Monitorul Oficial·Partea II·15 septembrie 2006
Informare · informare
Emil Strung„
Discurs
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!
Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îDesecretizarea ca datorie moral„“.
Desecretizarea dosarelor fostei Securit„˛i reprezint„ un subiect prezent Ón aceast„ perioad„ at‚t Ón mass-media, c‚t ∫i pe agenda partidelor. Mai mult, Partidul Na˛ional Liberal a afirmat Ón mod constant necesitatea desecretiz„rii acestor dosare ∫i a ac˛ionat prin retragerea sprijinului politic tuturor membrilor despre care s-a dovedit c„ au colaborat cu fosta Securitate.
Pe l‚ng„ argumentele deja aduse de partide Ón favoarea cunoa∫terii acestor aspecte ale trecutului, Uniunea European„ a insistat asupra cur„˛irii morale de care are nevoie societatea rom‚neasc„ pentru a se putea integra Ón cadrul acestui organism. Pentru a putea merge Ónainte, trecutul nu trebuie uitat, ci exorcizat;
memoria victimelor comunismului nu trebuie onorat„ doar o dat„ pe an la aniversarea Revolu˛iei rom‚ne, ci Ón fiecare zi, prin descoperirea ∫i eliminarea de pe scena public„ a celor care au contribuit Ón mod con∫tient ∫i voit la represiunea comunist„. fi„ri ca Cehia s-au apropiat mai rapid de integrarea european„ ∫i datorit„ faptului c„ au implementat Legea lustra˛iei Ónc„ din primii ani de postcomunism.
Aceast„ desecretizare a dosarelor fostei Securit„˛i trebuie s„ aib„ drept unic scop purificarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, acest lucru implic‚nd nu doar clasa politic„, ci ∫i societatea civil„: formatorii de opinie, presa, O.N.G.-urile, mediul sportiv. Orice deturnare a acestui proces ∫i transformarea sa Óntr-o vendet„ politic„ nu face dec‚t s„ perpetueze germenii sistemului totalitar.
De asemenea, ca orice ac˛iune cu caracter retroactiv, desecretizarea dosarelor poate genera nedrept„˛i. Pentru a evita acest lucru ∫i pentru a Ónt„ri normele statului de drept, procesul trebuie aplicat f„c‚nd diferen˛e clare Óntre persoanele care au semnat angajamente cu fosta Securitate fiind Ón Ónchisori sau afl‚ndu-se sub amenin˛„ri grave ∫i cei care au f„cut-o din proprie ini˛iativ„ sau din dorin˛a de a ob˛ine avantaje profesionale sau personale. De altfel, istoria comunismului Ón Rom‚nia con˛ine perioade ca cea din 1946 p‚n„ Ón 1965, Ón care represiunea s-a f„cut prin Óncarcer„ri ∫i trimiteri Ón penitenciare de exterminare, ∫i cea care a urmat p‚n„ Ón 1989, Ón care sistemul îturn„toriei“ intrase deja Ón reflexul cet„˛enesc, mul˛i rom‚ni v„z‚nd-o ca pe o a∫a-zis„ datorie patriotic„.
Multe voci afirm„ c„ desecretizarea dosarelor ∫i aplicarea Legii lustra˛iei ar fi tardive Ón acest moment ∫i c„ utilitatea lor ar fi deci redus„. Œntr-adev„r, momentul anilor ’90 ar fi fost mai prielnic acestui proces, care poate ar fi produs mai multe roade. Ceea ce conteaz„, Óns„, este faptul c„ nu este niciodat„ prea t‚rziu pentru o spovedanie care poate cur„˛a 50 de ani de minciuni, crime ∫i represiune Ómpotriva poporului rom‚n.
V„ mul˛umesc.