Mira Anca Victoria M„rcule˛-Petrescu

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

îElena V„c„rescu, personalitate a culturii ∫i diploma˛iei rom‚ne∫ti“

Œn aceast„ declara˛ie politic„ nu voi vorbi despre brutalitatea ∫i lipsa de demnitate ∫i atitudine civilizat„ a unor personaje de pe scena politic„ actual„, ci le voi opune exemplul unei mari personalit„˛i cultural-politice a Rom‚niei, recunoscut„ pe plan european, cu care ne putem m‚ndri.

Anul acesta se Ómplinesc 60 de ani de la trecerea Ón eternitate a scriitoarei Elena V„c„rescu (1864—1947), ultima descendent„ a familiei de c„rturari patrio˛i a V„c„re∫tilor.

îAmbasadoarea sufletului rom‚nesc“, dup„ cum o caracteriza Nicolae Iorga, Elena V„c„rescu nu ∫i-a dezmin˛it faima str„mo∫ilor al c„ror nume a intrat demult Ón c„r˛ile de istorie. Astfel, amintim pe Ianache V„c„rescu, sacrificat la Constantinopol, al„turi de familia marelui voievod Constantin Br‚ncoveanu, sau pleiada poe˛ilor din secolele XVIII—XIX, f„uritori de cultur„ ∫i limb„ rom‚neasc„: Ien„chi˛„ V„c„rescu, cu fiii s„i Alecu ∫i Nicolae ∫i nepotul Iancu V„c„rescu.

Rolul politic, diplomatic ∫i cultural al acestor patrio˛i erudi˛i a fost esen˛ial Ón formarea con∫tiin˛ei na˛ionale, Óntr-o perioad„ Ón care Principatele Rom‚ne erau r„v„∫ite de r„zboaiele ruso-turco-austriece, iar cultura era dominat„ de limba greac„.

A∫a cum Ón epoca sa marele savant iluminist Dimitrie Cantemir (1673—1723) oferise lumii Apusului o carte de c„p„t‚i, îIstoria cre∫terii ∫i descre∫terii Imperiului Otoman“, tot astfel ∫i genera˛ia V„c„re∫tilor va oferi istoriografiei secolului al XVIII-lea o îIstorie a preaputernicilor Ómp„ra˛i otomani“, semnat„ de Ien„chi˛„ V„c„rescu. La aceasta se adaug„ opera de scriitor ∫i politolog a lui Ien„chi˛„, prima sa gramatic„ rom‚neasc„, tip„rit„ Ón 1787, versurile sale de inspira˛ie popular„ ∫i vestitul testament liric adresat urma∫ilor:

îLas vou„ mo∫tenire

cre∫terea limbii rom‚ne∫ti

∫i a patriei cinstire.“

Nepoat„ a poetului Iancu, fiul lui Alecu V„c„rescu, Elena V„c„rescu ∫i-a petrecut copil„ria Ón pitorescul ˛inut al V„c„re∫tilor din jude˛ul D‚mbovi˛a, Ón atmosfera sacr„ a familiei, care i-a influen˛at sensibilitatea ∫i voca˛ia precoce pentru poezie. Continu„ studiile particulare Ón Bucure∫ti, frecvent‚nd saloanele unei elite intelectuale emancipate, dup„ victoria din R„zboiul pentru Independen˛„, apoi urmeaz„ studiile la Paris, audiind cursurile Universit„˛ii Sorbona.

A debutat str„lucit, cu un volum de poezii Ón limba francez„ îChants d’Aurore“ (1880), pentru care prime∫te o distinc˛ie din partea Academiei Franceze. A scris, apoi, tot Ón limba francez„, volumele de versuri: îL’¬me sereine“ (1896), îLueurs et Flammes“ (1903), îLe jardin passioné“ (1908), îLa dormeuse éveillée“ (1914), îAmor vincit“ (1908), îLe sortilège“ (1911).

Œn domeniul teatrului, public„ Ón 1904 piesa îStana“ ∫i drama îPe urmele dragostei“ Ón 1905.