Monitorul Oficial·Partea II·10 martie 2006
other · respins
Roberta Alma Anastase
Discurs
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ se refer„ la îM„r˛i∫or — semnifica˛ie, istorie, legend„“.
M„r˛i∫orul era un dar ce ∫i-l trimiteau rom‚nii unul altuia de ziua de 1 martie ∫i consta Óntr-un b„nu˛ de aur sp‚nzurat de un g„itan de m„tase Ómpletit cu fire albe ∫i ro∫ii, pe care persoana ce-l primea Ón dar Ól purta la g‚t p‚n„ c‚nd Ónt‚lnea cea dint‚i raz„ Ónflorit„, pe crengile c„reia depunea apoi darul primit.
B„nu˛ul Ónsemna Ómbel∫ugarea; firele albe ∫i ro∫ii ale g„itanului Ónsemnau fa˛a alb„, precum crinul, ∫i rumen„ ca roza, iar ofranda f„cut„ reginei florilor era o salutare poetic„ adresat„ prim„verii. A∫a aveau vechii rom‚ni obiceiul de a se ura Ón ziua de 1 martie.
M„r˛i∫orul este o s„rb„toare specific rom‚neasc„, care celebreaz„ venirea prim„verii. Œn aceast„ zi oferim persoanelor apropiate m„r˛i∫oare Ón semn de mul˛umire.
Cu privire la simbolul m„r˛i∫orului circul„ ∫i unele legende: cea a Babei Dochia, a Soarelui ∫i a Prim„verii.
Prima zi a prim„verii este ziua Babei Dochia, o b„tr‚n„ zei˛„ agrar„, care moare de 1 martie ∫i rena∫te de mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/10.III.2006 marea zei˛„ Terra Mater ∫i poate fi asociat„ cu Diana ∫i Iuno de la romani ∫i cu Hera ∫i Artemis de la greci.
Legenda Soarelui spune c„ acesta este Óntruchipat de un b„rbat chipe∫, care a fost Óntemni˛at de un dragon ∫i eliberat de un t‚n„r curajos, dup„ o c„l„torie de trei anotimpuri ∫i o lupt„ acerb„. T‚n„rul nu a mai apucat venirea prim„verii, dar via˛a sa a servit unui scop nobil. De atunci, oamenii obi∫nuiesc s„ Ómpleteasc„ doi ciucuri: unul alb ∫i unul ro∫u.
M„r˛i∫orul este un simbol tot mai bogat Ón semnifica˛ii, o dat„ cu trecerea timpului, Ón ciuda faptului c„ etnografii de la Ónceputul secolului nu-i prea d„deau ∫anse de supravie˛uire.
Din b„tr‚ni se spune c„, dup„ cum este vremea Ón prima zi a lui martie, a∫a va fi toat„ prim„vara, dar ∫i vara. Œn satele transilv„nene, m„r˛i∫orul se aga˛„ ∫i la por˛i, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta g„le˛ilor, pentru Óndep„rtarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca via˛„, puterea regeneratoare, care se crede c„ ar fi stimulat„ prin Óns„∫i culoarea vie˛ii.
Œn Banat, fetele adun„ stropi de ap„ sau nea de pe frunzele fragilor din p„dure, ca s„ se spele pe obraji, rostind un desc‚ntec.
Incontestabil, m„r˛i∫orul este o s„rb„toare a noastr„, a tuturor rom‚nilor.
V„ invit s„ p„str„m aceast„ tradi˛ie ∫i s„ d„ruim Ón ziua de m‚ine tradi˛ionala fundi˛„ de ro∫u cu alb, la care se adaug„ alte simboluri ale norocului.
A∫a vom face noi, membrii Grupului de euroobservatori ai Partidului Democrat, care vom oferi tuturor doamnelor ∫i domni∫oarelor membre ale Parlamentului European un simbol al tradi˛iei rom‚ne∫ti, Ón semn de pre˛uire, admira˛ie ∫i prietenie.