Emil R„zvan Theodorescu

## V„ mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edinte ∫i domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari colegi, Domnilor mini∫tri, Domnilor invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor,

Iat„-ne din nou Ón preajma Zilei libert„˛ii rom‚ne∫ti, a∫a cum a proclamat-o Parlamentul nostru printr-o lege special„, pe care, probabil, numai noi o respect„m.

O zi esen˛ial„ Ón destinele na˛iunii, cu urm„ri pe care genera˛ia noastr„ le tr„ie∫te zilnic, cu luminile ∫i cu umbrele cotidianului politic ∫i civic, economic ∫i social, cultural ∫i religios, care confirm„ la fiecare pas admirabila spus„ a unui precursor ilustru al celei mai notabile revolu˛ii din istoria lumii, a unui nume de marc„ al luminilor europene. îLibertatea“, scria Jean-Jacques Rousseau acum mai mult de dou„ secole, îeste o hran„ suculent„, dar cu o digestie dificil„“.

Œn fapt, cazul rom‚nesc ne conduce spre constatarea c„ Ón ultimii 17 ani ne-am aflat adesea Ón fa˛a unor intoxica˛ii cu libertate, care au Ómboln„vit nu pu˛ini rom‚ni, rom‚ni pentru care paternalismul, dictatura, supu∫enia, obsedanta ascultare erau pe cale s„ devin„ un mod de via˛„, dac„ exasperarea colectiv„ nu devenea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2006 revolt„, explozie popular„, anticeau∫ist„ mai Ónt‚i, imediat dup„ aceea anticomunist„, apoi revolu˛ie schimb„toare a unui Óntreg sistem, cu trepte care s-au numit Ón 1989, Óntre 16 ∫i 20 decembrie, Timi∫oara, iar apoi Bucure∫ti, Ón cele 24 de ore scurse Óntre mitingul din 21 decembrie ∫i ralierea armatei la masa demonstran˛ilor spre sf‚r∫itul dimine˛ii de vineri, 22 decembrie.

Aceasta dac„ cu cumva revolu˛ia — am mai spus-o — nu va fi continuat cu c‚teva etape, dup„ omologarea c‚∫tigurilor sale prin primele alegeri generale din 20 mai 1990, legitimare larg„, na˛ional„ a noii puteri, dup„ legitimarea sa revolu˛ionar„ care a fost crearea C.F.S.N.-ului, ba, chiar, poate, dar aceasta este deja materie de viitoare cercetare aprofundat„, p‚n„ Ón toamna lui ’92, odat„ cu a doua rund„ de alegeri generale ce a avut loc dup„ adoptarea primei Constitu˛ii postcomuniste.

Spuneam acum un an, din acela∫i loc ∫i cu acela∫i prilej, ∫i nu voi obosi niciodat„ s„ o repet: dac„ noi to˛i suntem ast„zi aici ceea ce suntem, adic„ reprezentan˛i liber ale∫i ai na˛iunii Óntregi, o dator„m integral acestei preschimb„ri revolu˛ionare, iar faptul c„ am tr„it-o Óntr-o zi f„r„ pereche a vie˛ii noastre r„m‚ne, probabil, cel mai mare eveniment istoric din biografia fiec„ruia dintre noi.

Ce ar fi de ad„ugat dup„ un an de la comemorarea precedent„, Óntru mai buna Ón˛elegere a Revolu˛iei din Decembrie 1989?

Œnainte de toate, suntem obliga˛i s„ ne reamintim azi, cu 11 zile Ónaintea datei de 1 ianuarie 2007, drumul parcurs din dup„-amiaza tumultuoas„ a lui 22 decembrie, c‚nd Ón comunicatul c„tre ˛ar„ al abia constituitului Consiliu al Frontului Salv„rii Na˛ionale, citit la televiziune de c„tre Ion Iliescu, t‚rziu, Ón seara aceleia∫i zile, se afla acel punct 9, v„ reamintesc, penultimul, ce gl„suia astfel: îŒntreaga politic„ extern„ a ˛„rii s„ serveasc„ promov„rii bunei vecin„t„˛i, prieteniei ∫i p„cii Ón lume, integr‚ndu-ne Ón procesul de constituire a unei Europe unite, cas„ comun„ a tuturor popoarelor continentului“.