Adrian Moisoiu

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

A∫a se Ónt‚mpl„ c‚nd vorbe∫ti dup„ cineva care este deosebit de... ( _Domnul deputat Ó∫i potrive∫te microfoanele_ .) Am s„ m„ str„duiesc s„ mai cresc eu.

Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îToate au acela∫i nume: dorin˛a de guvernare ∫i U.D.M.R.“. Œncerc s„ inventariez foarte pe scurt, un anumit fel de probleme pe care Guvernul C„lin Popescu-T„riceanu este dator s„ le rezolve Ón cel mai scurt timp ∫i care se pare c„ au ajuns la scaden˛„. M„ g‚ndesc la statutul minorit„˛ilor na˛ionale, la problemele ridicate de retroced„rile din centrele istorice ale ora∫elor din Transilvania, la acordul Óncheiat cu guvernul ungar privind modul de func˛ionare pe viitor a Funda˛iei îGojdu“, la îraportul Frunda“ ∫i declara˛iile acestuia, ∫i mai ales la un eveniment care se apropie: marea adunare a secuilor de la Odorheiu Secuiesc din 15 martie 2006. Toate de importan˛„ cov‚r∫itoare pentru statul rom‚n!

Concluzia pe care o trag este c„ aceste probleme nu se datoreaz„ numai actualei guvern„ri. Ele Ó∫i au Ónceputul Ón decembrie 1989. Œntr-o m„sur„ mai mare sau mai mic„, r„spunderea pentru situa˛ia care se cere rezolvat„ ast„zi o au Ón primul r‚nd Ion Iliescu ∫i Emil Constantinescu — ca pre∫edin˛i ai Rom‚niei, dar nu mai pu˛in ∫i fo∫tii premieri Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae V„c„roiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Is„rescu, Adrian N„stase, c‚t ∫i to˛i ceilal˛i care au condus ˛ara Ón aceast„ perioad„. Toate au o singur„ cauz„: dorin˛a de m„rire, de a Ónc„leca pe un cal prea mare ∫i de a nu fi Ón stare s„ evalueze corect raportul dintre capacitate ∫i pre˛ul pe care Ól ai de pl„tit!

Toate aspectele enumerate au un singur pre˛: alian˛a cu U.D.M.R. ∫i ∫antajul acesteia. Direct sau indirect, U.D.M.R. conduce Rom‚nia!

Statutul minorit„˛ilor na˛ionale reprezint„ o dorin˛„ a liderilor minorit„˛ii maghiare, care de altfel l-au ∫i elaborat, este o obsesie a na˛ionalismului extremist, care a debutat la T‚rgu-Mure∫ Ón ianuarie 1990, prin solicitarea de separare a ∫colilor maghiare de cele rom‚ne ∫i care continu„ ∫i ast„zi prin ac˛iuni de separare

a institu˛iilor artistice (exemplul cel mai recent fiind dorin˛a de a separa ansamblul folcloric profesionist îMure∫ul“ T‚rgu-Mure∫); a fost Ónceputul acestei autonomii declarate culturale, care Ón fapt se vrea teritorial„ ∫i care are drept scop crearea unei lumi paralele cu lumea rom‚neasc„.

Prin retroced„rile centrelor istorice ale ora∫elor transilvane se revine la acele vremuri ale iob„giei Ón care cl„dirile publice destinate Ónv„˛„m‚ntului ∫i institu˛iilor biserice∫ti nu mai apar˛in celor care le-au ridicat ∫i sus˛inut Ón decursul timpului, adic„ rom‚nilor. Solicit„rile institu˛iilor maghiare ∫i ale Bisericii Romano-Catolice de a le fi retrocedate o serie de cl„diri se bazeaz„ pe un fals, deoarece aceste cl„diri au fost ridicate de funda˛ii publice alimentate de la bugetul de stat, la care rom‚nii contribuiau din plin. Iar o funda˛ie nu poate fi proprietatea cuiva, ci doar administrat„ de cineva!