Vasile Filip Soporan

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ declara˛ia politic„ îŒn privin˛a descentraliz„rii administrative, istoria se repet„“.

Tema descentraliz„rii a fost ∫i este una din temele intens dezb„tute atunci c‚nd este vorba despre reforma statului, modernizarea ∫i eficientizarea administra˛iei publice, Ón sensul apropierii de nevoile cet„˛eanului.

Œn Rom‚nia, aceast„ discu˛ie are particularit„˛i specifice ∫i prin faptul c„ apari˛ia ∫i consolidarea statului nu a ap„rut ca dorin˛„ ∫i confruntare Óntre comunit„˛i locale puternice, ci mai mult ca n„zuin˛„ na˛ional„ ∫i mai pu˛in ca Ónsumare de modele de dezvoltare local„.

Afirma˛iile ∫i preocup„rile pre∫edintelui B„sescu fa˛„ de descentralizare, ale premierului C„lin PopescuT„riceanu ∫i ale ministrului administra˛iei ∫i internelor Vasile Blaga nu sunt singulare Ón istorie, singular„ poate fi confruntarea ∫i competi˛ia Óntre p„r˛i, pentru ini˛iativ„ ∫i pentru bun„ apreciere din partea celor care ne judec„ performan˛a administrativ„.

Analiz‚nd situa˛ia Rom‚niei Ón perioada ultimilor 150 de ani, constat„m c„ sunt c‚teva elemente c„l„uzitoare, ∫i anume: dezvoltarea s-a f„cut Ón general pe cale centralizat„, aprecierea actului administrativ se face prin reu∫ita de atragere a resurselor financiare de la autoritatea central„, existen˛a unei diferen˛e Óntre exprimarea dorin˛ei de descentralizare ∫i concrete˛ea ac˛iunilor de centralizare a distribu˛iei resurselor financiare.

Apel‚nd la istorie, amintesc primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu c„ legea de temelie a ˛„rii, Constitu˛ia din 1866, a stabilit, la art. 107, c„ legile care se vor face s„ dea o descentralizare mai complet„ ∫i o independen˛„, neat‚rnare comunal„. Conduc„torul de atunci, frunta∫ul Ion C. Br„tianu, scria, Ón 1867: îTrebuie s„ d„m comunei ∫i jude˛ului via˛„ proprie, care s„ le fac„ s„ ias„ din l‚ncezeal„. Altfel, Ónse∫i libert„˛ile noastre politice sunt primejduite. Autonomia local„ exercitat„ cu inteligen˛„ va face din fiecare jude˛ o unitate puternic„ ∫i toate Ómpreun„ vor face din Rom‚nia un stat tare ∫i asigurat prin singurele sale mijloace“.

Ce s-a Ónt‚mplat, Ón fapt? Conform analizei f„cute Ón 1929 de doctorul Aurel Dobrescu: îPoliticienii lacomi nu au putut admite ca satele ∫i ora∫ele s„ poat„ hot„rÓ ele de soarta gospod„riei lor, c„ci ar fi sc„pat din gheare cel mai bogat izvor de c‚∫tig lesnicios. Comunelor ∫i jude˛elor li s-au Ónc„tu∫at Ón a∫a fel m‚inile Ónc‚t nu mai puteau lua nici o m„sur„ gospod„reasc„ f„r„ aprobarea de sus“.

Acela∫i doctor Aurel Dobrescu, f„c‚nd o analiz„ a Legii unific„rii administrative din 1924, ar„ta: îLiberalii, dac„ ar fi fost oameni de bun„-credin˛„, iar nu cum sunt, oameni dornici de a avea puterea Ón m‚n„ pentru a pune gheara pe toate bog„˛iile ˛„rii, ar fi trebuit s„ ia tot ceea ce a fost mai bun Ón or‚nduirile Ardealului, Basarabiei ∫i Bucovinei, iar din legiuirile Vechiului Regat s„ fi p„strat numai a∫ez„mintele vrednice, ∫i astfel, ar fi putut da Rom‚niei noi o lege care s„ ne pun„ al„turi de ˛„rile luminate ale Apusului. Dar liberalii au lucrat ca sluga netrebnic„ din Sf‚nta Scriptur„, care a Óngropat din r„utate talan˛ii da˛i de Domnul. Ei au p„strat din toate legiuirile de dincoace ∫i de dincolo de Carpa˛i ∫i de Prut tot ce au g„sit mai me∫te∫ugit, mai vierm„nos, mai potrivit pentru a Ónc„tu∫a mul˛imea Ón folosul Partidului Liberal.