislative.

Introducerea cotei unice de impozitare a fost sus˛inut„ de domnul Ionu˛ Popescu ∫i de subsemnatul. De asemenea, sunt ini˛iator al unor propuneri legislative pentru simplificarea ob˛inerii cazierului fiscal ∫i a cazierului judiciar, diminuarea contribu˛iilor la asigur„rile sociale cu 10%, de la 49,5% la 39,5%, Ónfiin˛area biroului unic de depunere a tuturor obliga˛iilor declarative ale persoanelor fizice sau juridice c„tre stat.

Din p„cate, demersul lui C„lin Popescu-T„riceanu ne confirm„ faptul c„ prioritatea sa num„rul unu este aceea de a-∫i p„stra fotoliul de prim-ministru ∫i de a lucra la imaginea sa ∫i a Guvernului pe care Ól conduce, chiar dac„... se inspir„ din alte ini˛iative legislative.

## **Doamna Daniela Popa:**

Cu aceasta, Óncheiem ∫edin˛a consacrat„ acestor declara˛ii.

La ora 10,00 se reia ∫edin˛a Ón plen, cu problemele Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci pentru a relua lucr„rile. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„, din totalul celor 327 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 168. Sunt absen˛i 159, din care 38 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œn continuare, urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele Ónregistrate pe ordinea de zi.

V„ informez c„ la ora 12,30 va avea loc votul final.

Œnainte de a intra Ón dezbaterea proiectelor de lege, v„ anun˛ urm„toarele: domnul Mihai Nicolae T„n„sescu, ales deputat Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 3 Arge∫, renun˛„ la aceast„ calitate Óncep‚nd cu data de ast„zi,

29 mai 2007, motivat de numirea sa ca reprezentant al Rom‚niei la Fondul Monetar Interna˛ional, func˛ie incompatibil„ cu calitatea de parlamentar.

Potrivit prevederilor art. 209 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Óntreb dac„ domnul deputat st„ruie Ón demisie.

Domnul deputat st„ruie Ón demisie ∫i este deja la locul de munc„.

Lu‚nd act de cererea de demisie a domnului deputat, declar vacant locul respectiv de parlamentar.

La punctul 2 de pe ordinea de zi avem Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ acest proiect? Nu. Comisia?

Domnul deputat Dan Radu Ru∫anu, din partea comisiei. V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prezentul act normativ vizeaz„, Ón principal, urm„toarele: instituirea unor m„suri de natur„ s„ asigure Ónt„rirea autorit„˛ii ∫i autonomiei Cur˛ii de Conturi Ón ceea ce prive∫te controlul asupra modului de formare, de administrare ∫i Óntre˛inere a structurilor financiare ale statului ∫i ale sectorului public; consolidarea independen˛ei din punct de vedere financiar a Cur˛ii; dezvoltarea activit„˛ii de audit extern ∫i, Ón special, a auditului performan˛ei, pentru care plenul Cur˛ii de Conturi stabile∫te norme proprii, conform standardelor interna˛ionale de audit, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, reglementarea solu˛ion„rii, pe cale administrativ„, a unor categorii de probleme rezultate din activitatea de audit extern, altele dec‚t litigiile preluate de instan˛ele judec„tore∫ti.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice ∫i a fost adoptat„ de Comisia pentru buget, finan˛e a Camerei Deputa˛ilor cu un num„r de 23 de voturi din 23 prezen˛i.

Amendamentele sunt prev„zute Ón anex„, drept pentru care v„ propunem adoptarea prezentului act normativ. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 De la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. Punctele 11 la 20? Adoptate. Punctele 21 la 30? Adoptate. Punctele 31 la 40? Adoptate. Punctele 41 la 50? Adoptate. Punctele 51 la 60? Adoptate. Punctele 61 la 71? Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 3, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport ∫i raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ acest proiect? V„ rog, domnul secretar de stat Horia Irimia.

## **Domnul Horia Irimia** _— secretar de stat Ón Ministerul_

_Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Domeniul de reglementare al Ordonan˛ei nr. 20/1994 vizeaz„ m„suri pentru reducerea riscului seismic, ∫i proiectul nostru legislativ de modificare a acestei ordonan˛e este determinat de faptul c„, Ón perioada de aplicare a acestei ordonan˛ei ∫i de realizare efectiv„ a ac˛iunilor prev„zute de aceasta s-au Ónt‚mpinat serioase dificult„˛i, ∫i proiectul nostru propune, Ón primul r‚nd, Ónt„rirea competen˛elor autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón ceea ce prive∫te aplicarea prevederilor ordonan˛ei, iar Ón al doilea r‚nd, instituirea, Ón mod expres, a obliga˛iei oric„rui de˛in„tor de construc˛ii afectate de a permite intrarea Ón vederea efectu„rii lucr„rilor necesare de expertizare, proiectare ∫i execu˛ie.

V„ rog s„ adopta˛i aceast„ prevedere legislativ„ pentru a putea s„ continu„m programul Ón acest important domeniu.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia?

V„ rog, domnule deputat.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, avem toate avizele de la Consiliul Legislativ, Comisia juridic„, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Comisia, Ón ∫edin˛a din 22 mai, a analizat aceast„ propunere. A fost cu 26 de voturi aprobat„.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Avem o eroare, domnule pre∫edinte, la pagina 12 din raportul comisiei, num„rul curent 17, lit. f), r‚ndul 6, dup„ cuv‚ntul îrevin“ se introduce cuv‚ntul îprivind“.

Am Ón˛eles, v„ mul˛umesc foarte mult. O s„ discut„m c‚nd ajungem la punctul respectiv.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins. Œn˛eleg c„ nu se sus˛ine.

De la 11 la 20? Lu‚nd Ón considerare, sigur, rectificarea de ordin material pe care a f„cut-o comisia? Œn˛eleg c„ nu sunt obiec˛ii nici la aceea, nici la punctele din raport.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul r„m‚ne la vot final.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 279 din 21.04.2003.

Legea are caracter organic; raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Ini˛iatorul, domnul senator Marius Marinescu, v„ rog.

## **Domnul Marius Marinescu** _— senator_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Prin aceast„ ini˛iativ„, noi, ini˛iatorii, am dorit s„ elimin„m incompatibilit„˛ile dintre calitatea de parlamentar european ∫i func˛iile de demnitate public„ din Rom‚nia.

Acest lucru l-a f„cut Guvernul Rom‚niei, l-a reglementat, ∫i a∫a c„ aceast„ ini˛iativ„ nu mai are obiect ∫i sunt ∫i eu de acord cu respingerea ei. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œn˛eleg c„ respingerea este de natur„ tehnic„, ca urmare a faptului c„ o reglementare a r„mas f„r„ obiect. Presupun c„ ∫i comisia Ó∫i p„streaz„ puntul de vedere. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Atunci propunerea de respingere r„m‚ne la vot final. Salut„m ∫i prezen˛a reprezentantului Cur˛ii Constitu˛ionale printre noi.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2006 privind unele m„suri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? V„ rog.

## **Doamna Peter Zsuzsanna** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Bun„ ziua!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt Peter Zsuzsanna, secretar de stat la Ministerul Justi˛iei.

Œn cursul procesului de armonizare a legisla˛iei rom‚ne cu acquis-ul comunitar, au fost preluate Ón dreptul intern o serie de prevederi ale unor regulamente comunitare pentru a face posibil„ anterior ader„rii aplicarea anumitor componente ale acquis-ului comunitar ∫i pentru a fi creat cadrul institu˛ional care s„ asigure o coerent„ implementare de la data la care Rom‚nia devine stat membru.

Astfel, se subliniaz„ necesitatea modific„rii ori a abrog„rii, Ón tot sau Ón parte, a actelor normative care dubleaz„ provederile regulamentelor, le Óncalc„ sau adaug„ la acestea.

Ministerul Justi˛iei sus˛ine raportul Comisiei juridice. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Comisia? Œ∫i men˛ine raportul, Ón˛eleg. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale?

V„ rog frumos, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum se ∫tie, regulamentele comunitare dispun de aplicabilitate direct„, conform art. 249 din Tratatul privind Comunitatea European„.

Este clar c„, prin adoptarea acestei ordonan˛e de urgen˛„, Rom‚nia Ó∫i respect„ obliga˛ia de loialitate pe care o determin„ art. 10 din Tratatul deja amintit, Ón calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Œn consecin˛„, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine acest proiect de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. Nu exist„ amendamente respinse.

De la 1 la 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. Punctele 11 la 20? Adoptate. Punctele 21 la 30? Adoptate.

Punctele 31 la 34, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridic„. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„?

V„ rog frumos, domnule secretar de stat.

## **Domnul Victor Giosan** _— secretar de stat_

_la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Adoptarea prezentei legi este o component„ important„ a reformei administra˛iei publice, parte a criteriului politic de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Prezenta lege se circumscrie principiilor ∫i cerin˛elor incluse Ón procedurile de evaluare a impactului reglement„rilor existente Ón Uniunea European„.

Principalele modific„ri pe care prezentul proiect de lege le aduce Legii nr. 24/2000 sunt:

— stabilirea principiilor de baz„ ale activit„˛ii de elaborare legislativ„, ˛in‚nd cont de faptul c„ elaborarea actelor normative cu impact asupra domeniilor social, economic, mediu, asupra bugetului consolidat trebuie s„ se realizeze pe baza politicilor publice aprobate de Guvern sau Parlament;

— definirea evalu„rii preliminare a impactului;

— stabilirea cadrului evalu„rii preliminare a impactului Ón privin˛a activit„˛ilor ∫i procedurilor de urmat, privitor la actele normative;

— Ómbun„t„˛irea mecanismelor de colaborare dintre Guvern ∫i Parlament Ón definirea politicilor publice;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 — definirea evalu„rii preliminare a impactului actelor normative ∫i eviden˛ierea regulilor ce trebuie avute Ón vedere la elaborarea instrumentelor de prezentare ∫i motivare.

Œn aceste condi˛ii, vreau s„ subliniez, Ónc„ o dat„, c„ prezentele modific„ri adapteaz„ ∫i modernizeaz„ legisla˛ia Rom‚niei la cerin˛ele politicii Uniunii Europene Ón ceea ce se nume∫te Ómbun„t„˛irea reglement„rii ∫i rug„mintea Guvernului este ca aceast„ lege s„ fie adoptat„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Florin Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„, a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat favorabil.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ˛in‚nd cont de avizele pe care le-a primit de la celelalte comisii care au fost abilitate pentru dezbateri, pentru avizare, propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ la Senat.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul reglement„rii, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 93/1997 privind declararea ca erou-martir a lui Liviu Cornel Babe∫.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridic„. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu.

Comisia, v„ rog, domnule deputat Iordache.

Guvernul, prin adresa nr. 1.610, sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„, a adoptat acest proiect de lege.

Comisia parlamentar„ a revolu˛ionarilor din decembrie 1989, sesizat„ pentru avizare, a trimis un aviz favorabil.

f n‚nd cont de toate acestea, Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, cu unanimitate de voturi, se

propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege, care, Ón raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii...

Domnul deputat Gabor, ave˛i cuv‚ntul la dezbateri generale.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn calitate de deputat de Bra∫ov m„ simt dator s„ spun c‚teva cuvinte Ón sus˛inerea acestui proiect legislativ.

Liviu Babe∫ a fost unul dintre rom‚nii care au dat semnalul de lupt„ Ómpotriva regimului comunist.

Œn ziua de 2 martie 1989, pe o p‚rtie din Poiana Bra∫ov, purt‚nd Ón m‚n„ o pancart„ Ón care Óndemna la lupt„ Ómpotriva regimului comunist, acest erou ∫i-a dat foc, cobor‚nd pe schiuri, ˛in‚nd pancarta sus.

Cred c„ ast„zi, prin votul nostru, noi nu facem altceva dec‚t s„ Ói fim recunosc„tori acestui om, acestui erou.

De aceea, v„ rog s„ binevoi˛i ca, la vot final, s„ vota˛i pentru adoptarea acestui proiect legislativ. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Nu exist„ dezbateri pe articole.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 8, Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultur„. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul, domnul senator Marinescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Prin aceast„ propunere legislativ„ dorim transparentizarea procesului de privatizare. Mai sunt aproximativ 1.200 de societ„˛i de privatizat ∫i statul trebuie s„ ob˛in„ c‚t mai mul˛i bani la buget.

Aceast„ propunere are ∫i o excep˛ie, contractele care privesc siguran˛a na˛ional„, reglementate de art. 12 din lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 f n s„ mul˛umesc colegilor de la Comisia pentru cultur„ c„ au sus˛inut aceast„ idee.

A fost adoptat„ de Senat, are punct de vedere favorabil de la Guvern ∫i v„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„ anticipat.

V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat posibilitatea s„ vorbesc f„r„ s„ m„ cenzura˛i.

Scopul prezentului act normativ este de a asigura func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciarelor un sistem de salarizare motivant, Ón concordan˛„ cu nivelul ∫i complexitatea atribu˛iilor acestei categorii de personal.

Sus˛inem raportul Comisiei pentru munc„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, stima˛i colegi.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Probabil a˛i c„p„tat obiceiuri proaste de la Senat, c„ aici nu se cenzureaz„! Din partea comisiei, domnul deputat Fr‚ncu.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 16.04.2007, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

Proiectul de lege a fost dezb„tut Ón ∫edin˛a comisiei din ziua de 22.05.2007, ∫i au participat la ∫edin˛„ domnii Virgil ™tefan Ni˛ulescu, secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor, iar Ón calitate de ini˛iator, domnul senator Marius Marinescu.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 16 deputa˛i din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul votului.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ propune aprobarea Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin prezenta ordonan˛„ se stabile∫te un sistem de salarizare propriu sistemului penitenciar.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna secretar de stat. Comisia? Œ∫i men˛ine puntul de vedere. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de lege privind atribuirea unei locuin˛e celui mai t‚n„r veteran de r„zboi, erou al Armatei Rom‚ne, decorat cu patru medalii de r„zboi ∫i supravie˛uitor al unui lag„r nazist.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„ s„ sus˛in„ proiectul? Ini˛iatorul nu dore∫te s„ sus˛in„ proiectul.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Fenechiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ cu Proiectul de lege privind atribuirea unei locuin˛e celui mai t‚n„r veteran de r„zboi, erou al Armatei Rom‚ne, decorat cu patru medalii de r„zboi ∫i supravie˛uitor al unui lag„r nazist.

Senatul adoptase proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 16.04.2007.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate de ini˛iatori ∫i situa˛ia locativ„ deosebit de grea, precum ∫i meritele militare avute de aceast„ persoan„, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a propus dezbaterea ∫i adoptarea acestui proiect de lege.

A∫ vrea s„ fac o corectur„ Ón titlul legii, prezentat„ Ón raportul comisiei. Exist„ o eroare material„: sintagma îgeneral Ón rezerv„“ ar trebui Ónlocuit„ cu îgeneralului Ón rezerv„“.

Proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 25 de voturi pentru ∫i o ab˛inere. Men˛ionez c„ ab˛inerea a fost din partea mea, eu consider c„ este un precedent periculos a se face o lege pentru o persoan„, fie ea chiar ∫i Ón situa˛ia celui prezentat.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale?

Domnul deputat Gabor, domnul deputat Tab„r„ ∫i domnul deputat Moisoiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Este foarte adev„rat c„ nu exist„ Ón practica parlamentar„ construirea unei legi pentru o singur„ persoan„. Prin urmare, colegul nostru, domnul Relu Fenechiu, are dreptate atunci c‚nd spune c„ nu putem s„ elabor„m o lege pentru o singur„ persoan„, dar ne afl„m Óntr-un caz deosebit.

Este vorba despre un erou al Armatei Rom‚ne, este vorba despre un om care, Ón Primul R„zboi Mondial, a fost copil de trup„ al unor regimente care au luptat pe fronturile din Moldova pentru ap„rarea ˛„rii, este vorba despre un om care, Ón Al Doilea R„zboi Mondial, ∫i-a pus via˛a Ón pericol, lupt‚nd tot pentru reÓntregirea ˛„rii, este vorba despre un om care a ob˛inut patru decora˛ii foarte importante, este vorba dspre un om care a fost declarat Erou al Armatei Rom‚ne.

Atunci c‚nd un asemenea om se g„se∫te Ón situa˛ia de a nu avea locuin˛„, credem c„ noi putem s„ facem o excep˛ie ∫i s„ adopt„m acest proiect legislativ, prin care s„ dispunem s„ i se atribuie lui o locuin˛„ format„ din trei camere, pentru ca acum, la b„tr‚ne˛e, dup„ ce a suferit ∫i rigorile lag„relor naziste, s„ poat„ s„ aib„ lini∫tea necesar„ p‚n„ la sf‚r∫itul zilelor sale.

V„ mul˛umesc.

Am uitat s„ spun c„ grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestei legi. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este bine c„, din c‚nd Ón c‚nd, ne reamintim de cei care, Óntr-o perioad„ grea a istoriei noastre, au f„cut istorie ∫i s-au sacrificat pentru ceea ce Ónseamn„ na˛iunea rom‚n„ ∫i binele acestei ˛„ri.

Nu cred c„ este o gre∫eal„ a Parlamentului Rom‚niei atunci c‚nd astfel de personalit„˛i sunt aduse ∫i fac obiectul unei legi. Am Óns„ impresia c„, de cele mai multe ori, aceast„ categorie de cet„˛eni rom‚ni care au dus greul unei perioade mari, cum sunt veteranii de r„zboi pentru istoria ˛„rii, independent de voin˛a lor sau cu voin˛a lor, foarte mul˛i, sigur, fiind Óncorpora˛i dup„ regulile militare, ∫i-au f„cut datoria fa˛„ de aceast„ ˛ar„ ∫i pe care noi Ói neglij„m ast„zi.

Sunt extrem de multe caren˛e Ón legisla˛ie privind veteranii de r„zboi, v„duvele veteranilor de r„zboi, care ast„zi sunt Óntr-o mare ∫i grea suferin˛„.

De foarte multe ori am f„cut legi pentru anumite categorii de cet„˛eni, cu merite sau cu mai pu˛ine merite, din ultimul timp, care au intrat chiar Óntr-o anumit„ zon„ de specula˛ii, nu mai vorbesc despre specula˛iile funciare ∫i de alte tipuri de avantaje create, Ón detrimentul celor care cu adev„rat, la un moment dat, ∫i-au jertfit via˛a pentru ceea ce este Rom‚nia.

Nu se poate, de pild„, ca Ón cazul veteranilor de r„zboi s„ le achit„m 15 milioane pentru drepturile lor asupra unor terenuri, fie locuri de cas„, fie hectarul acela pentru cei care au avut decora˛ii mari datorit„ particip„rii lor la r„zboiul antisovietic sau antifascist.

Œnc„ o dat„ spun c„ acest domeniu noi va trebui s„-l mai revedem, s„ revedem legisla˛ia Ón vigoare, ei sunt din ce Ón ce mai pu˛ini ∫i, Ón acela∫i timp, m„car acum, la sf‚r∫itul zilelor lor, s„ le acord„m aten˛ia necesar„.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Moisoiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Se spune c„ unirea face puterea. Adic„, de data aceasta, ne g„sim Ón fa˛a unei ini˛iative legislative care este realizat„ de reprezentan˛i ai mai multor partide politice ∫i sper ca acest lucru s„ influen˛eze Ón mod favorabil demersul nostru de a face o reabilitare, de a acorda un drept, la urma urmei, pentru c„ drept putem s„ spunem, generalului Ón rezerv„ Marin Lungu, posibilitatea de a tr„i Ón condi˛ii onorabile, Ón condi˛iile Ón care, subliniez, de la o zi la alta ar trebui s„ se mute cu mobila pe strad„.

Reiterez un aspect mai pu˛in pl„cut, care s-a Ónt‚mplat chiar aici, Ón Camera Deputa˛ilor, Ón urm„ cu un an de zile, mai precis la 31 mai, c‚nd din cauza unor jigniri care i-au fost aduse Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a fost pus Ón situa˛ia s„ p„r„seasc„ sala.

Ast„zi, Óns„, cred c„ toat„ lumea apreciaz„, a∫a cum spunea ∫i colegul nostru, domnul deputat Gabor, c„ acordarea unui apartament de trei camere generalului Ón rezerv„ Lungu ∫i so˛iei sale, pe toat„ durata vie˛ii lor, posibilitatea s„ aib„, Ón acest fel, o posibilitate de a tr„i omene∫te, uman, Ón condi˛iilor Ón care d‚nsul a avut o locuin˛„ proprie, cump„rat„ ∫i care, Óns„, a fost pierdut„ Ón urma unui proces, deci constituie o obliga˛ie moral„ din partea noastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Eu totdeauna am apreciat, chiar dac„ nu Óntotdeauna s-a v„zut, modul corect Ón care membrii Camerei Deputa˛ilor au luat m„surile judicioase la fiecare moment crucial pe care noi l-am avut de discutat Ón Camer„. ™i ast„zi sunt convins c„ dumneavoastr„ ve˛i vota Ón mod favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare o sus˛ine.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

N-a∫ fi vrut s„ mai iau cuv‚ntul, am v„zut c„ acest proiect de lege are o sus˛inere destul de larg„, dar a fost o observa˛ie, c„ s-ar putea s„ cre„m un precedent periculos.

Tocmai asta voiam s„ subliniez ∫i eu, c„ acest precedent exist„ deja ∫i ar trebui s„-l lu„m Ón considerare, pentru c„ sunt convins c„ nu este singurul caz Ón ˛ar„, de oameni care, dup„ o via˛„ Óndelungat„, care au muncit Ón aceast„ ˛ar„, care au fost pe teritorii de lupt„ sunt Ón situa˛ia de a fi evacua˛i din cas„ sau l„sa˛i pe drumuri Ón ultimii ani ai vie˛ii.

De asta am venit la microfon, s„ spun dou„ lucruri, c„ precedentul care s-a creat ast„zi ar trebui s„-l inventariem toate grupurile parlamentare, pentru c„ avem fiecare sesiz„ri ale unor oameni care la anii ace∫tia au r„mas pe drumuri, nu au o cas„ unde s„ stea.

Œn aceste condi˛ii, cred c„ precedentul este bine-venit ∫i avem de g‚ndit o lege, repara˛ie moral„ pentru mai mul˛i cet„˛eni ai acestei ˛„ri.

Œn concluzie, Grupul conservator va sus˛ine acest proiect de lege ∫i sper s„ avem o conlucrare bun„ ∫i pentru urm„toarele situa˛ii, pe care sigur c„ ∫i dumneavoastr„ le ave˛i, cum le avem ∫i noi, la Partidul Conservator.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterile pe articole, cu rug„mintea c„tre comisie de a clarifica dac„ generalul este Ón retragere sau Ón rezerv„, pentru c„ apar titulaturi diferite Ón titlu ∫i Ón art. 1.

Œn ce prive∫te punctul 1 din raportul, anexa cu amendamente admise exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat. Punctul 2? Adoptat. Punctul 3? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, cu rug„mintea c„tre comisie de a face corelarea necesar„.

Œn˛eleg c„ nu s-a sus˛inut de c„tre ini˛iatori? Proiectul r„m‚ne la vot final.

11. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de paz„ de interes jude˛ean.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat.

- Raport de respingere, Comisia pentru administra˛ie

- public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Suntem Camer„ decizional„.

- Ini˛iatorul dore∫te s„-∫i sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final.

12. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali.

- Legea are caracter organic.

- Proiect respins de Senat.

- Raport de respingere, Comisia pentru administra˛ie

- public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. Suntem Camer„ decizional„.

- Ini˛iatorul dore∫te s„-∫i sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt.

- Proiectul r„m‚ne la vot final.

13. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„-∫i sus˛in„ proiectul?

V„ rog, domnule deputat Király, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate doamne, stima˛i domni deputa˛i,

Propunerea legislativ„ are Ón vedere modificarea ∫i completarea prevederilor art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor Rom‚niei Ón str„in„tate.

Art. 30 din legea sus-amintit„ reglementeaz„ ie∫irea din ˛ar„ a cet„˛enilor rom‚ni minori, stabilind regula c„, Ón general, ace∫tia pot ie∫i din ˛ar„ fiind trecu˛i Ón documentele de c„l„torie ale ambilor p„rin˛i ∫i sunt Ónso˛i˛i de ambii p„rin˛i, sau, dup„ caz, de unul din p„rin˛i sau de o alt„ persoan„ fizic„ major„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 O dat„ cu integrarea noastr„ Ón Uniunea European„, leg„turile transfrontaliere vor fi mult mai numeroase. Astfel, minorii particip„ la diferite ac˛iuni cu caracter educativ, concursuri ∫colare neoficiale, sportive sau culturale, acesta av‚nd un caracter organizat ∫i limitat Ón timp. Prin amendarea acestor proceduri, dorim s„ simplific„m modalitatea de deplasare a minorilor la aceste ac˛iuni ∫colare, p„rin˛ii fiind scuti˛i de implicarea material„.

Noi am dorit s„ modific„m art. 30 alin. (3) prin introducerea unei litere, lit. c), un nou alineat, care ar suna a∫a: îŒn cazul Ón care minorii se deplaseaz„ Ón vederea particip„rii la concursuri ∫colare neoficiale sportive sau culturale, Ónt‚lniri transfrontaliere, cadrele didactice, antrenorii, Ón calitate de Ónso˛itori, sunt obliga˛i s„ prezinte documente doveditoare Ón acest sens din care s„ rezulte perioada de ∫edere, care nu poate fi mai mare de 72 de ore“. Documentele sunt certificate de conducerea ∫colii, iar la alin. (5) al aceluia∫i articol am introdus: îŒnso˛itorii prezint„ documentele doveditoare Ómpreun„ cu tabelul nominal al participan˛ilor, certificat de conducerea ∫colii, precum ∫i avizul inspectoratului ∫colar jude˛ean“.

Ne pare r„u c„ aceast„ ini˛iativ„ a primit un ∫ir de avize negative, pentru c„ consider„m c„ nu este bine ca o majoritate corect„ s„ sufere pentru o minoritate care caut„ Ónc„lcarea prevederilor legale.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia? Domnul deputat Zaharia.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 ∫i ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ au fost sesizate spre dezbatere, Ón fond, cu Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate.

Guvernul, prin punctul s„u de vedere transmis, nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative, consider‚nd c„ aceast„ propunere are un caracter superfluu. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a avizat negativ propunerea legislativ„.

Œn raport de obiectul de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din 24 aprilie 2007.

Œn urma dezbaterilor, Ón ∫edin˛ele din 9 mai 2007, respectiv 14 mai 2007, cu o majoritate de voturi, comisiile sesizate Ón fond propun plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 248 din 2005 privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, ea r„m‚ne direct la vot final.

14. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 84 ∫i

art. 85 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.

- Legea are caracter organic.

- Proiect respins de Senat.

Raport ∫i raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Propunerea comisiei, de respingere a ini˛iativei legislative, nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi. Plenul a retrimis comisiei, care vine cu aceea∫i propunere de respingere.

Ini˛iatorul nu dore∫te.

- Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rom‚ne la vot final.

15. Propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 290/27 iunie 2003 privind acordarea unor desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile din proprietatea acestora, sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i aplic„rii Tratatului de pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul de lege este respins de Senat.

Raport de respingere ∫i raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu dore∫te. Comisia? Œ∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

16. Propunerea legislativ„ privind Statutul majorit„˛ii cet„˛enilor de na˛ionalitate rom‚n„.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i probleme na˛ionale. Raport suplimentar, de respingere din partea celor dou„ comisii.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„-∫i sus˛in„ proiectul? Domnule deputat Moisoiu, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Observ c„ raportul merge pe aceea∫i idee, adic„ de respingere a acestei ini˛iative legislative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 Œn urm„ cu vreo 7—8 s„pt„m‚ni, domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ a˛i spus ∫i aici s-a discutat s„ se am‚ne aceasta ∫i s„ fie reluat„ atunci c‚nd se va discuta ∫i Statutul minorit„˛ilor. Da. Atunci mi s-a p„rut c„ este o p„rere bun„. Ast„zi v„d c„ aceasta este reluat„, dar Statutul minorit„˛ilor se las„ deoparte.

Ce a∫ dori s„ v„ spun cu aceast„ ocazie?

Am aici ∫i v„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„, invit pe cine vrea s„ vin„ ∫i s„ priveasc„ s„ i se confirme faptul. Este vorba de Ziarul îAdev„rul Harghitei“ din data de 15 mai 2007, unde apar, Ón total, 12 posturi. 12 posturi care sunt scoase la concurs de c„tre Direc˛ia General„ a Finan˛elor Harghita. Aten˛ie! Deci nu este vorba de o Óntreprindere privat„, de o societate privat„, ci este vorba de Direc˛ia General„ a Finan˛elor Harghita, cu sediul Ón Miercurea Ciuc, concurs pentru ocuparea unor func˛ii publice. La toate cele 12 posturi (sunt 7 posturi de referent, 4 posturi de inspectori ∫i un post de casier-trezorier) peste tot apare drept condi˛ie specific„: cuno∫tin˛e de calculator ∫i cunoa∫terea limbii maghiare.

Ierta˛i-m„, dar aceasta nu Ónseamn„ discriminare?!

Ce dovad„ mai evident„ ∫i mai recent„ ne trebuie nou„ pentru ca s„ avem ∫i s„ spunem c„ este total gre∫it„ o asemenea pozi˛ie?!

™i atunci v„ Óntreb: nu este cazul ca aceast„ ini˛iativ„ parlamentar„, m„ scuza˛i, pe care noi am conceput-o ∫i pe care v-am prezentat-o dumneavoastr„ s„ treac„? Am ∫i variante. Dac„, eventual, considera˛i c„ poate este prea dur„ exprimarea a∫a cum a fost, ∫i citez: îPrin prezenta lege cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd majorit„˛ii beneficiaz„ de acelea∫i drepturi cu cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor etnice.“ Dac„ aprecia˛i c„ aceast„ formulare nu este corespunz„toare sau este prea dur„, am o alt„ formulare, pe care am s„ v-o citez: îSe asigur„ respectarea statutului limbii rom‚ne ca limb„ oficial„ Ón activitatea tuturor institu˛iilor administra˛iei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut Ón teritoriu.“

Poftim! Crede˛i c„ nu este corect„ formularea aceasta? Deci, avem variante.

Repet Ónc„ o dat„ ∫i v„ rog frumos, nu o expediem ast„zi. Propunerea mea este, domnule pre∫edinte, s„ ne mai Óntoarcem Ónc„ o dat„ la comisie, s„ o amend„m corespunz„tor, dar trebuie neap„rat f„cut ceva. Pentru c„, a∫a cum s-au prezentat lucrurile, clar, Ón acest cotidian local din jude˛ul Harghita, de fapt, problema este foarte grav„, iar implica˛iile sunt pe viitor.

Nici nu vorbesc de alte aspecte legate de Óns„∫i activitatea acestor direc˛ii generale financiare sau a consiliilor locale etc., care, de fapt, are de suferit. Activitatea lor are de suferit, pentru c„ aria de selec˛ie nu mai este cea corespunz„toare.

Eu am s„ m„ adresez ∫i Grupului parlamentar al U.D.M.R., pentru c„ domnul pre∫edinte al U.D.M.R., la cel de-al VIII-lea congres, domnul senator Markó Béla, spunea c„ dore∫te o Transilvanie dup„ model elve˛ian.

P„i dac„ vrem o Transilvanie dup„ model elve˛ian, atunci, haide˛i, stima˛i colegi, ∫i s„ milit„m pentru aceast„ propunere pe care Ónsu∫i pre∫edintele dumneavoastr„ a f„cut-o la cel de-al VIII-lea Congres al U.D.M.R. ∫i pe care, Ón totalitate, a˛i admis-o!

Aceasta presupune bun„ convie˛uire, aceasta Ónseamn„ calitate Ón activitate ∫i, de fapt, acesta este sensul acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisiile?

A intervenit ca ini˛iator. V„ dau cuv‚ntul la dezbateri generale _. (Se adreseaz„ domnului deputat Drago∫ Petre Dumitriu, care solicit„ cuv‚ntul.)_

Comisiile? Œ∫i men˛in, Ón˛eleg, punctul de vedere.

Stima˛i colegi, avem mai Ónt‚i o propunere procedural„ de retrimitere la comisie ∫i dup„ aceea vom intra la dezbateri generale.

S-a retrimis la comisie.

Termen? Domnule pre∫edinte Andon, termen?

## **Domnul Sergiu Andon**

**:**

Dou„ s„pt„m‚ni.

Dou„? Dou„ s„pt„m‚ni. V„ mul˛umesc. Pe procedur„, domnul deputat Dumitriu.

Domnule pre∫edinte,

Domnul deputat Moisoiu are dreptate. Plenul a hot„r‚t ca aceast„ lege s„ se dezbat„ o dat„ cu Statutul minorit„˛ilor. Eu nu Ón˛eleg de ce, dac„ plenul a f„cut aceast„ promisiune ∫i ∫i-a luat acest angajament, de ce Biroul permanent a hot„r‚t altceva...

Nu ∫tiu dac„ e bine s„ cre„m un obicei, o cutum„ din acest caz ∫i chiar a∫ solicita o explica˛ie Biroului permanent sau dumneavoastr„ personal: pentru ce s-a procedat Ón acest mod?

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

Da.

Domnule deputat, o s„ v„ rog s„ veni˛i un pic p‚n„ la banca mea, dac„ exist„ o asemenea decizie a plenului o s-o verific„m pe stenograme. Nu-mi amintesc s„ fie...

O.K.! V„ mul˛umesc.

17. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 4/1953 — Codul familiei, republicat„.

Legea are caracter ordinar.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Ini˛iatorul? Doamna deputat Cliveti, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Minodora Cliveti:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga, av‚nd Ón vedere importan˛a ideii care st„ la baza acestei ini˛iative legislative, respectiv egalizarea v‚rstei minime la c„s„torie, av‚nd Ón vedere Ómprejurarea c„ suntem una dintre pu˛inele ˛„ri ale Europei Ón care avem un text de lege care Óng„duie b„rbatului s„ se c„s„toreasc„ la 18 ani ∫i femeilor la 16 ani, av‚nd Ón vedere faptul c„ exist„ o sumedenie de statistici pe care n-am apucat Ónc„ s„ le pun la dispozi˛ia membrilor Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, din care rezult„ situa˛ia special„ a acestor c„s„torii Óncheiate Ónaintea de v‚rsta majoratului, v-a∫ ruga, stima˛i colegi din Comisia juridic„ ∫i din plenul Camerei Deputa˛ilor, s„ fi˛i de acord cu retrimiterea proiectului la comisie, pentru completarea acestor date, pentru audierea ∫i a nenum„ra˛ilor reprezentan˛i ai organiza˛iilor nonguvernamentale care ∫i-au exprimat, unele dintre ele, puncte de vedere Ón leg„tur„ cu aceast„ ini˛iativ„.

V„ mul˛umesc.

Avem propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect, f„cut„ de ini˛iator.

V„ rog s„ vota˛i. Da.

Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptat„. Termen? Dou„ s„pt„m‚ni.

18. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/16 iulie 1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

19. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

- Legea are caracter organic.

Respins„ de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Comisia? V„ rog, domnule deputat Iordache.

Œntr-adev„r, domnule pre∫edinte, la comisie s-au primit o serie de sesiz„ri, mai multe statistici din partea O.N.G.-urilor. Supune˛i plenului Camerei retrimiterea ∫i, Ón func˛ie de votul pe care Ól vom primi pe retrimitere, discut„m apoi pe raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc.

Avem o propunere de retrimitere la comisie a acestui proiect.

V„ mul˛umesc.

Se constat„ din studiul stenogramei, referitor la Proiectul de lege privind statutul majorit„˛ii rom‚ne∫ti, c„ am anun˛at acolo, c„ nu se poate da un asemenea termen p‚n„ la adoptarea Ón viitor a unui proiect de lege, Óntruc‚t nu exist„ baz„ regulamentar„. Mul˛umesc domnului deputat Moisoiu.

20. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 13 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„-∫i sus˛in„ acest proiect? Nu mai dore∫te.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final.

21. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 347/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 nr. 341/2004.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridic„ de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Stima˛i colegi,

Am finalizat ordinea de zi de ast„zi.

Urmeaz„ s„ ne Ónt‚lnim la ora 12,30 pentru votul final. P‚n„ atunci suspend ∫edin˛a.

Suspend ∫edin˛a p‚n„ la ora 12,30.

PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ invit s„ lua˛i loc pentru a putea Óncepe votul final. V„ rog s„ v„ introduce˛i ∫i cartelele, s„ facem o verificare a prezen˛ei.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a Ón sal„!

V„ rog ∫i-i rog ∫i pe colegii care au venit mai t‚rziu

s„-∫i marcheze prezen˛a, ca s„ putem s„ Óncepem votul.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci ca s„ putem s„ Óncepem sesiunea de vot final.

Avem un num„r de 18 proiecte.

1. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi.

Legea are caracter organic.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

158 de voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat„ propunerea. Este clar c„ este respins„ la Senat! A contestat cineva?

Domnule R„dulescu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Cred c„ vom fi Ón consens s„ relu„m votul, fiindc„ sunt 13 voturi neexprimate, ∫i colegii din sal„ au spus c„ nu ∫i-au putut exprima votul. Unii dintre ei...

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Nu e niciun fel de problem„. Dori˛i s„ refacem electronic prezen˛a s„ vedem dac„ e vreo problem„?

Bun, v„ rog s„ v„ mai marca˛i o dat„ prezen˛a atunci. Prezen˛a, secretariatul?! V„ rog s„ marca˛i prezen˛a. Da. E cineva care nu ∫i-a putut Ónregistra prezen˛a dintre colegi?

## **Domnul Miron Tudor Mitrea**

**:**

Da, cei care nu sunt Ón sal„!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da, vom face abstrac˛ie de Domniile Lor, cei care nu sunt Ón sal„.

Stima˛i colegi,

Relu„m atunci, la cererea unui lider de grup parlamentar, votul la punctul 1.

1. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi.

Legea are caracter organic. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Sunt 164 de voturi. Proiectul a fost adoptat. 164 e cvorumul, dup„ ultima demisie din Parlament a domnului T„n„sescu.

2. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativ„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

Stima˛i colegi, doar ca o informare: Ón urma demisiei domnului T„n„sescu ∫i p‚n„ la completarea locului Domniei Sale, cvorumul pentru legi organice este de 164.

Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, pentru explicarea votului.

## Domnule pre∫edinte,

La dezbaterile pe fond m-am exprimat Ómpotriva acestei legi. Solicit pre∫edintelui, Ónainte de a promulga, s„ se uite foarte bine Ómpreun„ cu speciali∫tii pe aceast„ lege, care introduce ni∫te cheltuieli foarte mari pentru cei care locuiesc Ón cl„diri care au fost afectate de seism, dar nu din vina lor. ™i, Ón acela∫i timp, creeaz„ premisa ca cet„˛enii care locuiesc Ón cl„dirile afectate din centrul Capitalei, locuiesc Ón apartamente foarte valoroase, s„-∫i piard„ aceste apartamente Ón favoarea diver∫ilor speculan˛i imobiliari.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Fac un apel la dumneavoastr„ ca pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i la ceilal˛i colegi, ca, atunci c‚nd ve˛i mai lua cuv‚ntul, s„ purta˛i o hain„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007 La punctul 3, Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 279 din 21.04.2003.

Legea are caracter organic.

Prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 194 de voturi.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2006 privind unele m„suri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

200 de voturi pentru.

Proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

6. Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 93/1997 privind declararea ca erou-martir a lui Liviu Cornel Babe∫.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

7. Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Proiectul a fost adoptat.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Proiectul a fost adoptat.

9. Proiectul de lege privind atribuirea unei locuin˛e generalului Ón retragere Marin Lungu. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

10. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de paz„ de interes jude˛ean.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Propunerea de respingere a fost adoptat„.

11. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. 140 de voturi, insuficiente pentru respingere. Retrimit proiectul la comisie. Termen, domnule pre∫edinte? Trei s„pt„m‚ni.

12. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/8.VI.2007

Cu 187 de voturi pentru respingere, propunerea a fost respins„.

13. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 84 ∫i art. 85 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

145 de voturi.

Insuficiente pentru respingere. O trimit a treia oar„ la comisie.

Termen: dou„ s„pt„m‚ni.

14. Propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 290/27 iunie 2003 privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere a fost adoptat„.

15. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost respins„.

16. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins cu 191 de voturi.

17. Propunerea legislativ„ pentru completarea articolului 13 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins cu 204 voturi.

18. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 347/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 nr. 341/2004.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere a fost adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Cu aceasta, am finalizat sesiunea de vot final. Declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201941]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 81/8.VI.2007 con˛ine 56 de pagini.**

Pre˛ul: 14,00 lei