Adrian Moisoiu

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi are titlul îGrofii Markó Béla ∫i Frunda György s„-∫i dea demisia!“

Perioada pe care o tr„im este o perioad„ deosebit„ Ón ceea ce prive∫te clarific„rile. Œn sf‚r∫it, Markó Béla a recunoscut c„ este un politician cu convingeri radicale, care poate s„-∫i permit„ s„ fie moderat ∫i care ∫i-a propus obiective clare: ob˛inerea diverselor forme de autonomie, autonomia economic„, ob˛inut„ prin retrocedarea bunurilor c„tre culte, fiind un pas important Ón eforturile pentru dob‚ndirea autonomiei viitoare. ™i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/31.III.2006 odat„ cu el, de fapt prin modul cum a ac˛ionat Ón ultima s„pt„m‚n„, U.D.M.R., Ón tot Óntregul s„u, a recunoscut tot ceea ce noi spunem de ∫aisprezece ani: indiferent de felul sau natura ambalajului, indiferent de m„rimea pa∫ilor, ˛elul final al U.D.M.R.-ului este sf‚rtecarea Rom‚niei ∫i crearea unui stat unguresc autonom.

Œntrebarea care se pune imediat este: Óntr-un stat european membru N.A.T.O. ∫i pe cale de aderare la Uniunea European„, un grup de fanatici, anima˛i de visuri anacronice medievale de domina˛ie Ón p„m‚nt str„in, este posibil s„ tulbure via˛a unei na˛iuni?

™i cine anume?! Ni∫te bie˛i oameni, care Ón fapt nici nu ∫tiu ce sunt: Ón majoritate, fo∫ti rom‚ni, care Ó∫i zic secui, ac˛ioneaz„ ca unguri ∫i care vor s„ fie considera˛i maghiari. Œn timp ce pentru viceprim-ministrul Guvernului Rom‚niei, domnul Markó Béla, intrarea Ón Uniunea European„ are o singur„ semnifica˛ie, aceea c„ vor fi din nou Ómpreun„ cu Ungaria.

Acesta s„ fie pre˛ul eforturilor, de multe ori dramatice, ale poporului rom‚n pentru intrarea Ón Uniunea European„?

Œn acela∫i context, afirma˛ia f„cut„ Ón 15 martie anul curent la T‚rgul Secuiesc — îDesigur, pe cei care vin ca musafiri Ói primim cu drag„ inim„...“ — ne face s„ apreciem c„ viceprim-ministrul Guvernului Rom‚niei Ói preg„te∫te pe rom‚ni s„ accepte cu senin„tate c„ nu va trece mult ∫i vor ajunge s„ fie musafiri Ón propria lor ˛ar„.

De fapt, prin Óntreg otr„vitorul s„u discurs, Markó Béla a somat oficialit„˛ile statului rom‚n, pe un ton de grof care porunce∫te slugilor, s„ accepte ca Ón mult doritul f nut Secuiesc — jude˛ele Harghita, Covasna ∫i jum„tate din jude˛ul Mure∫ — s„ se vorbeasc„ ungure∫te, fiindc„ acolo se m„n‚nc„ p‚inea maghiarilor. ™i, Ón acela∫i timp, nu ezit„ s„ aminteasc„ c„: îAm redob‚ndit multe ∫coli ∫i cl„diri, dar mai avem multe de reprimit“, uit‚nd Óns„ faptul c„ toate acestea au fost cl„dite de s„racii rom‚ni oprima˛i.

Pentru Markó Béla, istoria Óncepe cu ocuparea teritoriilor de c„tre secui ∫i maghiari Ón urm„ cu 1.000 de ani, nedorind s„ ∫tie c„ pe aceste teritorii str„mo∫ii no∫tri dacii ∫i Ónaintea lor tracii ∫i mai Ónaintea lor pelasgii tr„iau de mii de ani, iar na˛iunea rom‚n„ s-a n„scut cre∫tin„ aici, ∫i nu ca ungurii, care au venit din fundul Asiei ∫i au fost cre∫tina˛i de un rege rom‚n.