Declara˛ia mea are ca scop prezentarea unor mari semne de Óntrebare cu privire la proiectul minier propus de îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“, la care Guvernul trebuie s„ r„spund„ Ónainte de aprobarea acestui proiect.
Œn perioada 10—12 octombrie, membrii Parlamentului Rom‚niei din Camera Deputa˛ilor — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic — s-au deplasat la Ro∫ia Montan„ pentru a analiza la fa˛a locului propunerea at‚t de controversat„ a proiectului de exploatare minier„.
Ca membru al acestei comisii, am participat la aceast„ vizit„ Ón teren, care m-a determinat s„ continuu s„ m„ opun vehement unui proiect care distruge o zon„ cu valoare natural„ ∫i cultural„ unic„ Ón Rom‚nia, l„s‚nd Ón loc imaginea unui dezastru ecologic f„r„ via˛„ ∫i speran˛„ pentru locuitorii din zon„.
Sunt profund Óngrijorat de lipsa de reac˛ie a Guvernului cu privire la acest proiect care are probleme grave privind protec˛ia mediului ∫i consecin˛e mai mult dec‚t serioase de ordin socioeconomic.
Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul minier de exploatare a aurului din Ro∫ia Montan„, prezentat de Compania îRo∫ia
Montan„ Gold Corporation“ a fost realizat superficial, cuantificarea impactului poten˛ial a fost minimizat„, planurile de management prezentat Ón scopul diminu„rii impactului sunt generale, dezbaterile publice au fost formale, beneficiile estimate pentru comunitatea local„ din Ro∫ia Montan„ sunt minime, nesigure ∫i discutabile.
Reprezentan˛ii Companiei îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ sunt Ón stare s„ fac„ orice pentru a-i convinge pe localnici ∫i autorit„˛i s„ accepte proiectul: au finan˛at posturile de televiziune s„ transmit„, Ón mod agresiv, clipuri favorabile proiectului; au pl„tit campanii ale organiza˛iilor nonguvernamentale pro-exploatare minier„ aurifer„; au realizat documentare ce se difuzeaz„ deja Ón Canada ∫i Statele Unite, Ón care popula˛ia din Ro∫ia Montan„ este comparat„ cu cea din zonele cele mai s„race din Africa; au atacat dur organiza˛iile nonguvernamentale care lupt„ pentru protejarea mediului.
Exploatarea, conceput„ pentru o perioad„ de timp de 14 ani, doar 14 ani, nu reprezint„ Ón niciun caz o solu˛ie de dezvoltare durabil„ ∫i nu rezolv„ problemele sociale ∫i economice ale zonei, proiectul nerespect‚nd legisla˛ia Ón vigoare la nivel na˛ional ∫i a Uniunii Europene.
Cele 350 de tone de aur ∫i 1.600 de tone de argint vor fi extrase din patru masivi munto∫i, respectiv C‚rnic, Cetate, Orlea ∫i Jig, care vor fi, practic, ra∫i de pe fa˛a p„m‚ntului, suprafa˛a direct„ de produc˛ie fiind de 1.258 de hectare. Pentru a procesa minereul extras, se prevede un consum mediu anual de 13 mii de tone de cianuri, corespunz„tor la 13 milioane de tone de minereu, c‚t este prezentat Ón studiul de proiect de impact, respectiv 1 kilogram de cianur„ la tona de minereu. Cele 13 mii de tone de cianur„ vor fi transportate cu containerele, pe ∫osea, adic„ peste 50 de tone de cianur„ pe zi transportat„ ∫i procesat„ Ón aceast„ zon„. Iazul de decantare nu va fi impermeabilizat. Œn Valea Cornei exist„ ape subterane ∫i ape de suprafa˛„, iar raportul la studiul de impact recunoa∫te c„ roca de baz„ este fisurat„.
Barajul preconizat, Ónalt de 185 de metri, construit din roc„ steril„, nu prezint„ garan˛ii Ón situa˛ii extreme, studiul de fezabilitate nu a evaluat riscurile legate de o alunecare de teren sau cutremur ∫i nici standardele pe care barajul trebuie s„ le respecte pentru a preÓnt‚mpina asemenea riscuri pentru zeci de ani sau sute de ani, dup„ terminarea celor 14 ani de extrac˛ie a aurului.
Defri∫„rile de p„dure pe o suprafa˛„ mai mare de 250 hectare din zon„, crearea a patru cariere deschise ∫i a unui iaz imens de decantare vor distruge iremediabil mediul timp de genera˛ii.
Concentra˛ia aurului va fi foarte apropiat„ de limita de rentabilitate, astfel Ónc‚t fezabilitatea opera˛iunii miniere va fi extrem de sensibil„ la pre˛ul volatil al aurului ∫i la cre∫terea costurilor investi˛iilor, aceasta mai ales pe fondul privatiz„rii Ón Rom‚nia a unor sectoare cum sunt cel al apei, electricit„˛ii, combustibililor etc., exist‚nd posibilitatea Óntreruperii Ón orice moment a activit„˛ii Companiei îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ Ónainte de termenul stabilit ∫i f„r„ Óndeplinirea obliga˛iilor asumate la final de proiect.
Constat c„ autorit„˛ile statului, responsabile Ón prezent pentru diferite domenii cum ar fi: administra˛ie public„, resurse minerale, mediu, cultur„, agricultur„, p„duri,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006
dezvoltare rural„ ∫i protec˛ie social„, nu-∫i fac datoria. Doar un sumar al punctelor slabe ale Raportului de evaluare a impactului asupra mediului arat„ c‚t de precar este acest proiect, de∫i compania Ól laud„ ca pe cel mai minunat proiect care poate s„ existe Ón domeniul minier. O descriere despre cum va fi garantat„ conservarea habitatelor listate Ón anexele nr. 1 ∫i 2 ale Conven˛iei Europene de la Berna privind conservarea vie˛ii s„lbatice ∫i a habitatelor nu s-a f„cut. M„surile de conservare ∫i monitorizare sunt nesatisf„c„toare din punct de vedere tehnic. O evaluare a alternativelor din punct de vedere al impactului proiectului asupra ariilor protejate conform Legii nr. 5/2001, dou„ monumente: Piatra Despicat„ ∫i Piatra Corbului, Ón schimb, se men˛ioneaz„ c„ unul dintre aceste monumente naturale va fi distrus, iar cel„lalt va fi str„mutat, de∫i tehnic este imposibil de str„mutat un monument at‚t de complex, iar solu˛ia propus„ pentru aceste dou„ monumente Óncalc„ Legea nr. 5/2000.
Nu s-au g„sit solu˛ii pentru diminuarea impactului asupra ecosistemelor acvatice ∫i terestre Ón timpul construc˛iei, oper„rii, Ónchiderii ∫i Ón perioada de postÓnchidere a minei.
Nu s-a f„cut nicio descriere a impactului ∫i m„surilor de diminuare a impactului iazului de decantare asupra surselor de ap„ subteran„.
Nu s-a prezentat un calcul al garan˛iei financiare pentru operarea instala˛iei de management al sterilului din Valea Cornei, a∫a cum cer imperativ at‚t Hot„r‚rea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea de∫eurilor, c‚t ∫i Directiva european„ privind managementul de∫eurilor.
Nu s-a prezentat estimarea garan˛iilor ∫i surselor de risc definite, ca: dezastre naturale, ploi toren˛iale, alunec„ri de teren, afirm‚ndu-se c„ riscurile sunt mici. O evaluare a impactului fenomenului numit îploaie cu cianuri“, generat de evaporarea cianurii din iazul de decantare (a se vedea Ón planul de management al aerului din descrierea proiectului prezentat chiar de companie), acesta are un aspect semnificativ prin faptul c„ raportul situa˛iei de risc, spre exemplu dezvoltarea unor aerosoli toxici ∫i cianuri la suprafa˛a iazului, care se va produce permanent; o explica˛ie privind viabilitatea propunerii de proiect f„r„ construc˛ia unei halde de minereu s„rac; o descriere a impactului transfrontalier Ón cazul unui accident asupra unor arii naturale importante, cum ar fi Parcul Na˛ional Körös-Maros din Ungaria, situat de-a lungul V„ii Mure∫ului.
Care este importan˛a na˛ional„ a proiectului minier? Legea minelor nr. 85/2003 Ón art. 11 interzice expres efectuarea de opera˛ii miniere, deci exploatare ∫i explorare Ón zona Ro∫ia Montan„: îEfectuarea de activit„˛i miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezerva˛ii naturale, precum ∫i instituirea dreptului de servitute pentru activit„˛i miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.“ Iar la art. 11 alin. 2 se adaug„ îExcep˛iile de la prevederile alin. 1 se stabilesc prin hot„r‚re a Guvernului, cu avizul autorit„˛ilor competente Ón domeniu ∫i cu stabilirea de desp„gubiri ∫i alte m„suri compensatorii.“
Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului, Ón anexa nr. 3 (anexa a fost redactat„ de c„tre Ministerul Culturii pe baza datelor din repertoriul arheologic),
protejeaz„: Centrul istoric, satul Ro∫ia Montan„, comuna Ro∫ia Montan„, jude˛ul Alba; Galeriile romane ale exploat„rilor miniere aurifere din satul Ro∫ia Montan„, comuna Ro∫ia Montan„, jude˛ul Alba; case — secolele al XVIII-lea — al XIX-lea, satul Ro∫ia Montan„, comuna Ro∫ia Montan„, jude˛ul Alba.
Care este hot„r‚rea de Guvern Ón baza c„reia îRo∫ia Montana Gold Corporation“ (R.M.G.C.) s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea Ón zona Ro∫ia Montan„?
Referitor la contractul de colaborare dintre prim„ria Ro∫ia Montan„ ∫i R.M.G.C., cum se explic„ obliga˛iile asumate de autorit„˛ile locale, Ón urma Óncheierii, la data de 22.06.2005, a contractului de colaborare privind dezvoltarea amplasamentului de str„mutare Noua Ro∫ie Montan„ cu S.C. îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ — S.A., prin articolul 4 punctul 8 din contract, Ón baza c„ruia comuna Ó∫i asum„ obliga˛ia de a emite autoriza˛ia de construire pentru bunurile publice, precum ∫i orice alte documenta˛ii necesare Ón leg„tur„ cu acestea, Ón termenele prev„zute de lege?
Cum se explic„ prevederea din art. 7 punctul 1 al aceluia∫i contract, Ón urma c„ruia, prin ob˛inerea autoriza˛iei de construire a bunurilor publice Ón favoarea R.M.G.C., Ónl„tur„ invocarea oric„rui drept al comunei Ón leg„tur„ cu aceste bunuri?
La momentul Óncheierii acestui contract a fost respectat„ procedura stabilit„ de Ordonan˛a nr. 16/24.01.2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobat„ prin Legea nr. 470/9.07.2002?
Conform acestei proceduri, ini˛iativa unui parteneriat public-privat poate apar˛ine numai unei autorit„˛i publice care, dup„ publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a inten˛iei sale de a dezvolta un anumit proiect, trebuie s„ organizeze o licita˛ie pentru selectarea partenerului privat. Œn cazul de fa˛„, cui i-a apar˛inut ini˛iativa?
A fost organizat„ o licita˛ie public„? Aceste dispozi˛ii nu au fost respectate ∫i nu s-a organizat licita˛ie public„.
Œn timpul vizitei din perioada 10—12 octombrie Ón zona de amplasare a proiectului, la Prim„ria din Abrud s-a precizat c„ R.M.G.C., pe baza unui Protocol Óncheiat cu Prim„ria, a pl„tit 500.000 dolari Ón schimbul eliber„rii unor autoriza˛ii. Dorim ca acel protocol s„ fie f„cut public.
Exist„ un real conflict de interese al consilierilor locali din prim„rii, f„r„ s„ se ia nicio m„sur„ Ón acest caz, astfel: ∫apte consilieri locali din mandatul 2000—2004 se aflau Ón conflict de interese ∫i 11 consilieri din mandatul actual sunt Ón conflict de interese, reprezenta˛i de fiice, fii, alte rude apropiate sau angaja˛i actuali sau fo∫ti ai R.M.G.C.
Articolele de lege relevante:
Art. 47 din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001: îNu pot lua parte la deliberare ∫i la adoptarea hot„r‚rilor consilierul care fie personal, fie prin so˛, so˛ie, afini sau rude p‚n„ la gradul al patrulea inclusiv are un interes patrimonial Ón problema supus„ dezbaterilor consiliului local. Hot„r‚rile de consiliu local adoptate Ón situa˛iile de mai sus sunt nule de drept.“
Legea nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali, art. 75: îAle∫ii locali au un interes personal Óntr-o anumit„ problem„ dac„ au posibilitatea s„ anticipeze c„ o decizie a autorit„˛ii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2006
a) so˛, so˛ie, rude sau afini p‚n„ la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoan„ fizic„ sau juridic„ cu care au o rela˛ie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercial„ la care de˛in calitatea de asociat unic, func˛ia de administrator sau de la care ob˛in venituri; (...) e) orice persoan„ fizic„ sau juridic„, alta dec‚t autoritatea din care fac parte, care a f„cut o plat„ c„tre ace∫tia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora.“
Art. 77 — (1) îConsilierii jude˛eni ∫i consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea ∫i adoptarea de hot„r‚ri dac„ au un interes personal Ón problema supus„ dezbaterii.“
Œn acest caz, Óntrebam cum au putut consilierii, din 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent, s„ voteze numeroase hot„r‚ri care au vizat: concesion„ri ∫i Ónchirieri de terenuri ∫i cl„diri din domeniul public pe seama R.M.G.C.; treceri din domeniul public Ón domeniul privat al Prim„riei; v‚nzarea terenurilor respective c„tre R.M.G.C.; modific„ri ale planurilor de urbanism ale comunei.
Referitor la desc„rc„rile de sarcin„ arheologic„ la Ro∫ia Montan„.
La Ro∫ia Montan„ se desf„∫oar„ Ónc„ din 2000 un program de cercetare arheologic„ îAlburnus Maior“, pe care R.M.G.C. este obligat„, conform Legii nr. 378/2001, s„ Ól finan˛eze. Conform aceleia∫i legi, art. 16 alin. c), este evident c„ desc„rcarea de sarcin„ arheologic„ nu se ob˛ine obligatoriu Ón virtutea finan˛„rii cercet„rilor, ci, Ón func˛ie de rezultatele cercet„rii, investitorul trebuind s„ aib„ Ón vedere ∫i modificarea proiectului ca urmare a rezultatelor deosebit de importante ob˛inute.
Œn urma cercet„rilor au fost descoperite: galerii romane ∫i dacice (Ón Masivul C‚rnic), necropole, temple romane, altare votive, _termae,_ instala˛ii romane de pompare a apei, un mausoleu datat din secolul II p.Ch. etc.
Cu toate acestea, pentru Ro∫ia Montan„ au fost eliberate de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor nu mai pu˛in de cinci certificate de desc„rcare de sarcin„ arheologic„ (acte administrative prin care se anuleaz„ statutul de protec˛ie anterior instituit asupra unui teren ∫i prin care acest teren se red„ circuitului normal), care acoper„ majoritatea suprafe˛elor vizate pentru exploatare de c„tre R.M.G.C.
Referitor la protec˛ia mediului, ce explica˛ii pot fi date fa˛„ de declara˛ia ministrului mediului ∫i apelor din Ungaria, domnul Miklos Persanyi, care solicita Guvernului s„ nu aprobe acest proiect?
Comentariile pe marginea Studiului de impact asupra mediului pentru Proiectul Ro∫ia Montan„, f„cute Ón baza Conven˛iei Espoo de c„tre Ministerul Mediului ∫i Apelor din Ungaria, cu sprijinul unor agen˛ii guvernamentale ∫i a unor organiza˛ii neguvernamentale, arat„ 122 de probleme foarte grave la care studiul nu r„spunde conform obliga˛iilor fa˛„ de Uniunea European„.
îPrezentarea studiului actual al mediului din zon„ ∫i evalu„rile geologice sunt incomplete ∫i nu s-a stabilit modul de depozitare a de∫eurilor nocive. Lipsesc evalu„rile privind restric˛iile cuprinse Ón Directiva-cadru — Ape a Uniunii Europene privind protec˛ia cursurilor de ap„.
Lipsesc garan˛iile financiare pentru remedierea situa˛iilor Ón caz de accident, precum ∫i fondurile necesare pentru Óntre˛inerea ∫i neutralizarea haldelor de steril dup„ Óncheierea exploat„rii.“
Foarte multe Óntreb„ri se pot pune cu privire la legalitatea licen˛elor de exploatare ob˛inute ini˛ial de Compania Na˛ional„ a Cuprului, Aurului ∫i Fierului îMinvest“ ∫i transferate c„tre R.M.G.C.
Condi˛iile licen˛ei ini˛iale s-au p„strat sau nu? Suprafa˛a de exploatare se pare c„ s-a schimbat conform datelor prezentate de R.M.G.C., dup„ cum urmeaz„: de la circa 1.200 hectare ini˛ial, la 2.200 hectare Ón 1999, la 4.282 hectare Ón 2001 ∫i mic∫orarea lui Ón 2004 la 2.388 hectare.
Œn ce m„sur„ sunt, atunci, respectate dispozi˛iile Legilor nr. 61/1999 ∫i nr. 85/2003, vechea ∫i noua Lege a minelor, care (Ón art. 11 alin. 2, prima, ∫i Ón art. 60 alin. 2, a doua) dispun c„ prevederile licen˛ei (Ón care intr„ ∫i perimetrul) r„m‚n valabile pe toat„ durata acesteia, Ón condi˛iile existente la data Óncheierii.
Œn aceste condi˛ii, Ón care multe semne de Óntrebare nu au primit r„spuns, consider c„ acordul de mediu nu trebuie s„ fie emis la propunerea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor Ón niciun caz de Guvern, ci s„ reprezinte rezultatul dezbaterilor parlamentare.
Iat„, sunt multe semne de Óntrebare la acest proiect ∫i, Ón aceste condi˛ii, Óntreb„ri la care nu s-a r„spuns, consider c„ acordul de mediu pentru aceast„ exploata˛ie minier„ nu trebuie s„ fie emis Ón niciun caz de minister, pe c‚t posibil nici de Guvernul Rom‚niei, ci s„ reprezinte rezultatul dezbaterilor parlamentare, iar autoriza˛ia integrat„ de mediu s„ se dea prin lege.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.