Monitorul Oficial·Partea II·17 martie 2006
other
Roberta Alma Anastase
Discurs
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îEmanciparea femeii rom‚ne“.
La moment aniversar interna˛ional nu voi face o pledoarie a semnifica˛iei zilei de 8 Martie, ci v„ voi prezenta evolu˛ia femeii Ón Rom‚nia.
îIstoria femeilor ofer„ o nou„ perspectiv„ asupra trecutului“, afirma Peter Bruke la Ónceputul secolului al XX-lea. Secolul al XIX-lea a tr„it cu certitudinea inferiorit„˛ii intelectuale a femeii, certitudine care justific„ interdic˛ia acesteia la via˛a politic„, deoarece Constitu˛ia rom‚n„ din 1866 prevedea c„ rom‚nii au at‚t drepturi civile, c‚t ∫i politice, dar afirma˛ia era valabil„ numai pentru segmentul masculin din societate. Femeile rom‚ne nu vor avea dreptul de a alege ∫i de a fi alese p‚n„ Ón anul 1946.
Dup„ Primul R„zboi Mondial femeile, elitele feminine — ∫i e bine s„ re˛ine˛i acest lucru — devin un interlocutor social tot mai exigent, cu o voce public„ distinct„. ™i v„ invit s„ nu v„ imagina˛i Ón mod eronat c„ feminismul de la noi a fost un simplu import, o alt„ form„ f„r„ fond. Experien˛a tragic„ a r„zboiului ∫i realizarea Ón mod surprinz„tor ∫i pu˛in sperat a Marii Uniri au declan∫at un orizont al speran˛ei care cu greu ar fi putut fi acoperit de organizarea politic„, social„ ∫i cultural„ ce le-a succedat f„r„ participarea femeii.
Feminismul rom‚nesc interbelic cheam„ femeia s„ Ónve˛e rolul de îcet„˛eanc„“, o introduce Ón arena competi˛iei sociale ∫i propune o rediscutare a contractului civil ∫i politic, tocmai Ón momentul Ón care un stat monopolizat de b„rba˛i Ó∫i afi∫a for˛a sa juvenil„.
Discursul feminist tenteaz„ femeia cu un set de identific„ri care s„ o determine s„ dezerteze din Ónchiderea pasivit„˛ii, circumscrierea domesticului ∫i s„ renun˛e la beneficiul adus de supunere.
Democra˛ia masculin„ a epocii, fondat„ mai mult pe o reprezentare idealizat„ a interesului general dec‚t pe expansiunea libert„˛ilor individuale, contextualizeaz„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/17.III.2006 eforturile de a promova imagini modernizate ale femeii. Ideologia care vrea s„ recentreze imaginea femeii Ón dispozitivul reprezent„rilor puterii, feminismul, va Óncerca renegocierea compromisului social ∫i o relectur„ a interesului general.
V„ invit s„ privim Ón urm„ ∫i s„ fim cu to˛ii de acord c„ unui popor de p„stori vis„tori ∫i de plugari viteji Ói corespunde cu certitudine o mam„ con∫tient„, care este Óngerul p„zitor, cea mai sf‚nt„ Óntrupare a fiin˛ei rom‚ne∫ti. Rom‚nca este o regin„ Óntre femei ∫i Ó∫i merit„ locul, fiindc„ nu exclusivismul etichet„rii provoac„ nemul˛umirea (femeie=mam„), ci marginalizarea valoric„ a acestui rol ∫i limitarea ariei exers„rii sale.
Acordarea de drepturi politice nu a fost o chestiune de inim„, ci una de logic„ ∫i de adecvare la actualitate. Mai mult dec‚t at‚t, am dovedit, de-a lungul timpului, c„ merit„m s„ facem politic„ ∫i c„ putem s„ ne Óngrijim de zone importante ale vie˛ii publice. Am Ónceput prin ini˛iative importante Ón domeniul asisten˛ei sociale ∫i educa˛iei ∫i am confirmat c„ femeia sus˛ine o via˛„ autonom„.