™tefan Baban

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRom‚nia, Óntre unitate ∫i dezbinare“.

™tim cu to˛ii, fie din proprie experien˛„, fie din relat„rile celor apropia˛i, c„ Ónainte de 1989 fiecare cet„˛ean din aceast„ ˛ar„, indiferent de na˛ionalitate, respecta legile ˛„rii mai mult din constr‚ngere dec‚t din convingere. Dup„ evenimentele care au dus la pr„bu∫irea comunismului, oamenii obi∫nui˛i, adic„ cet„˛enii din Rom‚nia, au fost nevoi˛i s„ con∫tientizeze valorile dob‚ndite: dreptul la proprietate privat„, dreptul de a Ónfiin˛a forma˛iuni politice, libertatea de expresie, dar ∫i ∫irul de ilegalit„˛i ∫i escrocherii comise pe fondul unui vid legislativ prelungit timp de peste 15 ani.

Principalul c‚∫tig al celor 15 ani de tranzi˛ie l-a reprezentat noua Constitu˛ie, promulgat„ Ón 1991 ∫i modificat„ Ón 2003. Aceasta cuprinde majoritatea principiilor pe baza c„rora func˛ioneaz„ un stat de drept, sau, pe Ón˛elesul tuturor, onorabilitatea fiec„rui cet„˛ean rom‚n din ˛ara sa, care nu dore∫te s„ fie umilit sau s„ fac„ compromisuri pentru a putea locui ∫i tr„i Ón aceast„ ˛ar„.

Ca urmare, Constitu˛ia reprezint„ cel mai important act politic ∫i juridic, care stabile∫te drepturile ∫i Óndatoririle cet„˛enilor Ón rela˛iile cu statul, precum ∫i func˛iile, atribu˛iile, responsabilit„˛ile ∫i rela˛iile Óntre etnii ∫i Óntre puterile politice.

Totodat„, se stipuleaz„ c„ Rom‚nia este patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor s„i, f„r„ deosebire de ras„, de na˛ionalitate, de origine etnic„, de limb„, origine social„. Iar de-a lungul anilor, aceast„ toleran˛„ manifestat„ de majoritate fa˛„ de minorit„˛i a fost profund eviden˛iat„ prin toate actele socioeconomice ∫i politice, nimeni neput‚nd s„ demonstreze c„ Ón ultimii 50 de ani poporul rom‚n a ac˛ionat atfel dec‚t cu bun„voin˛„ ∫i toleran˛„. Cine neag„ o asemenea realitate, fie este de rea-credin˛„, fie nu a tr„it pe aceste meleaguri. Rom‚nii au reac˛ionat cu totul altfel dec‚t le

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 este datina ∫i fiin˛a doar atunci c‚nd au fost deranja˛i la maximum, adic„, mai pe rom‚ne∫te, au fost îc„lca˛i pe b„t„tur„“.

Acest lucru se Ónt‚mpl„ ∫i acum, prin promovarea Legii minorit„˛ilor, lege care constituie un pas destul de important spre federalizarea Rom‚niei ∫i dinamitarea ordinii constitu˛ionale. Dup„ cum au recunoscut ∫i unii reprezentan˛i ai altor minorit„˛i din ˛ara noastr„, de fapt, principalii beneficiari ar fi doar maghiarii, care ar dori, mai pe fa˛„, mai pe dos, realizarea unui vis ancestral: autonomia teritorial„ a zonelor Ón care ace∫tia sunt majoritari, ne˛in‚nd cont de faptul c„ se afl„ pe teritoriul unui stat unitar, antic, recunoscut de c„tre na˛iunile din jur ∫i pentru care istoria este sacr„. Aceast„ lege va demonstra autorit„˛ilor centrale c„ autorit„˛ile din zon„, controlate ∫i subordonate de popula˛ia majoritar„ maghiar„, vor avea dreptul s„ impun„ diverse m„suri ∫i c„ nu va ˛ine seama nicidecum de solicit„rile venite de la Bucure∫ti. Trist este c„ de aceste favoruri va beneficia doar etnia maghiar„, celelalte, inclusiv minoritatea rom‚n„, fiind obligate s„ se supun„ dispozi˛iilor stabilite de majoritari.